50 de ani cu G. Călinescu

IONUŢ VULPESCU
Comemorând 50 de ani de la plecarea dintre noi a lui G. Călinescu,  consemnăm, de fapt, un paradox. Deşi dispãrut dintre noi, G. Călinescu este în continuare o prezenţă permanentă. Ne lipseşte, desigur, omul de zi cu zi: complex, şarmant câte... continuare


Editoriale recente:


Nr. 11 (509) / 19 februarie 2015

EDITORIAL: IONUŢ VULPESCU, 50 de ani cu G. Călinescu
GEORGE APOSTOIU, Noua eră a terorismului
OANA PURICE, Baletul amăgirilor
Constantin Coroiu, Un model nu doar de existent
Alex Ciorogar, Love & Marriage
Stancu Ilin, Remember
Ion Brad, Poetul-cineast
GHEORGHE DOCA, Nevoia de Eminescu, azi
Rodica Grigore, Eroi, soldaţi, oameni
Ştefania Ciubotaru, Copilărie regală
CRISTINA RUSIECKI, În vertijul milei şi al urii
CRISTINA RUSIECKI, Actorul – eter şi noroi
COSTIN POPA, Regele dansează
LAVINIA GEORGIANA DRĂGAN, Hilary Swank, o fată de milioane
MONICA SĂVULESCU VOUDOURI, Ora de clasă
GEORGE NEAGOE, Şampon League
VALENTIN PROTOPOPESCU, Miracolul de la Belgrad

Intertexte în arta de consum

MIHAI IOVĂNEL
Contrar a ce se crede de către unii, literatura de consum deţine un ridicat coeficiente de inter- şi metatextualitate. Mă opresc asupra cazului literaturii detectivistice. Evoluţia genului este un fapt nu atât individual-calitativ (căci nu se poate considera că romanele Agathei Christie ar fi inferioare celor care le urmeazã), cât sistemic. Cine scrie roman poliţist trebuie să cunoască istoria genului şi să o ia în considerare, aşa cum un jucător de şah profesionist cunoaşte un larg repertoriu de deschideri, poziţii şi finaluri. Detectivii fac adesea referiri unul la altul. Sherlock Holmes al lui Conan Doyle îi judecă dispreţuitor pe Auguste Dupin al lui Po... continuare
CULTURA INTEROGAŢIEI
CULTURA POLITICA
CULTURA MOZAIC
MARIANA CRIŞ

Liniile vieţii în plastica Almei Redlinger

La Galeria de Artă Senso din Bucureşti (Bd. Unirii nr. 15) este deschisă expoziţia de grafică „Alma Redlinger – Arborele vieţii“. Aflată la o vârstă venerabilă (pe 8 martie a împlinit nouăzeci şi unu de ani), Alma Redlinger este una dintre importantele plasticiene ale avangardei româneşti, formată la şcoala lui M.H. Maxy. De-a lungul timpului, […]

Joss Stone (pe numele său real, Joscelyn Eve Stoker), născută în Kent pe 11 aprilie 1987, este o artistă ce dă dovadă de talent, atât în lumea muzicii, cât şi în cea a cinematografiei. Nominalizată pentru trei premii Grammy, Cel mai bun artist nou, Cea mai bună performanţă vocală pop şi Cel mai bun album […]

Fiica unui ofiţer de aviaţie şi a unei secretare, Hilary Swank dovedeşte de mică înclinaţii pentru sport, participând la diferite concursuri de înot. Cu toate acestea, la opt ani, când la şcoală i se cere să scrie şi să interpreteze o scenetă, are revelaţia viitoarei meserii. Din acel moment este prezentă în majoritatea pieselor puse […]

Parfum de creativitate şi excelenţă în sala din str. General Berthelot, la concertul Orchestrei de Cameră Radio, într-o serată de baroc francez, desfăşurată sub genericul Le Roi danse. Artizanul principal a fost tânărul şi foarte apreciatul dirijor Gabriel Bebeşelea, care a conceput personal concertul, în spiritul comemorării a trei sute de ani de la moartea […]

