Activişti, mândria ţării

AUGUSTIN BUZURA
Indiferent dacă la putere au fost comuniştii prosovietici ori antisovietici sau, după Revoluţie, anticomuniştii, adică foşti comunişti pursânge, suporteri ai capitalismului cât se poate de sălbatic şi, desigur, globalişti, mentalitatea de contabil... continuare


Editoriale recente:


Nr. 30 (528) / 25-6-2015

C. STÃNESCU, Ultimii boieri
EDITORIAL: AUGUSTIN BUZURA, Activişti, mândria ţării
Dan Berindei, Unitatea planetei
MONICA SÃVULESCU VOUDOURI, Faptul divers
ALEX CIOROGAR, Nada, love!
Ramona Ardelean, Scandalul nedreptăţii
ŞTEFAN BAGHIU, Like-poems
TEODORA DUMITRU, Nihilismul patriotic
ION BRAD, Arta haiku-urilor
RODICA GRIGORE, După o jumătate de veac
LAVINIA GEORGIANA DRÃGAN, Muzeele în secolul vitezei
FLORENTINA ŢÃRÎNÃ, Ce nu aş vrea să văd la televizor
VIRGIL ŞTEFAN NIŢULESCU, Foaie de temperatură cu buget indecent

Nihilismul patriotic

TEODORA DUMITRU
În plină atmosferă estivală, la o mică editură franceză din Versailles apare Gestion de la barbarie de Abu Bakr Naji, cărţulie taxată prompt de Le Figaro, în iulie, drept un Mein Kampf al islamiştilor – „lucrare de referinţă pentru şefii Statului Islamic“. Justificarea editorilor francezi – îi tipărim ca să le cunoaştem intenţiile, pentru a nu putea spune „n-am ştiut nimic!“ – nu e deloc pe placul jurnaliştilor de la Le Figaro, care nu uită să amintească faptul că volumul poate fi achiziţionat de orice internaut pentru suma „modică“ de 24 de euro („modică“ e un fel de-a spune, depinde de unde priveşti lucrurile: dacă le priveşti... continuare
CULTURA INTEROGAŢIEI
CULTURA POLITICA
  • MONICA SĂVULESCU VOUDOURI
    Azi
CULTURA MOZAIC
CRISTINA RUSIECKI

Succesul în cinci paşi şi slăbitul în zece…

O noapte frumoasă. Linişte. Cerul e plin de stele. Afară e cald, plăcut, relaxant. După o zi de muncă, doi prieteni stau pe balcon şi fumează un joint. Se bucură. Pe scena de la Godot, în Secretul fericirii de Alexandru Popa, regia Vlad Zamfirescu, cei doi (regizorul-actor şi Theo Marton) îşi trec ţigara de la […]

Film Forum, New York, iulie 2015 a prezentat Plemya (Tribul), un film ucrainean regizat de Myroslav Slaboshpytskiy – scriitor, scenarist, jurnalist, critic literar şi autor de scurtmetraje. Tribul este primul lungmetraj al regizorului care a obţinut mai multe premii la Festivalul de la Cannes, 2014. Printre ele şi Semaine de la Critique, alături de alte […]

Tradiţia a făcut ca aceste celebre opere de Pietro Mascagni şi Ruggiero Leoncavallo să fie reprezentate cuplat, aproape ca o regulă. Aşa a fost şi la Teatro alla Scala, recent, când s-au reluat două producţii vechi de patru ani, datorate regizorului Mario Martone, acompaniat de Sergio Tramonti (decoruri), Ursula Patzak (costume), Pasquale Mari (lumini). Martone […]

V-aş putea cadorisi cu milioane de exemple, dar deontologia nu mă lasă. În zece ani de când tot redactez diferite cronici mă uluieşte şi răsuluieşte tenacitatea cu care articolul nehotărât îl subminează pe frăţiorul lui hotărât. Ai zice că cel din urmă stă să-şi dea duhul. Nu mai ştiu de când respectiva amintire îmi persistă […]

