Nordul României, satul Prislop, în Bistrița-Năsăud. Locul în care Ion a auzit glasul pământului, acum mai bine de 100 de ani. În ce fel de lume s-a născut povestea din romanul lui Liviu Rebreanu? Ce… Citește mai mult »Imagini. Năsăud – înainte și după Rebreanu. Locuri de poveste
Vrancea, podgoriile de la poalele munților, în orașul Odobești. Locul a fost cândva decorul ideal pentru refugii boeme și pasiuni ascunse. Aici, în vara anului 1916, Ștefan Gheorghidiu, din „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte… Citește mai mult »Imagini. Odobești – înainte și după vizita lui Ștefan Gheorghidiu
Vestul țării, târgul Radna, pe valea Mureșului, în județul Arad. Locul în care, acum mai bine de un secol și jumătatea, văduva Mara strângea, argint după argint, o avere și un viitor pentru copiii ei.… Citește mai mult »Imagini. Lipova – înainte și după „Mara” lui Slavici
Nord-vestul țării, orașul minier Baia Mare, în județul Maramureș. Locul în care inginerul Ștefan Pintea a refuzat să tacă în fața minciunii unui regim întreg, în anii epocii comuniste. În ce fel de lume s-a… Citește mai mult »Imagini. Baia Mare – fundalul operei lui Augustin Buzura
Istoria Buștenariului este intim interconectată cu spațiul geografic subcarpatic și resursele lui. Pădurile din jur, exploatate de țăranii de aici, cu buștenii doborâți și curățați de scoarță, a dat, după câte se pare, denumirea localității.… Citește mai mult »Buștenari – înainte și după Geo Bogza. Imagini vechi și noi
Satul de lângă Slobozia, pe celălalt mal al Ialomiței, este locul unde – destul de clar – Duiliu Zamfirescu plasează acțiunea din primele romane ale ciclului Comăneștenilor. Dacă asupra localității ca atare există unele semne… Citește mai mult »Ciulnița – înainte și după „Tănase Scatiu”
Sunt trei sate Siliștea în Teleorman. Dintre ele (dar și printre alte sute de sate destul de asemănătoare), doar Siliștea Gumești se bucură de faimă națională. Poate că și în celelalte vor fi existat Moromeți… Citește mai mult »Imagini: Siliștea Gumești, înainte și după Marin Preda
Cândva, demult-demult, Brăila a fost un oraș cosmopolit. În urbea de pe Dunăre trăiau laolaltă greci, turci, ruși, bulgari, everi, armeni, sași. Brăila a fost oraș turcesc trei sute de ani, ceea ce a influențat… Citește mai mult »Imagini: Brăila, înainte și după Panait Istrati
Începe astăzi One World Romania – Festival Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului. Între 24 și 29 aprilie, Bucureștiul va găzdui ediția cu numărul 19. Într-un moment de maximă austeritate la noi în țară,… Citește mai mult »Contra-narațiuni în vremuri tulburi: One World Romania 19, între umanitate, război și rezistență
Între 4 și 13 aprilie, Bucureștiul găzduiește cea de-a 17-a ediție a festivalului One World Romania, un eveniment emblematic dedicat filmului documentar. De la prima ediție din 2008, inițiat de Monika Štepanova și Ana Blidaru,… Citește mai mult »One World Romania sau filmul documentar ca instrument al dialogului social și politic
Au apărut multe filme românești în ultima vreme. Câteva mi-au atras atenția. Văzusem prin primăvară documentarul lui Eugene Buică, „Mrs. Buică”, un ciné-vérité despre propria familie. Filmul a avut o recepție bună, Victor Morozov descriindu-l… Citește mai mult »„O familie aproape perfectă” sau spectacolul cotidianului
Recenzie la volumul Umbreș, Radu (2024). Neîncrederea. Cum funcționează România profund – o cercetare antropologică. Traducere din engleză de Iulian Comănescu. București: Humanitas. Living with Distrust: Morality and Cooperation in a Romanian village, teza de… Citește mai mult »Sursele neîncrederii într-un sat moldav sau lumea rurală sub lupa antropologului
