O recenzie la „Pământul transformat. O istorie nespusă” de Peter Frankopan
Studiul istoriei a reconfigurat permanent istoria însăși. Iar fiecare epocă a avut modul său specific de a privi, judeca și instrumentaliza istoria. Din Egipt în China și de la Biblie la gesta sau la romane istorice, trecutul comunităților umane a fost o sursă permanentă de legitimare a normativității, dar și a inovației politice și a schimbărilor sociale.
Epoca modernă nu a făcut excepție. O istorie romantică, centrată pe figuri istorice remarcabile și pe victorii impresionante, autocontaminată permanent de legende și de anecdotic, a creat epoca națiunilor și a justificat deopotrivă mari revoluții ale gândirii și atrocități de neimaginat.
Necesitatea unei noi istorii
Astăzi această istorie redusă la bătălii și mariaje nu mai pasionează pe nimeni și nu mai explică nimic. A devenit mult prea politică și propagandistică. Oarbă la ce nu e convenabil ideologic și mioapă la marile evoluții sociale și sociale.
Necesitatea unei noi istorii, mult mai profunde, care să integreze alte capabilități de cunoaștere, a fost semnalată de mulți ani. Unele opere nu au întârziat să apară, mai întâi la nivel academic. Biomatematica și biostatistica au oferit studii remarcabile în ceea ce privește evoluția comunităților umane din timpuri preistorice sau din spații slab documentate istoric. Studiile de genetică, după trei decenii de testare amplă, la nivel global, oferă și ele indicii pentru dinamica internă și externă a societăților din toate epocile. Geografia umană, beneficiind de noua putere de calcul care îi permite să catalogheze și să clasifice resursele la nivel global, devine tot mai competentă în a oferi previziuni de evoluție socială, dar și în a regândi trecutul și logica istorică.
Clima și societatea
La rândul său, climatologia promite de ani buni să aducă o contribuție remarcabilă în reconfigurarea unei istorii de care astăzi este nevoie. Explorarea la mare adâncime a calotelor polare și noile metode de studiu geologic au permis stabilirea unei cronologii precise a marilor cataclisme care au lovit planeta în epocile recente, dar și evidențierea unor evoluții subtile, care au influențat și continuă să influențeze evoluția și dinamica socială și economică. Asemenea studii au evidențiat, de exemplu, că o creștere a temperaturii medii în Scandinavia de doar două grade a declanșat schimbări demografice profunde care au culminat cu marile invazii ale vikingilor. Sau că schimbări similare sunt responsabile pentru punerea în mișcare a populațiilor din stepă care au avut ca rezultat epoca marilor migrații.
În esență, cartea lui Frankopan, „Pământul transformat. O istorie nespusă”, nu aduce nimic nou. Ea nu se bazează pe o cercetare proprie și nu aduce o viziune inovatoare. Marele său merit este de a integra într-o manieră critică zecile de cercetări apărute în perioada recentă și de a le scoate din mediul arid academic, făcându-le utile unui public larg. Cu toate minusurile inerente și mai puțin inerente ale unei asemenea cărți, „Pământul transformat” este cu siguranță una dintre cărțile care vor reconfigura istoria, făcând-o utilă epocii noastre.
Un bizantolog de la Oxford
Peter Frankopan a devenit celebru cu zece ani în urmă, după apariția unei cărți despre Drumul mătăsii, subintitulată „O nouă istorie a lumii”. La nivelul publicului larg, acest volum a fost considerat inovator pentru importanța pe care o acordă Asiei Centrale în configurarea istoriei continentului eurasiatic, văzut adesea ca fiind dominat de una dintre cele două extreme ale sale: Europa sau Extremul Orient. Dincolo de asta, poate meritul principal al cărții este că subliniază importanța schimburilor culturale, religioase, economice, acolo unde istoria „clasică” încă mai operează cu entități politice concepute ca autosuficiente și aproape ermetic izolate.