Mulţimea filmelor de la Short Film Corner se cuvenea luată în seamă. Producţiile scurte ale celor abia veniţi în câmpul artei cinematografice au apărut de fiecare dată ca o provocare a generaţiei următoare. S-a dovedit însă că avem de-a face cu un incomensurabil taifun audiovizual. Mărturie stă de fiecare dată aglomeraţia de la primul nivel […]

MAGDA MIHÃILESCU Cârcotim, cârcotim şi până la urmă constatăm că nu ne ajung paginile pentru a lăsa măcar un gând despre unele filme. Vom păstra doar în minte multe dintre titlurile altor secţiuni, proiecţii la care am alergat, la care am făcut cozi. Fără imaginile lor ne-am fi întors acasă trişti şi bombănind acest festival […]

Un inel masiv, un inel imens domină scena, prin mişcări lente ia varii poziţii în diverse planuri. Un semn sub care, în moderna sală din capitala regiunii Piemont, se desfăşoară întregul spectacol Faust de Gounod, coproducţie cu Israeli Opera (Tel Aviv) şi Opera din Lausanne. O montare ce-l are drept realizator total (regie, decoruri, costume, […]

Hotărât sau nehotărât?

CRISTINA RUSIECKI
V-aş putea cadorisi cu milioane de exemple, dar deontologia nu mă lasă. În zece ani de când tot redactez diferite cronici mă uluieşte şi răsuluieşte tenacitatea cu care articolul nehotărât îl subminează pe frăţiorul lui hotărât. Ai zice că cel din urmă stă să-şi dea duhul. Nu mai ştiu de când respectiva amintire îmi persistă în memorie. Poate că e doar un fr... continuare

DORIN-LIVIU BÎTFOI
Detaliul care schimbă totul
CRISTINA RUSIECKI
Unde ne sunt frumoşii?
DORIN-LIVIU BÎTFOI
Analizandul Anish
CRISTINA RUSIECKI
Oameni şi culori: FITS 2015
CRISTINA RUSIECKI
Johnny şi Teodora
CRISTINA RUSIECKI
Poze, poze şi iar poze
RAMONA ARDELEAN
Cauza şi efectul răului

Foaie de temperatură cu buget indecent

VIRGIL ŞTEFAN NIŢULESCU
Am citit, recent, o statistică europeană. Acţiunea se petrecea în anul de graţie 2013. Premierul era acelaşi, doar ministrul Culturii era altul; nu că ar fi contat. În România, contează cine este ministrul Finanţelor, nu ministrul Culturii. Aşadar, în anul 2013, trei ţări europene au cheltuit, pentru cultura lor naţională, nişte procente inimaginabile (din punctul nostru de vedere) pentru cultură: Islanda şi Letonia (două ţări abia ieşite din criza economică, hotărâte să se stabilizeze macroeconomic, fără să cheltuiască banii pe prostii) au alocat nu m... continuare
Cultura interogaţiei

IGNAT FLORIAN BOCIORT în dialog cu ALICE RUDA   Alice Ruda: Stimate domnule profesor, sunteţi cunoscut ca un specialist în estetică literară, domeniu în care aţi publicat lucrări în ţară şi peste hotare. Dar dvs., împreună cu H. Tonkin, preşedinte al unei universităţi americane, cu H. Frank, directorul Institutului German de Cibernetică Pedagogică, şi cu […]

Cultura ideilor

În pofida unor impresii, traducerile din filosofia americană au rămas, în continuare, prea puţine în cultura noastră. De aceea este un merit aparte al profesoarei Delia Marga acela de a fi pus la dispoziţia cititorului în limba română prima ediţie din scrierile fondatorului pragmatismului american ca filosofie, Charles S. Peirce, sub titlul Semnificaţie şi acţiune […]

Cultura istoriei

Noiembrie 1960: ploaie mocănească, cernută peste frunze putrede, amestecate cu noroiul, zdrenţe de nori mânate de vânt dinspre mare. Un camion rablagit intră în curtea Spitalului Municipal Constanţa; de jos, în cutia Molotovului se văd doar doi gradaţi, în uniforma Securităţii, înarmaţi cu pistoale-mitralieră. Din comitetul de primire, civili şi militari, aceştia în uniforma Securităţii, […]

