România, conform „Jurnalului” În „Jurnal de România” am fost în Covasna, Constanța, Mogoșoaia și Timișoara. România este o țară săracă. Orașele sunt foarte urâte. Centrul orașelor este uneori mai arătos, dar, cu cât te depărtezi de centru, cam toate orașele arată la fel: blocuri de carton, clădiri vechi scorojite,Continuă lectura

Societatea românească se află în continuare într-un raport mimat cu realitatea, de mult prea multe ori constatăm cu amărăciune, cu scârbă, faptul că politicile publice nu au nicio legătură cu realitatea, sunt fie forme fără fond, fie aberații gestate în turnuri de fildeș, și nu „în comunități”, „pe stradă”, înContinuă lectura

După decenii de dictatură, populaţia României încă manifestă o oarecare doză de respingere faţă de norme şi instituţii aduse din afară sau promovate „de sus”. „Formele fără fond” sunt încă de actualitate. În „Omul unidimensional”, Herbert Marcuse făcea observaţia că formele de control social evoluează, la rândul lor, în ritmulContinuă lectura

Problema este dacă într-o societate aflată în timp de pace, relativă prosperitate, cu instituții, presiunea conformismului nu devine atât de mare încât ajunge o tiranie a majorității, cum spunea Tocqueville. Pentru că democrația, ca să supraviețuiască, luptă introducând mecanisme precum checks and balances, pouvoirs intermédiaires, sistemul reprezentării politice etc. DarContinuă lectura

Poate că sistemul de învățământ, întins în toate direcțiile, a păstrat prea puțină energie pentru a da răspunsuri adecvate pentru toată gama de probleme cu care se confruntă. Poate, dimpotrivă, este necesară flexibilizarea. Poate că soluția este în afara domeniului, prin out-sourcing către ONG-uri care obțin deja rezultate notabile înContinuă lectura