La Teatrul Mignon, trei tineri actori au decis să-şi încerce mâna pe ofertantul text al lui Sartre, Kean. Au redus numărul personajelor la trei şi trama la o schemă clasică, uşor recognoscibilă pentru public. Marele actor shakespearean Kean, vedetă incontestabilă a teatrului, atins de aripa geniului, însoţit de sufleorul/ servitorul/ prietenul său fidel, se vede […]

O recunoaştem imediat pe Antoaneta Cojocaru datorită prezenţei sale gracile, din cale afară de expresive pe scenă. Caldă, sensibilă, cu o putere de muncă impresionantă, dăruită trup şi suflet meseriei, actriţa are darul să-i însufleţească pe ceilalţi. O să-mi spuneţi – şi nu sunteţi departe de adevăr – că acestea sunt calităţile inerente ale unui […]

Există o teorie de factură ştiinţifică, evoluţionismul, care susţine că omul se trage din maimuţă. Pentru oricine cunoaşte sau observă cât de cât natura umană, fără a mai fi nevoie să intre în detaliile acestor consideraţii ştiinţifice, acest lucru se impune ca evident de la bun început. Omul-maimuţă şi-a dezvoltat treptat, mai ales în cadrul […]

Omul-creator şi omul-maimuţă

Ramona ARDELEAN
Există o teorie de factură ştiinţifică, evoluţionismul, care susţine că omul se trage din maimuţă. Pentru oricine cunoaşte sau observă cât de cât natura umană, fără a mai fi nevoie să intre în detaliile acestor consideraţii ştiinţifice, acest lucru se impune ca evident de la bun început. Omul-maimuţă şi-a dezvoltat treptat, mai ales în cadrul societăţii, o c... continuare

CRISTINA RUSIECKI
Descoperiţi!
Cătălin D. Constantin
Pienza
Cătălin D. Constantin
Arhiva Planetei
CRISTINA RUSIECKI
Bietul catharsis
Cătălin D. Constantin
„Trecutul e o ţară străină“
CRISTINA RUSIECKI
Actori de 24 de karate

Inspiraţia literară a psihanalizei

DORIN-LIVIU BÎTFOI
Se crede în genere că psihanaliza aplicată e anexa culturală a clinicii de divan. Nu-i prea puţin? Freud era fascinat de artişti. În 1913, în Interesul psihanalizei, el crede că în unele privinţe artistice psihanaliza poate interpreta edificator (după cum, într-altele, nu). Zece ani mai târziu, în Scurt compendiu de psihanaliză, vede cum cercetarea psihanalitică trimite o rază de lumină asupra mitologiei, literaturii şi psihologiei artiştilor. În Moise al lui Michelangelo Freud îşi justifică interesul pentru psihanaliza aplicată prin nevoia clarificării pen... continuare
Cultura ideilor

Ştim bine, felul în care percepem temporalitatea se află în relaţie intimă cu trăirile noastre, cu viaţa proprie subiectivităţii. Faptul e uşor sesizabil în cazul unor trăiri ce exced limitele celor obişnuite, precum plictisul, anxietatea sau melancolia (1). De ce invoc acest loc deja scolastic? Din câte observ, tocmai percepţia temporalităţii lasă adesea să transpară […]

Cultura ideilor

Dezbaterea „Intelectualii sub comunism  Supunere, convieţuire, opoziţie“, 25 februarie 2015 Prima conferinţă organizată de Centrul de Studii în Istorie Contemporană în 2015 a propus o temă încă destul de controversată în spaţiul românesc: intelectualii sub comunism. Plecând de la consideraţii generale, oferind particularizări şi exemple relevante, lansând opinii personale, invitaţii s-au îndreptat cu toţii spre […]

Cultura ideilor

În urma protestelor din ultimii ani împotriva proiectelor iniţiate de companiile RMGC, Chevron şi Gazprom, o discuţie despre protecţia mediului este necesară şi în spaţiul public românesc. Desigur, protestele respective au avut şi alte dimensiuni cel puţin la fel de importante – cazul Roşia Montană a fost şi un caz de corupţie, demonstrat în cartea […]