Între percepții, autopercepții și acțiuni Despre zonele defavorizate cultural și economic. Potrivit economistului sud-coreean Ha-Joon Chang, cultura este complexă și dificil de definit. Ea influențează dezvoltarea economică, dar dezvoltarea economică este cea care influențează și… Citește mai mult »Micile comunități depărtate de centrul cultural
A fost și este greu în perioada postdecembristă ca un film să devină popular, să se imprime în mintea oamenilor Filmul românesc postcomunist nu se rezumă doar la acele pelicule mult premiate la diverse festivaluri… Citește mai mult »Aurelian Giugăl: „Împotriva gustului comun, s-au făcut și se fac multe filme bune în România”
Sunt două planuri ce se întrepătrund în pelicula lui Octav Chelaru: (i) dimensiunea sociologică și (ii) latura psihologică, cadrul psihanalitic. Filmul „Balaur”, debutul în lungmetrajul de ficțiune al regizorului Octav Chelaru, este unul inspirat din… Citește mai mult »Abisurile omului. „Balaur”
Prezentarea volumului România rurală în noul capitalism: 1990-2020, Iulian STĂNESCU, Flavius MIHALACHE (coordonatori), București: Pro Universitaria, 2022 România postcomunistă a trecut prin ample transformări politice, economice și sociale. E un truism, dar, da, după… Citește mai mult »„Cronica unei morți anunțate” sau satul românesc față cu modernitatea
Sorin Mitulescu coordonează un volum, „Sociologi în comunism. Începuturile unei profesii fără statut” (București: Tritonic, 2021), „o anliză a contextului românesc al sociologiei de la mijlocul anilor ’70 ai secolului trecut”, după cum se exprimă… Citește mai mult »Un volum capsulă a timpului, cu sociologii din comunism
După cum observa sarcastic și Cioran cu ceva decenii în urmă, se publică foarte mult în lumea de azi. Este aproape imposibil să fii la curent cu tot ce apare, în cazul meu, în zona… Citește mai mult »Un an cu o lume la fel de grăbită, care nu are prea mult timp de reflecții și polemici intelectuale. 2021, așa cum s-a văzut
Am scris la un moment dat aici în Cultura că România vrea să fie modernă, în pas cu Europa, țara noastră propunându-și ca prioritate viitoare tocmai digitalizarea educației, cu un deziderat la cote înalte, respectiv… Citește mai mult »Capital digital și decalaje sociale. Scurte reflecții pe marginea unui raport de cercetare
(Foto: Călin Gabor. Locul III, secțiunea Peisaj natural – în Fotogeografica) În septembrie 2021, Palatul Parlamentului a fost gazda unui eveniment cultural special: vernisarea expoziției, și, totodată, lansarea volumului jubiliar „Fotogeografica – un sfert de… Citește mai mult »Arte vizuale. Un sfert de veac de fotografie
Michel Clouscard (1928-2009) a fost un filosof, sociolog și gânditor politic francez, un cugetător critic aflat în opoziție cu starurile postmoderne la modă în Franța anilor ‘70 ai secolului trecut. Henri Lefebvre i-a coordonat teza… Citește mai mult »Idei. Critica timpurie a neoliberalismului economic și altele
Jacques Verger, „Universitățile în Evul Mediu”, Traducere de Simona Ilieș, Polirom, 2019 În ultima vreme, s-a tot discutat despre rolul universității în lumea modernă. De la Nietzsche încoace1 s-a tot scris că universitatea este în… Citește mai mult »Idei și societate. Despre universitățile medievale și nu numai
Discuțiile despre școală sunt mereu de actualitate. Școala a fost și este văzută ca fiind mijlocul ce contribuie la dezvoltarea unei societății. Iată de ce alegerea curriculei optime devine parte a acestui puzzle educațional-societal. În… Citește mai mult »Idei și societate Școala nu moare, se digitalizează
La sfârșitul lui 2019 a apărut la editura Tritonic volumul lui Emanuel Copilaș, „Generația anului 2000. Cultură și subculturi ale tineretului în România socialistă. Studiu de caz: Timișoara”. Câteva întrebări de cercetare, spre exemplu, dacă… Citește mai mult »Idei și societate. Analize ale perioadei socialiste
