Chiar ultimul număr

ANGELA MARTIN
  Se întâmplă rareori, şi numai printr-o cu totul stranie coincidenţă şi ironie a sorţii, ca ziua de naştere a unui om să coincidă, peste timp, cu ziua decesului iar sărbătoarea aniversării să fie spulberată de pregătirile precipitate ... continuare


Editoriale recente:


Nr. 46 (544) / 29-10-2015

EDITORIAL: AUGUSTIN BUZURA, PUNCT
EDITORIAL: ANGELA MARTIN, Chiar ultimul număr
GEORGE APOSTOIU, Nevoia de echilibru
Adrian Oroşanu, Excomunicarea lui Spinoza
ALEX GOLDIŞ, Departe de cele literare
Adrian Dinu Rachieru, Cioran, terapeutul
MONICA SÃVULESCU-VOUDOURI, Discursul d’anţărţ
VIRGIL ŞTEFAN NIŢULESCU, Muzee pierdute, muzee câştigate

Exportăm

MIHAI IOVĂNEL
La ieşirea din proiectul comunist, România privea cu speranţă către proiectul european, în care va intra formal prin aderarea la Uniunea Europeană din ianuarie 2007. Integrarea culturală este însă un proces la fel de dificil precum integrarea politică. Cantitatea discuţiilor de după 1989 privind „europenitatea literaturii române sau proiectul bănăţean interesat de aşa-zisa apartenenţă a spaţiului timişorean la Mitteleuropa/ Europa Centrală“ trădează un complex având ca manifestări corelate obsesia de a nu fi „doar“ balcanici. Imperativul transferării acestei obsesii într-o formă reală reprezintă una dintre constantele câmpului cultural post... continuare
CULTURA INTEROGAŢIEI
CULTURA POLITICA
CULTURA MOZAIC
Mihai Fulger

O capodoperă timpurie a lui Michael Curtiz

A noua ediţie a Săptămânii Filmului Maghiar la Bucureşti, organizată de Institutul Balassi la Cinema Muzeul Ţăranului, între 9-15 noiembrie a.c., s-a încheiat cu proiecţia-eveniment a unui film de referinţă, considerat pierdut timp de aproape un secol. Numele lui Michael Curtiz le este familiar tuturor iubitorilor cinematografului, măcar pentru cea mai populară creaţie regizată de […]

A interpreta o operă cu sau fără autorul acesteia – iată miza care traversează ca un fir roşu, subteran şi de obicei nemărturisit, psihanaliza culturală. Cu alte cuvinte, interpretăm psihanalitic o operă – de pildă – literară fără să aruncăm o privire şi în viaţa autorului? Sau îi răsfoim biografia? Voi da exemplul poate cel […]

Am avut şi mai am discuţii cu mulţi dintre colegii mei cu privire la rostul muzeelor pe care noi, cei care lucrăm în ele, încercăm să le apărăm de toate relele şi de prostie şi de incompetenţă. Recenta tragedie provocată de un incendiu – după care încă ne mai numărăm morţii – a constituit un […]

Ceea ce Salieri nu i-a putut ierta niciodată lui Mozart nu a fost atât genialitatea evidentă a muzicii sale, cât inocenţa, puritatea, spontaneitatea şi paradisiacul structurii sau naturii sale sufleteşti care a făcut-o posibilă. Ros de ambiţie, neliniştit, serios şi grav, Salieri a invidiat la Mozart un principiu divin de graţie, inspiraţie şi seninătate, care […]

Seminci, cum i se mai spune, pe scurt, Festivalului de la Valladolid (Semana internacional de cinema) este a doua mare manifestare cinematografică din Spania şi una dintre cele mai vechi din Europa. Ca mai toate festivalurile din lume şi acesta a avut un drum sinuos, până a ajunge la structura în care funcţionează, astăzi, când […]

Aşa, mon cher, să mai fie Bucureştiul şi altceva decât tot mititei şi lăutari, să fie ca la Paris, exclama, aproximativ, Nadine, fericită, într-o seară din Răscoala interbelică a lui Liviu Rebreanu. Acest altceva pare că a fost doar iluzoriu şi că nu a durat mai mult de o euforică seară. Mititeii au reapărut în […]

Din generaţia de artişti vizuali formaţi în deceniul nouă al secolului trecut la Academia de Arte din Bucureşti se distinge ca personalitate aparte, dar şi printr-o remarcabilă activitate artistică, pedagogică şi de cercetare, Anna Maria Orban, absolventă în 1996 a secţiei de Arte Textile, în prezent lector univ. dr. în cadrul aceleiaşi instituţii, redenumite Universitatea […]

Psihanalize în căutarea unui autor

DORIN-LIVIU BÎTFOI
A interpreta o operă cu sau fără autorul acesteia – iată miza care traversează ca un fir roşu, subteran şi de obicei nemărturisit, psihanaliza culturală. Cu alte cuvinte, interpretăm psihanalitic o operă – de pildă – literară fără să aruncăm o privire şi în viaţa autorului? Sau îi răsfoim biografia? Voi da exemplul poate cel mai provocator, pentru că atât de... continuare

Muzee pierdute, muzee câştigate

VIRGIL ŞTEFAN NIŢULESCU
Je vais vous dire un grand secret, mon cher. N’attendez pas le jugement dernier. Il a lieu tous les jours. Albert Camus O recentă expoziţie, organizată de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România şi deschisă în Sala „Tancred Bănăţeanu“ a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, deplânge soarta celor 111 muzee româneşti care, în ultimul sfert de veac, au pierdut sedii sau bunuri culturale, ca urmare a procesului de restituire a imobilelor şi a bunurilor de patrimoniu către foştii proprietari sau către urmaşii acestora. Am mai avut prilejul să discut... continuare
Cultura istoriei