Cultura ideilor

În deschiderea cărţii Insuportabila uşurătate a fiinţei, Milan Kundera revine, în chip oarecum neaşteptat, la ideea nietzscheană a eternei reîntoarceri. Afirmă pur şi simplu că aceasta rămâne în continuare enigmatică. Pune serios în dificultate logica sau puterea noastră de înţelegere. Cred că într-adevăr are dreptate. Să revedem în acest sens doar un singur fragment din […]

Cultura ideilor

În luna iunie a acestui an am participat la cea de-a patra ediţie a Congresului Internaţional The Power of the Word, organizat de către Pontificia Università Sant’Anselmo din Roma, în colaborare cu Heytrop College of London şi School of Advanced Study University of London. Tematica de anul acesta a adus în discuţie conceptul de „uimire” […]

Cultura ideilor

Deja de câteva decenii, neuroştiinţele au devenit unul dintre cele mai dinamice fronturi de avansare a cunoaşterii umane şi, în ciuda complexităţii subiectelor, achiziţiile lor nu interesează doar profesioniştii, ci stimulează tot mai mult şi curiozitatea publicului larg. Căci aceste ştiinţe vizează chiar ceea ce este cel mai definitoriu pentru individualitatea umană: funcţionarea creierului, cu […]

Cultura ideilor

Nu cerem niciodată la piaţă: „Daţi-mi aproximativ un kilogram de mere“ sau, dacă suntem mai aroganţi, „Daţi-mi minimum un kilogram de mere“. În schimb, cerem exact un kilogram de mere, iar vânzătorul se conformează ca şi cum ar fi posibil să măsoare acest lucru. La mere, fiind ieftine, vânzătorul trece de regulă c#te grame se […]

Cultura istoriei

Atât prin tradiţia de familie, prin tradiţia germană în general, cât şi prin propria formaţie intelectuală, regina Elisabeta a căpătat o largă deschidere către filosofie şi meditaţie. S-a adăugat la aceasta şi predilecţia mişcării romantice, în crepusculul căreia autoarea a vieţuit şi pe care a continuat-o în multe privinţe. Când se va alcătui o monografie […]

Cultura interogaţiei

Ion Simuţ: Lumea literară românească a aflat, cu oarecare surprindere, că dumneavoastră, Jordan Herford, cetăţean olandez, sunteţi moştenitorul drepturilor de autor pentru reeditarea scrierilor lui  Mihail Sadoveanu. Surpriza e datorată faptului că se cunosc prea puţine informaţii despre dumneavoastră sau, mai degrabă, nu se ştie nimic. Vă rog să detaliaţi pentru revista Cultura câteva date […]

Cultura ideilor

  Unele enunţuri ce privesc sensul existenţei pot să apară de-a dreptul deprimante şi să descurajeze omul de astăzi. Iau mai ales o formă negativă sau vag condiţională. Se referă, în cele din urmă, la ceva indeterminat ca atare. Afli, de pildă, că un asemenea sens nu poate fi exprimat în forma: „înseamnă aceasta“, „constă […]

Cultura ideilor

Nu există autor mai constrâns în comunicarea sa, mai puţin liber decât autorul de texte pentru Facebook. Mijloacele pe cât de complexe, pe atât de limitative de construire şi transmitere a mesajului, ca şi amestecul direct al receptorului în textele sale fac în aşa fel încât tot ceea ce spune autorul să poată fi redus, […]

Cultura ideilor

  A vorbi despre Hannah Arendt astăzi înseamnă a pune în lumină un gânditor care şi-a petrecut doisprezece ani din viaţa sa adultă în inima uneia dintre cele mai mari tragedii europene – în acel Dürftiger Zeit de care vorbeşte poetul – vremuri întunecate, de depresie morală, care, în fond, nu par a-şi fi schimbat […]