Germania preia iniţiativa de pace în Europa

GEORGE APOSTOIU
În condiţiile evidentei diluări a rolului Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi a confruntării intervenite între Moscova şi Washington în jurul crizei ucrainene, Germania intră spectaculos pe plan diplomatic şi preia responsabil... continuare


Editoriale recente:


Nr. 6 (504) / 19 februarie 2015

C. Stănescu, Botniţa
EDITORIAL: GEORGE APOSTOIU, Germania preia iniţiativa de pace în Europa
Dan Berindei, Criză şi apostolat
Felicia Muntean, Biograful – om ca la carte
Ştefan Baghiu, Chutzpah
MARIN MARIAN–BÃLAŞA, Reprezentarea Diavolului… pretutindeni
Narcisa Alexandra Ştiucă, Sărbătorile lui Făurar
Virgil Ştefan Niţulescu, Je suis Antipa
MIRCEA MUTHU, Romane pereche
OCTAVIAN MIHALCEA, În cheie parodică
RODICA GRIGORE, Oameni şi animale
Roxana-Mihaela Gheorghe, The Judge, proces fizic sau lăuntric?
Monica Săvulescu Voudouri, Lumi paralele
CRISTINA RUSIECKI, Bietul catharsis

Ce se mai scrie

MIHAI IOVĂNEL
La Sibiu a fost demolată casa lui Mircea Ivănescu; s-a pierdut astfel pentru totdeauna posibilitatea ca acel imobil istoric să fie transformat în muzeu – la urma urmei, Ivănescu e unul dintre cei mai mari scriitori români ai ultimei jumătăţi de secol. Vladimir Tismăneanu l-a acuzat pe Ovidiu Şimonca de antisemitism, folosind argumente în cel mai bun caz neconvingătoare; ameninţat cu procesul, a revenit vorbind de „criptoantisemitism”. Cu aceleaşi argumente. Gabriel Liiceanu povesteşte într-un eseu cum a primit cadou în 1990 o ladă cu vinuri pe care, suspectând-o că ar fi fost otrăvită, a dus-o la o agapă a Grupului pentru Dialog Social pentru a f... continuare
CULTURA INTEROGAŢIEI
CULTURA POLITICA
CULTURA MOZAIC
CRISTINA RUSIECKI

Bietul catharsis

O prietenă, scriitoare celebră, îmi spune: „Nu mai suport romanele cu dialog. Dacă văd liniuţa de dialog, nici nu mă mai apuc de citit“. Aşa şi cu ultimul roman al lui Ian McEwan. Nici urmă din tensiunea apăsătoare din Grădina de ciment sau de umorul subtil din Amsterdam. Dialogul e infim raportat la numărul de […]

Recent a avut loc sub cupola Ateneului recitalul pianistei Luiza Borac şi lansarea noului CD Luiza Borac – Chants nostalgiques – Homage to Ion Buzea, apărut la Casa de discuri occidentală Avie Records. Este pentru prima oară când o remarcabilă interpretă româncă omagiază pe compact-disc pe unul dintre cei mai faimoşi artişti ai noştri, la […]

Un tată judecător, un fiu avocat, un oraş natal ocolit mulţi ani, o crimă pusă de dovezi pe seama unui om care şi-a petrecut întreaga viaţă în slujba legii şi nu are amintiri în legătură cu acea crimă, o familie reunită de un nefericit eveniment şi un proces ce tinde să iasă din tipare. Rezultatul? […]

Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti i s-au reproşat de câteva ori în presa culturală absenţa unei colecţii permanente şi lipsa unui discurs clar. Deşi specialiştii în muzeologie sunt de părere că în ultimele decenii s-a distins tendinţa clară a muzeelor de artă contemporană de a renunţa la colecţiile permanente în favoarea celor temporare, […]

