Globalizarea a redefinit granițele politicii. Ceea ce părea altădată o chestiune strict internă — cine conduce o țară, ce valori promovează, ce alianțe cultivă — a devenit un subiect de interes, de simpatie sau de antipatie pentru electoratele din celălalt capăt al lumii. Liniile dintre politica internă și cea internațională s-au estompat considerabil, iar acest fenomen nu ocolește nici România. Simpatia sau antipatia față de liderii politici străini (și adesea față de țările pe care le reprezintă) relevă atitudini bazate mai puțin pe interese, și mai mult pe modelul cultural-politic pe care acești lideri îl exprimă.
Paradoxul cel mai vizibil al acestei epoci este că mișcările ultranaționaliste și cele globaliste împărtășesc, fiecare în felul ei, același reflex: solidarizarea cu lideri străini care exprimă un model cultural și politic recognoscibil, indiferent dacă politicile concrete ale acelor lideri servesc sau contrazic interesele reale ale propriei țări. Nu interesul calculat dictează simpatia, ci apartenența la o quasi-ideologie transfrontalieră.
Această dinamică are și o explicație pragmatică. Într-o lume interdependentă, deciziile marilor puteri economice și militare se resimt adesea mai acut în viața cetățenilor obișnuiți decât legislația adoptată de propriul parlament. Politica externă a Washingtonului, Berlinului sau Moscovei produce efecte directe — economice, militare, culturale — în țări care nu au avut niciun cuvânt de spus la alegerea acelor lideri. De aici apare un deficit structural de reprezentare, dar și un transfer de atenție politică: electoratele urmăresc, comentează și se identifică cu lideri pe care nu îi pot vota.
Ceea ce relevă cu adevărat simpatiile sau antipatiile față de liderii străini nu este o analiză rece a intereselor naționale, ci o hartă a valorilor. Entuziasmul sau respingerea funcționează ca markeri identitari, semnalând apartenența la unul dintre marile blocuri culturale ale momentului — cel care îmbrățișează modernizarea socială, globalizarea și revizuirea seturilor de valori tradiționale, respectiv cel care le refuză.
România nu face excepție de la această regulă. Sondajul Inscop Research „Barometrul Informat.ro – Percepția românilor cu privire la Republica Moldova, mai 2026″ oferă, în secțiunile dedicate percepției altor țări și a liderilor străini, o radiografie precisă a acestor clivaje. Cea mai clară parte a cercetării este cea care descompune rezultatele în funcție de intenția de vot: imaginea care se conturează descrie amploarea polarizării politice românești și confirmă că aproape orice temă de politică externă este procesată nu printr-o grilă de interese naționale, ci prin filtrul acestor quasi-ideologii ale momentului, al căror punct de inflexiune rămâne atitudinea față de modernizarea socială, progresul economic și integrarea globală.
Datele brute ale sondajului sunt reproduse integral în cele ce urmează.
Lideri politici
Prezentarea grafică a datelor este disponibilă la: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2026/05/13.05.2026-Sondaj-INSCOP-Increderea-in-lideri-nationali-si-internationali-1.pdf
Încredere personalități internaționale
Emanuel Macron conduce în topul încrederii în liderii internaționali, 32.9% dintre respondenți declarând că au foarte multă (9.6%) și destul de multă încredere (23.3%) în președintele francez. Clasamentul continuă cu Maia Sandu cu un capital de încredere de 28.6% încredere (respectiv încredere foarte multă 11.5% și 17.1% încredere destul de multă), Donald Trump cu 24.8% încredere (respectiv încredere foarte multă 10.1% și 14.7% încredere destul de multă), Ursula von der Leyen cu 23.7% (respectiv încredere foarte multă 4.7% și 19% încredere destul de multă) și Friederick Merz cu 20.9% (respectiv încredere foarte multă 4.8% și 16.1% încredere destul de multă).
Emanuel Macron
9.6% dintre cei intervievați menționează că au foarte multă încredere în Emanuel Macron, în timp ce 23.3% au destul de multă, 19.8% destul de puțină și 33.5% foarte puțină sau deloc. 2.5% nu știu sau nu răspund.
Au cea mai multă încredere în președintele francez: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul public sunt categoriile de populație care au cea mai puțină încredere în Emanuel Macron.
Maia Sandu
11.5% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în Maia Sandu. 17.1% spun că au destul de multă încredere, 16.5% destul de puțină, iar 37.2% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.
Au încredere în președinta Republicii Moldova într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural și angajații la stat au cea mai puțină încredere în Maia Sandu.
Donald Trump
10.1% dintre participanții la sondaj au foarte multă încredere în Donald Trump. 14.7% au destul de multă încredere, 24.5% destul de puțină, iar 46.4% foarte puțină sau deloc. 1.6% nu știu sau nu răspund.
Au încredere în președintele american într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară. Votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic au cea mai puțină încredere în Donald Trump.
Ursula von der Leyen
Întrebați câtă încredere au în Ursula von der Leyen, 4.7% dintre cei intervievați spun că au foarte multă, 19% destul de multă, 16.5% destul de puțină, iar 40.8% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2%.
Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare și angajații la stat tind să aibă cea mai multă încredere în Ursula von der Leyen. Au puțină încredere sau deloc în șefa Comisiei Europene într-o măsură mai mare decât restul populației: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație medie.
Friedrich Merz
4.8% dintre participanții la sondaj declară că au foarte multă încredere în Friedrich Merz. 16.1% au destul de multă încredere, 10.2% destul de puțină, iar 16.7% foarte puțină sau deloc. 5.3% nu știu sau nu răspund.
Au încredere în cancelarul german într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, bărbații, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public. Votanții PSD și AUR au cea mai puțină încredere în Friedrich Merz.