Joane M. Moldovanu, Istoria Ardealului pentru scolele poporali, Tipografia Seminarului, Blasiu, 1675   Cu acest titlu, în ortografia latinistă de acum 150 de ani, este reprodus anastatic acest manual de Istoria Ardealului, scris de renumitul cărturar, dascăl şi bibliofil de seamă, academicianul Ioan Micu Moldovan, de la stingerea căruia se împlineşte un secol întreg. Tipărită […]

Cultura istoriei

Liana-Tereza Biriş, Sora Maria Tereza din Congregaţia Maicii Domnului. O viaţă – sfânt legământ împlinit, Editura „Viaţa Creştină“, 2015   Nu mi-a fost dat să citesc prea multe cărţi închinate vieţii călugărilor şi călugăriţelor, tuturor persoanelor dedicate Mântuitorului sau Mamei Sale. De data aceasta, am primit de la Blaj o carte rară, frumos scrisă şi […]

Cultura istoriei

Lecturile mele din eseurile lui Emil Cioran n-au fost niciodată sistematice. Le-am citit oarecum la întâmplare, după cum o împrejurare sau alta, o referinţă sau o trimitere mi-au putut stârni interesul. De aceea, probabil, m-a impresionat atât de mult studiul academicianului Eugen Simion, Cioran: o mitologie a nedesăvârşirilor (Editura Tracus Arte, 2014, 512 p.). Fiindcă […]

Cultura istoriei

„Ce caut eu aici?“ Câteva recente apariţii editoriale, stârnind, sperăm, comentarii bogate, ne întăresc convingerea că interesul pentru paradoxalul şi controversatul Cioran nu a declinat; dimpotrivă. Am putea chiar spune, alături de Patrice Bollon, că receptarea „ereticului“ Cioran „nici nu a început cu adevărat încă“. Avem în vedere, negreşit, pe frontul exegetic autohton, lectura nuanţată, […]

Cultura istoriei

Suntem în secolul 21 şi demersul istoriei pare sa fie tot mai incert – nu ştim sigur dacă „este învăţătura vieţii“, <Cicero (106-43 î.Hr.), De oratore, II,9> sau este „cel mai periculos produs pe care chimia intelectului 1-a elaborat vreodată. Proprietăţile ei sunt bine cunoscute. Îmbată popoarele, le face să viseze, iscă false amintiri, le […]

Cultura istoriei

Unirea a putut fi imaginată uneori ca un act eminamente politic, ceea ce înseamnă, evident, o nepermisă reducţie şi un abuz. Dar totodată i s-a atribuit un sens plenar, susceptibil a satisface multiple valenţe de ordin individual şi colectiv. În preajma unirii principatelor, cînd lumea românească extracarpatină se confrunta cu numeroase şi aparent insolubile probleme, […]

Cultura ideilor

Boris Buden, Zonă de trecere. Despre sfârşitul postcomunismului, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, prefaţã de Costi Rogozanu,  Editura Tact, Cluj-Napoca, 2012   O carte remarcabilã, beneficiind de o prefaţă pe măsură (Costi Rogozanu), Zonă de trecere. Despre sfârşitul postcomunismului oferă o excelentă imagine asupra proceselor contradictorii care au subordonat fosta lume comunistă Occidentului, oferind impresia că […]

Cultura ideilor

Este atât de asurzitor apelul public la „schimbare“, încât pentru mulţi concetăţeni simpla înlocuire a unor „figuri“ cu altele aşa-zis „noi“ şi asumarea anapoda (deocamdată pur declarativ) a revendicărilor străzii, în condiţiile nesocotirii votului popular (că tot strigăm, sus şi tare, că vrem democraţie), ar fi suficiente în vederea îndreptării lucrurilor în „direcţia cea bună“. […]

Cultura ideilor

Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Ovidiu Ţichindeleanu, Ciprian Şiulea (coord.), Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu, Chişinău, Cartier, 2008.   Publicat în 2006 sub coordonarea lui Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu şi Cristian Vasile, Raport final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România a adus în prim plan mai multe neînţelegeri decât a soluţionat. […]

Cultura ideilor

În Italia ora de religie este o disciplină facultativă de natură neconfesională. Religia se predă in baza Pactului de la Lateran din 1929 dintre Statul Vatican şi Italia fascistă a lui Mussolini. Revăzut in 1984, acest acord prevede în art. 9.2 ca: «Statul, recunoscând valoarea culturii religioase şi ţinând cont că principiile catolicismului fac parte […]

Cultura ideilor

  Explozia tehnologică din ultimele decenii, expansiunea vizualului în mediile de comunicare şi amplificarea emisiei ficăruia în detrimentul fiecăruia din spaţiile virtuale au făcut ca o dimensiune socială şi-aşa suprasaturată de informaţie sterilă să se încarce şi mai rău cu imagini nesemnificative şi redundante. Până la zgomot. Până în punctul în care imginea încetează să […]

Cultura ideilor

În civilizaţia occidentală, numele propriu Isus a devenit substantiv comun. Pe seama lui s-a putut scrie în „doar“ două mii de ani mai mult decât ar putea citi un Eliade dacă ar trăi cât un Avraam. Înainte însă de fulminanta sa carieră postumă, adică înainte să devină, de pildă, salvatorul unic al unor mulţimi, fiul […]