Trăieşte şi lucrează în Bucureşti. Se numeşte Maria Nedelcov, dar îşi semnează lucrările cu pseudonimul Beba. A terminat Universitatea de Artă din Bucureşti în 1994. A urmat un master din cadrul New York School of Professional Studies. Are câteva expoziţii în Orientul Apropiat şi în America de Nord. Acum pregăteşte două expoziţii la New York, […]

Noul an a adus în cinematografele româneşti filmul Into the Woods/ În inima pădurii. Filmul, regizat de Rob Marshall, este un muzical care conduce publicul într-o lume de poveste, cu vrăjitoare, prinţi şi prinţese, uriaşi şi blesteme. Momentele dramatice şi cele tensionate se unesc plăcut cu unele amuzante, create de replicile personajelor, de gesturile sau […]

Suit într-un S58, cu pornire din Westbanhof, am ajuns la Schönbrunn, domeniul unde a închis ochii împăratul Franz Iosef, la vârsta de optzeci şi şase de ani, după o domnie de aproape o jumătate de secol. Palatul baroc, construit în decenii de muncă, are mii de încăperi, nu este o exagerare, specialiştii spun că 1.441, […]

Bietul catharsis

CRISTINA RUSIECKI
O prietenă, scriitoare celebră, îmi spune: „Nu mai suport romanele cu dialog. Dacă văd liniuţa de dialog, nici nu mă mai apuc de citit“. Aşa şi cu ultimul roman al lui Ian McEwan. Nici urmă din tensiunea apăsătoare din Grădina de ciment sau de umorul subtil din Amsterdam. Dialogul e infim raportat la numărul de pagini. Puţine personaje îşi vorbesc. Puţine lucruri se... continuare

Cătălin D. Constantin
„Trecutul e o ţară străină“
CRISTINA RUSIECKI
Actori de 24 de karate
CRISTINA RUSIECKI
Singur şi uitat de lume
CRISTINA RUSIECKI
Cornelia
CRISTINA RUSIECKI
Teatrul şi organele
CRISTINA RUSIECKI
Zeii şi atentatele din mall
CRISTINA RUSIECKI
Mai bine o pisică vie

Revoluţie în programă la Academia struţului*

TEODORA DUMITRU
Dintr-un recent articol al lui Liviu Ornea (Evoluţie, în Observator cultural, numărul din 6 februarie a.c.) aflu că s-ar împlini opt ani de la scoaterea evoluţionismului darwinian din programa de studiu liceală (prilej măcar de-o comemorare, zice caustic autorul). Tema „constituţionalităţii“ predării religiei în şcoli e caldă încă şi suscită păreri multivalente, altoite pe conceptul mai larg de toleranţă, drept la convingeri, protejarea opţiunii particulare sau individuale etc. Sigur, pot rezulta şi dezbateri de calitate din asta. Dar mă îngrijorează c... continuare
Cultura ideilor

Voi reveni la cele spuse de Cioran, în Cea mai veche dintre spaime, cu privire la gândurile şi preocupările târzii ale lui Lev Tolstoi. E ştiut că, la un moment dat, întrebarea cu privire la sensul vieţii avea să devină pentru scriitorul rus o adevărată obsesie. Totul se întâmplă cam în jurul vârstei de cincizeci […]

Cultura ideilor

„Ce-o fi“? – mă întreb de o vreme încoace – că aproape nimeni, din nici un context al patriei-mumă, nu mai pomeneşte, nu mai invocă, nici de rău, nici de bine, termenul kitsch. Să fi dispărut kitsch-ul din diversitatea vieţii noastre, deoarece – dă, Doamne ! – ar fi crescut, peste noapte, în chip „emblematic“, […]

Untitled-1
Cultura interogaţiei

ALEXANDRU ZUB în dialog cu ANGELA MARTIN   Angela Martin: Domnule academician, cum mai stăm cu decalajul faţă de istoriografia occidentală? Alexandru Zub: Tema „decalajului“ nostru istoriografic în raport cu creaţia apuseană în domeniu e una recurentă, obsesivă şi producătoare, pe cât îmi dau seama, de false probleme. Discursul românesc asupra trecutului, fie acesta şi […]

