Cine decide ce artă este prea periculoasă ca să mai existe? O pictură de Tițian poate face violența să pară seducătoare? O statuie dedicată unui negustor de sclavi trebuie păstrată ca document istoric sau îndepărtată… Citește mai mult »Polemici: Daisy Dixon readuce în actualitate conceptul de artă depravată moral
O lectură critică a volumului O geografie a fragilității de Alina Necșulescu Într-o epocă obsedată de stabilitate, cele mai interesante cărți sunt cele care refuză să o promită. Recent apărut la Editura Trei, în 2026,… Citește mai mult »Geografia fragilității: între cartografiere lucidă și tentația unei teorii totale
La anumite intervale de timp, întrebarea sau exclamația către ce lume ne îndreptăm, devine exploratorie. Un posibil răspuns cu privire la mutațiile care au loc în zona multi-media, cu accent pe status-quo-ul cinematografului, îl reprezintă… Citește mai mult »Quo vadis cinema?
Interviu Cezar Petre Buiumaci, autorul cărții „Călătorie prin Bucureștiul de ieri” „Memoria nu este niciodată statică: ea se transformă în timp, se amestecă cu experiențele altora și este influențată de felul în care prezentul reinterpretează… Citește mai mult »4 decenii ale Bucureștiului imortalizate de cărțile poștale
Cele mai recente două cărți publicate de George Cristian Maior conturează o viziune originală asupra istoriei. La granița dintre istorie, relații internaționale, politologie și geopolitică, ele sunt două sinteze extrem de utile în aceste vremuri.… Citește mai mult »O viziune asupra istoriei în două cărți de George Cristian Maior
Când vorbim despre politică, tindem să o înțelegem ca pe o confruntare de idei: doctrine economice, programe ideologice, valori morale și concepții diferite despre libertate, ordine sau justiție socială. În această viziune clasică, politica apare… Citește mai mult »Liberal vs. conservator – despre resorturile psihologice ale politicii
– reflecții asupra cărții Manageri ai istoriei. Studii și eseuri despre teoria și practica puterii în istorie, înainte de inteligența artificială – Deși uneori pare paradoxal, să cercetezi puterea este totodată inevitabil Deși omniprezentă în… Citește mai mult »Puterea trebuie înțeleasă, asumată și judecată
Earth for All – O carte pentru supraviețuirea umanității Există titluri care nu denumesc o temă, ci exprimă o viziune despre lume. „Pământul pentru toți” este unul dintre acele titluri rare care concentrează, în câteva… Citește mai mult »Pământul pentru toți
Despre iubire: între memorie, cod și viitor. Într-o epocă în care algoritmii ne recomandă cărți, ne sugerează răspunsuri și ne modelează chiar și gesturile de tandrețe digitală, iubirea nu pare amenințată de tehnologie, ci provocată… Citește mai mult »Lectură critică și simbolică a iubirii în era digitală
review la „Moneda diavolului” de Jennifer MacAdam și Douglas Thompson Să intri în lumea digitală înarmat doar cu o cunoaștere foarte vagă, din auzite, înseamnă să te expui la tot felul de pericole. Și riști… Citește mai mult »Lumea văzută din interiorul escrocheriei perfecte
Simplu spus, proiectul Dincolo de ieri/Beyond Yesterday este o recuperare a imaginilor realizate de frații Manakia, primii videografi și fotografi din Balcani. Imaginile realizate de ei au fost în parte recreate de antropologul Cătălin D.… Citește mai mult »Primele fotografii din Balcani, o sută de ani mai târziu
O recenzie la „Pământul transformat. O istorie nespusă” de Peter Frankopan Studiul istoriei a reconfigurat permanent istoria însăși. Iar fiecare epocă a avut modul său specific de a privi, judeca și instrumentaliza istoria. Din Egipt… Citește mai mult »Clima – agentul secret al istoriei
Volumul „Superpolitik. Superpolitica: triumf și eșec strategic. Conducători, mari ambiții de putere și logica legitimității în ordinea statelor și în relațiile internaționale” al dr. George Cristian Maior se poate citi ca un compendiu istoric, ca… Citește mai mult »Un compendiu de politică sau un roman polițist al istoriei lumii
