Cum suntem, dacă mai suntem?

AUGUSTIN BUZURA
Mi-e imposibil să ignor cea mai senzaţională performanţă culturală a noii epoci postbăsiste: procurorii D.N.A. au ajuns şi la Opera Naţională – „mama lor de artişti“, cum spunea mai demult un plutonier de miliţie din cartierul meu – şi n-a... continuare


Editoriale recente:


Nr. 19 (517) / 19 februarie 2015

EDITORIAL: AUGUSTIN BUZURA, Cum suntem, dacă mai suntem?
CONSTANTIN STOICIU, Eternitatea lichelelor
Horia Pătraşcu, Descreştinarea sexualităţii
Valeriu Gherghel, Război şi pace de trei ori
RODICA GRIGORE, În pas de tango
BEATRICE LĂPĂDAT, Strigătul de sub cabluri
CRISTINA RUSIECKI, Facem teatru, visăm hippie
MONICA SÃVULESCU VOUDOURI, Liev Nikalaevici
VALENTIN PROTOPOPESCU, Nadal şi Borg. O similitudine
CRISTINA RUSIECKI, Poze, poze şi iar poze

Modelul intelectualului intră în revizie

TEODORA DUMITRU
Într-un număr recent din Le Magazine littéraire (martie 2015), Patrick Bollon coordonează un dosar care dezbate metamorfoza rolului pe care intelectualul şi l-a cucerit sau care i-a fost delegat în viaţa culturală franceză postbelică, de la Jean-Paul Sartre şi Albert Camus la Alain Badiou & Co., precum şi la noile speranţe din viaţa intelectuală a Franţei. Conceput aşa încât să evite deopotrivă văicăreala şi gonflarea egoului unei culturi care a dat modele de intelectuali pe bandă rulantă, dosarul conţine piese extrem de utile şi incitante, care descompun traiectoria şi tipologia intelectualului francez din ultimele decenii (vezi amplul material sem... continuare
CULTURA INTEROGAŢIEI
CULTURA POLITICA
CULTURA MOZAIC
CRISTINA RUSIECKI

Poze, poze şi iar poze

Sunt unele teatre care îşi respectă publicul cumpărător de caiete-program. Le oferă informaţii despre autor, despre piesă, despre montare. Eventual, au bunăvoinţa să publice şi un interviu cu regizorul, în care acesta aruncă lumină asupra conceptului scenic. Ba, cum se întâmplă totdeauna la Teatrul Naţional Timişoara (dar nu numai), cititorul găseşte extrase din diferiţi alţi […]

Imperial, în halat roşu de mătase, stăpânul cetăţii (Dan Cojocaru) îi vorbeşte barbarei sale iubite despre nuntă. Când nu se face înţeles, pocneşte din bici. Dacă nu pricepe ce-i şuieră aceasta în limba ei, apelează pentru traducere la un alt barbar, un călău supradimensionat. Este începutul spectacolului Visul unei nopţi de vară, de Shakespeare, în […]

Un bărbat de o vârstă incertă, cu corpul deformat şi cu o privire golită de semnificaţii decriptabile, stă în picioare alături de ceilalţi săteni care se fac auziţi. La o primă vedere par să aparţină aceleiaşi categorii de cetăţeni vulnerabili în faţa puterii – toţi sunt, până la urmă, victimele defectuoaselor politici de după Revoluţie […]

Temă recurentă în secolul al XVII-lea, apariţia Fecioarei care face gestul de a-şi oferi pruncul Sfântului Francisc reprezintă şi subiectul ales de pictorul italian Pietro da Cortona. Religiozitatea tabloului rezidă atât în alegerea temei, cât şi a culorilor ori a detaliilor, toate aceste elemente conducând către stabilirea unei legături directe cu divinitatea, în şi prin […]

Consideraţii generale INDIELISBOA, al doisprezecelea Festival de Film Independent (23 aprilie – 3 mai 2015) de la Lisabona, este un model de organizare a unui eveniment de acest tip. Să urmărim câteva dintre componentele sale. În primul rând, Festivalul Indie este structurat pe axa global vs local. Sunt prezentate filme de scurt şi lungmetraj, documentar, […]

COSTIN POPA Prima scenă lirică de pe Ring, una dintre cele mai importante din lume, nu-şi dezminte reputaţia. Recent, ultimul spectacol cu opera Anna Bolena de Donizetti, parte a unei serii de patru, a probat-o cu prisosinţă. Centrată în jurul personalităţii vocale şi actoriceşti a renumitei soprane ruse Anna Netrebko, interpreta rolului titular, producţia francezului […]

ALINA PARTENIE În Sala Italiană a Muzeului Naţional de Artă, Portretul lui Carlo Broschi numit Farinelli, tabloul lui Jacopo Amigoni (1685-1752), pictor italian din perioada barocului târziu şi a rococoului, impresionează, la prima vedere, prin dimensiuni: 277 x 186 cm. Un portret în mărime naturală pornind de la cunoscutul muzician al epocii, cu o biografie […]

Poze, poze şi iar poze

CRISTINA RUSIECKI
Sunt unele teatre care îşi respectă publicul cumpărător de caiete-program. Le oferă informaţii despre autor, despre piesă, despre montare. Eventual, au bunăvoinţa să publice şi un interviu cu regizorul, în care acesta aruncă lumină asupra conceptului scenic. Ba, cum se întâmplă totdeauna la Teatrul Naţional Timişoara (dar nu numai), cititorul găseşte extrase din dif... continuare