Cultura ideilor

Comentând Moartea lui Ivan Ilici, Cioran nu rezistă tentaţiei de a reveni la unele secvenţe mai aparte din viaţa lui Lev Tolstoi. Nu are în faţă doar un narator inspirat, de excepţie, care cunoaşte excelent tehnica povestirii. În paginile sale află deopotrivă un om preocupat excesiv de sine, de gândurile sau temerile proprii şi, mai […]

Cultura polemică

România literară (nr. 1-2, a.c.), revistă condusă de acad. N. Manolescu, ambasadorul nostru la U.N.E.S.C.O., îmi dedică, la rubrica Ochiul magic, un articol foarte iritat sau, mai corect spus, un pamflet în care sunt denunţat ca om de rea-credinţă, arogant faţă de colegii mei (scriitori), incorectitudine faţă de statul român care, nu-i aşa?, sprijină cultura […]

Cultura ideilor

Unul dintre atributele fundamentale ale fiinţei umane este acela de fiinţă vorbitoare, de „hommo loquens“, prin intermediul limbajului omul comunicând, interpretând şi numind realitatea în care trăieşte. Originea limbajului rămâne unul din marile mistere asupra căruia s-au formulat de-a lungul timpului o serie de ipoteze şi teorii. Cea mai veche dintre acestea este teoria originii […]

Cultura ideilor

Cum am fost pe Facebook în timpul zilelor de teroare din Franţa, am observat şi eu, ca mai toţi prietenii mei, cum postările pe care le primeam luau atitudini, share-uiau linkuri sau comentau indignate evenimentele în desfăşurare. Nu cred ca am simţit nevoia să adaug ceva la proliferarea de mesaje, dar am fost surprins să […]

Untitled-1
Cultura interogaţiei

ION POP în dialog cu TITUS CRIŞCIU   TITUS CRIŞCIU: Anul trecut s-au împlint 55 de ani de la debutul dvs. cu poezie în revista Steaua (1959) şi 45 de la debutul cu volumul de critică şi istorie literară Avangardismul poetic românesc (1969), şi continuaţi să ne surprindeţi şi acum. Această forţă de creaţie se […]

Cultura ideilor

Ştim bine că cei care ne lasă a înţelege ceva cu privire la noi înşine o spun cel mai adesea într-un mod vag, indirect, simplu. Nu formulează explicit chestiunea ca atare. Nu se opresc la tot felul de concepte şi ideologii care ne sunt proprii. Par să vorbească despre ceva străin, de pildă despre oamenii […]

Cultura interogaţiei

Vincent Teixeira în dialog cu Ciprian Vălcan   Vincent Teixeira este un eseist şi poet francez, născut în Auvergne, la Saint-Flour, în 1969. Titular al unui doctorat în literatură franceză, obţinut la l’Université Censier-Paris III, a colaborat o vreme la revista Digraphe, condusă de Jean Ristat. Din anul 2003, este profesor de limba şi literatura […]

Cultura ideilor

1. Deşi nu-mi fac iluzii în legătură cu originalitatea, am căutat zile întregi (fără mare efect, după cum veţi vedea), în prozatori şi poeţi (în tratatele filosofilor nu avea rost, nimic mai previzibil şi mai anost decât stilul unui filosof) asocieri de cuvinte, în care adjectivul să aibă oarece conotaţii teologice şi, mai cu seamă, […]

Cultura istoriei

Încă la începuturile lor ca fiinţe umane, desprinşi de celelalte fiinţe vii, oamenii au simţit nevoia, care răspundea menirii lor de excepţie în lume, să introducă şi trecutul în existenţa lor cotidiană. Imaginile rupestre din peşteri reflectă această trăsătură a lor. Omul înzestrat cu inteligenţă şi memorie a avut deci de la începuturile sale trebuinţa […]