Cultura interogaţiei

Interviu cu „neamţul cel mai balcanizat“(*)   Pe multilateralul artist Maurice de Martin, mereu cu zâmbetul pe buze şi gata să se implice în ceva, l-am cunoscut la rezidenţa „quartier21“, în Viena. Eram acolo de o lună, prima serie plecase şi am făcut cunoştinţă, la restaurantul Corbaci, ca de obicei, cu artiştii din noua serie. […]

Cultura polemică

Vorbesc din auzite. Sau, poate, fiindcă nici nu sunt dispusă să dau detalii. Detaliile mi se par ruşinoase. Ieri am primit un telefon de la o româncă din diaspora. Om de artă. Cu renume. Om fundamental serios. Mă sună din când în când. Ea urmăreşte posturile româneşti la ea, în ţara de emigraţie. Şi-mi spune […]

Cultura interogaţiei

Cornel Ungureanu în dialog cu Titus Crişciu   Titus Crişciu: În interviul publicat în Naşterea zilei de azi (Timişoara, Facla, 1983), aţi promis că veţi scrie un roman despre zona Banatului în care v-aţi născut, aţi copilărit şi trăiţi şi în prezent. Se mai află în fişele gândirii Dvs. această intenţie? Cornel Ungureanu: Am scris […]

Cultura ideilor

Cuvintele de mai sus aparţin lui Albert Camus şi anunţă o libertate de interpretare neobişnuită, aproape hazardată. Sensul pe care-l propune unei vechi naraţiuni se naşte în golul uriaş, prăpăstios, ce desparte personajul mitic de proletarul modern. Dar ce nu-i este îngăduit unui interpret, mai ales când are imaginaţie şi simţ literar? Dincoace de această […]

Cultura ideilor

Într-un studiu amplu (Friedrich Nietzsche, 1992), Volker Gerhardt susţine că filosoful german ar fi primul autor modern care foloseşte expresia „sens al vieţii“ (Sinn des Lebens). O face într-un fragment din 1875, rămas multă vreme necunoscut. Probabil are dreptate, deşi, în astfel de chestiuni, oricând poţi constata că un alt autor, de altădată, a spus […]

Cultura ideilor

Voi reveni la cele spuse de Cioran, în Cea mai veche dintre spaime, cu privire la gândurile şi preocupările târzii ale lui Lev Tolstoi. E ştiut că, la un moment dat, întrebarea cu privire la sensul vieţii avea să devină pentru scriitorul rus o adevărată obsesie. Totul se întâmplă cam în jurul vârstei de cincizeci […]

Cultura ideilor

„Ce-o fi“? – mă întreb de o vreme încoace – că aproape nimeni, din nici un context al patriei-mumă, nu mai pomeneşte, nu mai invocă, nici de rău, nici de bine, termenul kitsch. Să fi dispărut kitsch-ul din diversitatea vieţii noastre, deoarece – dă, Doamne ! – ar fi crescut, peste noapte, în chip „emblematic“, […]

Untitled-1
Cultura interogaţiei

ALEXANDRU ZUB în dialog cu ANGELA MARTIN   Angela Martin: Domnule academician, cum mai stăm cu decalajul faţă de istoriografia occidentală? Alexandru Zub: Tema „decalajului“ nostru istoriografic în raport cu creaţia apuseană în domeniu e una recurentă, obsesivă şi producătoare, pe cât îmi dau seama, de false probleme. Discursul românesc asupra trecutului, fie acesta şi […]

Cultura ideilor

Comentând Moartea lui Ivan Ilici, Cioran nu rezistă tentaţiei de a reveni la unele secvenţe mai aparte din viaţa lui Lev Tolstoi. Nu are în faţă doar un narator inspirat, de excepţie, care cunoaşte excelent tehnica povestirii. În paginile sale află deopotrivă un om preocupat excesiv de sine, de gândurile sau temerile proprii şi, mai […]