Apariție editorială: „Marea Strategie – arta de a crea putere. Dezbateri curente privind Marea Strategie americană” de Iulia Moise Cartea de față aduce cu sine o perspectivă particulară în spațiul autohton în ceea ce privește… Citește mai mult »Despre viitorul supremației americane
Recenzie la volumul Umbreș, Radu (2024). Neîncrederea. Cum funcționează România profund – o cercetare antropologică. Traducere din engleză de Iulian Comănescu. București: Humanitas. Living with Distrust: Morality and Cooperation in a Romanian village, teza de… Citește mai mult »Sursele neîncrederii într-un sat moldav sau lumea rurală sub lupa antropologului
Integrarea României în sfera de influență sovietică (1944-1947). Perspective internaționale și locale Emanuel Copilaș Istorie Editura Corint Volum nominalizat de Aurelian Giugăl: De ce a ajuns cel mai redus și dezorganizat partid comunist est-european de la finalul… Citește mai mult »„Integrarea României în sfera de influență sovietică…”. Tendințe în arta și gândirea românească. Best-off 2023
Critica culturală se folosește de film, romane, și piese de teatru într-un mod care pentru apărătorii specificității limbajelor estetice ar părea uniformizant, însă intenția este de a le folosi pentru analize culturale mari și nu… Citește mai mult »Lucian Țion și micul său îndreptar de culturologie estică și cinema. Foarte multe lucruri bune și câteva riscuri.
În „Elogio del politeismo. Quello che possiamo imparare ogii dalle religione antiche” („Elogiul politeismului. Ce putem învăța azi din religiile antice”) Maurizio Bettini sugerează că: Problemele religioase cu care ne confruntăm într-o lume globalizată și… Citește mai mult »Politeism și toleranță într-o lume multicultural-globală. Pornind de la volumul lui Maurizio Bettini
Prezentarea volumului România rurală în noul capitalism: 1990-2020, Iulian STĂNESCU, Flavius MIHALACHE (coordonatori), București: Pro Universitaria, 2022 România postcomunistă a trecut prin ample transformări politice, economice și sociale. E un truism, dar, da, după… Citește mai mult »„Cronica unei morți anunțate” sau satul românesc față cu modernitatea
Kojève este convins că epoca statelor naționale a trecut. Cartea de față, apărută în urma unui simpozion organizat în anul 2020 la Colegiul Noua Europă din București, cu tema „Alexandre Kojève. De la filosofia istoriei… Citește mai mult »O carte despre Alexandre Kojève, sfârșitul istoriei și filosofia europeană contemporană
Michel Clouscard (1928-2009) a fost un filosof, sociolog și gânditor politic francez, un cugetător critic aflat în opoziție cu starurile postmoderne la modă în Franța anilor ‘70 ai secolului trecut. Henri Lefebvre i-a coordonat teza… Citește mai mult »Idei. Critica timpurie a neoliberalismului economic și altele
Hegel este cu siguranță, nu doar unul dintre cei mai mari filosofi ai epocii moderne, ci și unul dintre cei mai importanți filosofi ai culturii europene. Opera sa a stârnit de-a lungul timpului reacții dintre… Citește mai mult »Idei. Hegel: Sinteze și, inevitabil, polemici
Jacques Verger, „Universitățile în Evul Mediu”, Traducere de Simona Ilieș, Polirom, 2019 În ultima vreme, s-a tot discutat despre rolul universității în lumea modernă. De la Nietzsche încoace1 s-a tot scris că universitatea este în… Citește mai mult »Idei și societate. Despre universitățile medievale și nu numai
Au apărut la Iași memoriile lui Claude Karnoouh (1), amintirile călătorului francez despre lumea satelor și orașelor românești. După un preambul și o prefață, cele 11 capitole plus partea de încheiere („Un posibil final”) prind… Citește mai mult »Idei și societate. Memoria ca mijloc de cunoaștere
