Un buget de 184 de milioane de euro, cât este cel de anul acesta pentru Ministerul Culturii, se cheltuie lăsând în societate prea puține urme vizibile. Cultura are o finanțare multianuală de circa 0,6% din PIB și o contribuție directă de 3% la formarea PIB. Cu foarte puțin în minusContinuă lectura
E-book-ul a fost o cochetărie de vreme rea, a se citi lock-down, iar acum editurile s-au întors furibund în tipografii. Oricum, prețul cărții digitale e la fel de mare sau de mic, depinde de unde privești, ca al cărții tipărite, iar ce-i în mână nu-i minciună. Poate tabletele distribuite gratuitContinuă lectura
Filmele românești anunțate pentru acest an au putut să-și programeze premierele doar în cadrul festivalurilor TIFF și One Word, când „Acasă”, „Lemn”, „Malmkrog”, „Ieșirea trenurilor din gară”, „A Riffle and a Bag” au avut scurte întâlniri cu publicul. La fel au stat lucrurile și cu producțiile care au avut premieraContinuă lectura
De la aderarea la Uniunea Europeană și până în prezent, statisticile Eurostat pun România pe primul sau primele locuri în tot ceea ce înseamnă practici inumane: numărul de victime ale traficului de persoane, numărul de victime ale violenței familiale, numărul de grupări de crimă organizată specializate în trafic de persoane,Continuă lectura
Fie fortuit, fie forțat de restricțiile pentru adunări publice, anul literar 2019 s-a prelungit până în această toamnă, care a debutat cu premiile USR și a continuat cu premiile Sofia Nădejde. Cum unele trofee nu s-au acordat și cum sloganul „premiul e pe noroc sau pe afinități, nominalizarea e ceaContinuă lectura
Puțini sunt autorii care pot scrie, cu note autobiografice, proză în trei acte. Actul 3 ține, nu atât de hotărâre, cât de norocul de a fi longeviv. Dar, întâi de toate, întregul demers e condiționat de puterea de a vedea actul 2 cu detașare, de a trăi alteritatea punctului culminantContinuă lectura
Citește românește… cărțile traduse. Despre campania MC s-au spus și s-au scris lucruri contradictorii, dar cert este că, dacă privim aparițiile editurilor din ultimele luni, cartea românească, mai ales dacă e cazul ficțiunii contemporane, este totuși rară. În mijloc de criză sanitară și în prag de criză economică, proza româneascăContinuă lectura
Epidemiologia se bazează întâi de toate pe matematică (probabilistică și combinatorică) și abia apoi pe medicină. Pe cifrele actuale valabile pentru România, ținând cont de caracteristicile epidemiologice ale SARS-CoV-2, probabilitatea de a te întâlni pe stradă, în magazine, la muncă, în mediul familial sau oriunde cu o persoană infectată cuContinuă lectura
În cazul noului coronavirus, era clar încă de la început că România va pierde lupta în spitale și că nu o poate câștiga decât pe cea din afara lor. Și, cu toată mobilizarea și tot profesionalismul ministrului Tătaru și a micii echipe din grupul strategic, cu toată dedicația unor echipeContinuă lectura
Bazele și muchiile generațiilor Generație e un termen-umbrelă introdus, relativ recent, de vârsta postmodernistă a științelor sociale. Chiar dacă obiectivul, la bun început, nu a fost acela de a descrie conflictul, ci relațiile intergeneraționale, viziunea și teoriile generaționaliste au introdus ca element de studiu alteritatea grupelor de vârstă ca fiindContinuă lectura
Se schimbă lumea sau nu se schimbă? O întrebare simplă, cu răspunsuri sofisticate, lipsite încă de o bază empirică, dar bune de răsfoit când stăm izolați în case. Există însă un prim punct de vedere. Lumea s-a schimbat deja. În săptămânile de dinaintea crizei Covid, ceea ce trăim astăzi –Continuă lectura