Alte țări
Relațiile dintre România și alte țări
În clasamentul țărilor percepute drept prietene (foarte prietene și destul de prietene) cu România, pe primul loc se află Germania cu 71.8%, urmată de Republica Moldova cu 71.1%, Franța cu 70.8% și Uniunea Europeană cu 68.9%. Clasamentul continuă cu Turcia – 67,3%, Statele Unite ale Americii – 61.9% și China – 52.7%. Pe ultimele locuri se poziționează Ungaria (51.1%), Ucraina (48.3%) și Rusia (19.3%).
Germania
71.8% dintre români consideră Germania o țară prietenoasă. (17.9% dintre participanții la sondaj văd Germania ca fiind țară foarte prietenă, cu relații excelente, în timp ce 53.9% sunt de părere că este o țară destul de prietenă, cu relații bune). 15.2% cred că este o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 8.6% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.4%.
Consideră că Germania este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară. Votanții PSD și AUR, femeile, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară cred într-o proporție mai mare ca restul populației că Germania nu este o țară prietenă cu România.
Republica Moldova
71.1% dintre români consideră Republica Moldova o țară prietenoasă. 26.8% dintre respondenți consideră că Republica Moldova este o țară prietenă, cu relații excelente cu de România. 44.3% cred că este o țară destul de prietenă, cu relații bune, 11.5% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 12% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.4%.
Consideră că Republica Moldova este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară. Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară și angajații la stat cred într-o proporție mai mare ca restul populației că Republica Moldova nu este o țară prietenă cu România.
Franța
70.8% dintre români consideră Franța o țară prietenoasă. 23.3% dintre cei intervievați consideră Franța ca o țară foarte prietenă, cu relații excelente față de România. 47.5% o văd ca fiind destul de prietenă, cu relații bune, 12.6% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 12% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. 4.6% nu știu sau nu răspund.
Cred că Franța este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) cu România într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul privat. Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că Franța nu este o țară prietenă cu România.
Uniunea Europeană
68.9% dintre români consideră Uniunea Europeană prietenoasă. 24.7% dintre români cred că Uniunea Europeană este foarte prietenă, având relații excelente cu România. 43.9% consideră UE destul de prietenă, cu relații bune, 14.6% nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 12.4% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. 4.4% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că relația cu UE este una bună într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PNL și USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare și din București, angajații din sectorul privat. Votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și angajații la stat consideră într-un procent mai ridicat decât media că relația cu UE este una tensionată.
Turcia
67.3% dintre români consideră Turcia o țară prietenoasă. În opinia a 13.3% dintre respondenți, Turcia este o țară foarte prietenă, cu relații excelente. 54.1% apreciază că Turcia este o țară destul de prietenă, cu relații bune, 13.3% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 9.8% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.5%.
Sunt de părere că Turcia este prietenă (foarte și destul de prietenă) într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PSD și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare. Votanții PNL și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație primară consideră într-un procent mai ridicat decât media că Turcia nu este o țară prietenă.
Statele Unite ale Americii
61.9% dintre români consideră SUA o țară prietenoasă. 14.9% dintre respondenți consideră că Statele Unite ale Americii sunt o țară foarte prietenă, cu relații excelente față de România, în timp ce 47% le percep ca fiind o țară destul de prietenă, cu relații bune. 21.5% apreciază că SUA sunt o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 10% le consideră o țară deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. 6.6% nu știu sau nu răspund.
Cred că SUA sunt o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PSD și PNL, persoanele de peste 60 de ani. Votanții USR, persoanele între 45 și 59 de ani și locuitorii din București și din urbanul mare consideră într-un procent mai ridicat decât media că SUA sunt o țară nu prea /deloc prietenă.
China
52.7% dintre români consideră China o țară prietenoasă. 7% dintre cei intervievați consideră China o țară foarte prietenă, cu relații excelente față de România. 45.7% o văd ca fiind destul de prietenă, cu relații bune, 21.1% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 15% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Ponderea non-răspunsurilor este de 11.1%.
Votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din urbanul mic consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că țara condusă de Xi Jinping este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă). Sunt de părere că statul chinez nu este o țară prietenă într-un procent mai ridicat decât media: persoanele între 18 și 44 de ani, locuitorii din urbanul mare.
Ungaria
51.1% dintre români consideră Ungaria o țară prietenoasă. 5.5% dintre români văd Ungaria drept o țară prietenă, cu relații excelente față de România, în timp ce 45.6% o consideră o țară destul de prietenă, cu relații bune. 27.7% sunt de părere că este o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 15% o consideră deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. 6.3% nu știu sau nu răspund.
Votanții USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară și angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că Ungaria este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă). Sunt de părere că Ungaria nu este o țară prietenă într-un procent mai ridicat decât media: persoanele între 45 și 59 de ani, locuitorii din București.
Ucraina
48.3% dintre români consideră Ucraina o țară prietenoasă. 11.4% dintre respondenți cataloghează Ucraina ca fiind o țară prietenă, cu relații excelente față de România. 36.9% cred că este o țară destul de prietenă, cu relații bune, 22% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 24.9% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. 4.8% nu știu sau nu răspund.
Consideră că Ucraina este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară și medie și angajații la stat cred într-o proporție mai mare ca restul populației că Ucraina nu este o țară prietenă cu România.
Rusia
19.3% dintre români consideră Rusia o țară prietenoasă. În opinia a 3.9% dintre respondenți, relația cu Rusia este excelentă, fiind o țară foarte prietenă. 15.3% apreciază că Rusia este o țară destul de prietenă, cu relații bune, 29.9% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 45.6% o țară deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.3%.
Cred că Rusia este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) într-un procent mai ridicat decât media: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din mediul rural. Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că Rusia nu este o țară prietenă cu România.