Defrişări psihice şi reparaţii peisagistice

DORIN-LIVIU BÎTFOI
Pe când eram student, profesoara mea de greacă veche Stella Petecel (la ale cărei cursuri nu am perseverat, spre deosebire de colegul de redacţie Claudiu Sfirschi-Lăudat) imagina un proiect foarte personal pentru terenul neglijat şi sălbăticit de lângă Opera bucureşteană. Regretata elenistă îşi dorea nici mai mult, nici mai puţin decât o agora, ori măcar un parc cu alei pe unde, în genul peripatetic, să se poată discuta filosofie. Frumos proiect! Istoria locului se ştie. Parte mai întâi din „grădina Procopoaiei”, va urma, între 1880 şi 1883, prima si... continuare
Cultura ideilor

Jiddu Krishnamurti, Eliberarea de cunoscut, Editura Herald, Bucureşti, 2015   Dacă măreţia unui gânditor rezidă în revoluţionarea unui mod de gândire, atunci Jiddu Krishnamurti poate fi considerat, pe drept cuvânt, unul dintre cei mai revoluţionari gânditori ai secolului al XX-lea. Dalai Lama nu s-a sfiit să-l numească astfel, iar revista Time, „unul dintre cei cinci […]

Cultura ideilor

În primă instanţă, eram tentat să spun nu „o propoziţie“, ci „un răspuns“. Însă nu cred că e vorba neapărat de un răspuns, de multe ori spusa „nimic nu are sens“ nu se iveşte în urma confruntării gândirii cu anumite întrebări. Nu este în chip sigur răspunsul la o întrebare asupra căreia cineva să fi […]

Cultura ideilor

Este cel din fotografia de pe carta mea actuală de identitate belgiană acelaşi cu acela fotografiat pe buletinele mele de identitate din România de acum trei, patru, cinci decenii? Sunt câteva milioane de români din diaspora identici cu românii din ţară? Sunt „azi“ românii din ţară identici cu cei de „ieri“? Cultura română şi chiar […]

Cultura ideilor

Nu ştiu câţi cititori, după ce întorc ultima filă a romanului Război şi pace, îl iau de la capăt. Cu siguranţă sunt şi dintre aceştia, obiceiurile cititorilor surprind prin diversitate şi inedit, oamenii sunt mereu inventivi. Şi, fără doar şi poate, unul dintre ei a fost economistul american Alexander Gerschenkron (1904 – 1978), cel care […]

Cultura ideilor

Michel Onfray, Prigoana plăcerilor. Edificarea unei erotici solare, traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012   Michel Onfray este unul dintre demolatorii de idoli, unul care şi-a făcut din demitizare o adevărată profesiune (de credinţă). Michel Onfray este un fel de Lucian Boia francez, fără catedră universitară şi (de aceea?) mult mai radical decât […]

Cultura ideilor

Măreţia şi mizeria omului, contradicţiile sale existenţiale şi atitudinea disproporţionată în raport cu propria naturã sunt teme pretutindeni prezente în Cugetări, opera cea mai cunoscută a lui Pascal. În acelaşi timp, aceste tematici antropologice ne introduc în problematica discuţiei despre Dumnezeu, pe care o consider centrală pentru orice reflecţie asupra omului, în măsura în care […]

Cultura ideilor

Afli frecvent spunându-se, în acest timp, că o asemenea întrebare e absurdă. O socoteşte astfel, de pildă, omul excedat de varii preocupări, tot timpul în alertă, căruia gândul îi este mereu la urgenţele zilei. La fel şi omul de acţiune, atras de ceea ce trebuie făcut imediat şi cu eficienţă. Dar şi cel dedicat ştiinţei […]

Cultura ideilor

Robert Louis Stevenson, Straniul caz al doctorului Jekyll şi al domnului Hyde, traducere de Carmen Chirculescu,  prefaţă de Ion Hobana, Editura Minerva, Bucureşti, 2004 „Every single one of us the devil inside“ (INXS) Prima întâlnire cu Hyde – pe care o regăsim în prezentarea pe care o face Enfield avocatului lui Jekyll, Utterson – este […]

Cultura istoriei

În deceniile din urmă – după frângerea zăgazurilor dictaturii comuniste – opiniile despre trecutul românilor, exprimate în mijloacele de difuzare în masă cu multă dezinvoltură, sunt tot mai numeroase şi mai extravagante. Doar trăim, în fine, într-o ţară liberă! Uneori se creează impresia că aceste formulări, greu de înseriat, neagă totul şi acceptă totul, după […]

Cultura ideilor

Ca şi salvarea în istorie, ca şi nemurirea sau acele valori pe care le socotim definitive, sensul e adesea o iluzie culturală. Aşa cum bine a înţeles Cioran, cultura generează sensuri de tot felul, unele asemeni unor podoabe de mare preţ. Le propune cu destulă energie, întreţine cu grijă imaginea lor. Doar că o face […]

Cultura ideilor

Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray, traducerea şi note de Antoaneta Ralian, introducere de Mihaela Anghelescu Irimia, Bucureşti, Editura Humanitas Fiction, 2014   „To burn always with this hard, gemlike flame, to maintain this ecstasy, is success in life.“ (Walter Pater) Există trei umbre în Portretul lui Dorian Gray: Lordul Henry Wotton, Dorian Gray 2, […]

Cultura ideilor

„Ferruccio spunea că acela care scrie pentru a face comentarii despre viaţă are impresia că e mult mai important comentariul decât ceea ce comentează, chiar dacă nu-şi dă seama de asta. Tu, care scrii despre viaţă, ce crezi?“ (Antonio Tabucchi, Tristano moare, traducere de Vasile Mitu, Iaşi, Polirom, 2009, p.132). Eu, care scriu despre viaţă […]