Echipa noastră filmează la Lipova, Baia Mare și Bistrița primul tronson de interviuri din cadrul proiectului „Locuri de poveste”. Proiectul este realizat de Fundația Culturală Augustin Buzura și co-finanțat de AFCN.
Lipova este un loc special din România, care a avut o istorie modernă destul de diferită de a altor localități transilvane și bănățene. Nu întâmplător, arădeanul Ioan Slavici, dintre toate localitățile din zonă, a ales ca acțiunea din „Mara” să fie plasată în Lipova.
În prima parte a secolului 19, dar și până după jumătatea lui, când se petrece acțiunea din „Mara”, Lipova a fost o „mică Americă” a Transilvaniei. Un spațiu al colonizărilor intensive din Imperiul Austriac, dar și un loc unde rigiditatea socială și etnico-culturală care caracteriza arealul nu avusese timp să se instaleze. Printr-un context istoric special, Lipova încă era un loc al tuturor posibilităților, unde averi se făceau – nu de la o zi la alta dar – de la an la an, unde cineva își putea schimba condiția socială și putea prelua controlul asupra destinului său.
Mara, renumitul personaj al lui Slavici, reprezintă în mod direct această situație specială a Lipovei. Asta deși pentru Slavici întreaga istorie locală este doar conotată. Ea nu face obiectul unei investigații sociale efective și nu este relatată declarativ. Doar prin efecte, doar prin personaje care exprimă (destul de direct) această fluiditate socială.
Romanul lui Slavici are ca principal loc al acțiunii Radna și Lipova, două localități distincte pe atunci, astăzi parte a aceluiași oraș. Cele două erau separate de Mureș și unite de „podul Marei”. Între ele, pe albia râului, nu demult, fusese o graniță.
Radna făcuse parte din Imperiul Austriac cu câteva decenii mai devreme decât Lipova. Malul de sud, cu orășelul ceva mai mare, Lippa, locuit predominant de populație musulmană și venită din Balcani, era parte a Imperiului Otoman. Fusese chiar sediul unui sangeac. Asta face ca orașul să fi fost predominant musulman, în timp ce toată zona adiacentă era aproape exclusiv creștină.
Retragerea definitivă a turcilor, în secolul 18, a dus la părăsirea orașului. Austriecii au stimulat stabilirea aici a unor oameni din întreg imperiul. Însă, spre deosebire de celelalte colonizări din Transilvania, nu au mai fost aduse grupuri compacte. A fost, mai degrabă, ca la plecarea în America: familii și aventurieri pe cont propriu.
În roman, Hubăr, partenerul de afaceri al Marei și viitoarea sa rudă prin alianță, reprezintă acest val de migranți. El este originar din Viena. Soția lui e budapestană de origine germană. S-au mutat în Lipova după căsătorie și el încă numește Viena „acasă”, după minim două decenii de trai în Banat.
Repopularea localității s-a făcut și prin coborârea din satele de pe munții din jur, predominant populație românească. Bocioacă, liderul breslei cojocarilor și măcelarilor, este exemplul perfect. Rudele lui și ale soției sunt la nord de Mureș, într-un sat de munte. În ce o privește pe Mara, și ea este tot de la nord de Mureș, născută probabil în Păuliș sau Barațca, iar fostul ei soț e din Radna, de la poalele mănăstirii franciscane Maria Radna. Dar despre toate acestea sunt doar indicii în carte. Fișa personajului nu le expune în mod clar.
Marea oportunitate economică a zonei era dată de exploatarea resurselor naturale – lemn, dar și minereuri –, pe care turcii le lăsaseră neexploatate. Ele nu puteau fi ratate de austrieci. Mureșul fiind navigabil, nou-veniții în Lipova au dus aria de exploatare forestieră până departe în zonele montane, inclusiv Deva și Hunedoara. În roman, Mara exploatează alte păduri, mai la est, la Cladova, iar acelea devin principala sursă a averii ei.
Documentele istorice completează așadar multe dintre elementele care în carte pot părea accidentale. Cu siguranță, Slavici, arădean el însuși, nu avea nevoie de un studiu documentar. Cu toate acestea, Lipova și Radna nu erau localitățile pe care el le cunoștea cel mai bine, în care să fi locuit sau să fi călătorit frecvent. Acelea erau Șiria natală, Aradul însuși, unde a făcut școala, și zeci de alte localități din Ardeal și Crișana, prin care a călătorit sau în care a s-a stabilit pentru o vreme.
Alegere Lipovei ca principal loc al acțiunii este un indiciu că extraordinaritatea locului, în complexul social, etnic, confesional și politic al Transilvaniei și Banatului secolului 19, i-a atras atenția și l-a făcut să considere că aceasta este locul potrivit pentru un personaj extraordinar, cum e Mara.
Însă nu doar istoria politică și socială a jumătății de secol 19 a dus la o asemenea alegere. Proiectul „Locuri de poveste” va detalia cât mai multe elemente din complexul cultural și antropologic care explică romanul. Va explora peisajul literar românesc, maghiar și german în care Slavici și-a plasat romanul. Va releva cât de neuzual era un asemenea personaj ca Mara – și încă este. Și va explora ce influențe are o asemenea carte asupra memoriei locului: cum se raportează cei din Radna și Lipova azi la un personaj de acum un secol și jumătate.