Frankopan este un istoric britanic cu origini croate, specialist în Bizanț, profesor la Oxford. Are puțin peste 50 de ani și reprezintă această generație de istorici care consideră istoria un instrument esențial al geopoliticii, în măsura în care ea are capacitatea de a integra toate celelalte dimensiuni ale cunoașterii umane și ale științelor fixe. Conștient de dificultatea publicului de a urma un discurs atât de complex, și-a elaborat un stil accesibil, în care referințele științifice sunt doar punctate. Interesul său este configurarea unei cronologii cât mai precise, pe multiple axe geopolitice. În acest scop, sacrifică inclusiv efortul de tipologizare a impactului evenimentelor naturale sau căutarea unei filosofii eco-istorice. Simplu, datele istoriei umane și a celei naturale sunt puse împreună, corelate cât mai precis, iar acest efort în sine este unul uriaș, care face ca lectura celor 800 de pagini să fie una antrenantă și plină de suspans.
Al doilea an, a doua ediție
Publicată în română în 2025, cartea The Earth Transformed: An Untold History a apărut în 2023 la Bloomsbury și în 2024 a avut deja o reeditare. Succesul este global, cu aproape 40 de versiuni, în multe limbi, indexate pe Goodreads.
Cartea propune o reexaminare ambițioasă a istoriei umanității privită prin prisma relației noastre cu mediul înconjurător. Lucrarea oferă o perspectivă holistică asupra trecutului care plasează centrul narațiunii pe interacțiunea dintre om și natură, argumentând că istoria umanității a fost modelată în mod fundamental de factori climatici, geologici și de disponibilitatea resurselor naturale.
Clima, un nume neutru pentru „mama natură”
Primul capitol, „Origini”, explorează modul în care condițiile climatice și geografice au influențat evoluția omenirii și apariția primelor civilizații. Autorul analizează cum schimbările climatice din perioada preistorică au determinat migrații umane și au facilitat tranziția către agricultura sedentară.
În capitolul „Imperiile naturii”, cartea detaliază relația dintre marile imperii ale antichității și resursele naturale. Este examinat modul în care accesul la apă, terenuri fertile și disponibilitatea unor materii prime strategice (raportat la capacitatea tehnologică a perioadei) a determinat expansiunea și organizarea imperiilor egiptean, persan, roman și chinez.
„Catastrofe și renaștere” prezintă impactul dezastrelor naturale asupra societăților umane de-a lungul istoriei. Autorul documentează cum erupțiile vulcanice, epidemiile și perioadele de răcire climatică au provocat colapsul unor civilizații, dar au creat și oportunități pentru inovații și reorganizări sociale.
Începuturile războiului cu natura
În capitolul „Explorare și exploatare”, Frankopan rezumă perioada marilor descoperiri geografice și începutul exploatării intensive a resurselor naturale. Este discutată semnificația ecologică a întâlnirii dintre Lumea Veche și Lumea Nouă, cu transferul fără precedent de specii, boli și tehnici agricole.
În „Revoluția industrială și costurile sale” examinează transformarea radicală a percepției spațiului natural provocată de (sau care a determinat) industrializare/a. Este analizat modul în care accesul la combustibili fosili a reconfigurat economia globală, structurile sociale și echilibrul puterilor politice.
„Antropocenul” abordează perioada contemporană, în care influența umană asupra planetei a atins un nivel fără precedent. Autorul prezintă în context istoric amploarea schimbărilor climatice actuale și discută implicațiile acestora pentru viitorul civilizației.
Azi
Capitolul final, „Lecții din trecut”, extrage, destul de previzibil, dar fără vreun pathos activist, concluziile întregului demers: răspunsul epocii noastre la provocări ecologice fără precedent. Frankopan argumentează că înțelegerea modului în care societățile trecute s-au adaptat la schimbările de mediu poate oferi perspective valoroase pentru gestionarea crizei climatice contemporane.
Prin documentarea meticuloasă a modului în care epidemiile, foametea, erupțiile vulcanice și alte fenomene naturale au reconfigurat societăți și au schimbat traiectorii istorice, The Earth Transformed oferă o perspectivă esențială pentru înțelegerea provocărilor actuale, legate de schimbările climatice și degradarea mediului. Amploarea temporală și geografică a lucrării, acoperind mii de ani și întreaga planetă, îi permite cititorului să perceapă istoria umană ca parte integrantă a unui sistem natural complex și dinamic.
Impact
Cartea este valoroasă chiar și pentru „negaționiștii” crizei climatice. Chiar dacă, în cazul lor, necesitatea acțiunii pentru stoparea degradării mediului nu este relevantă și nu pare în niciun caz o urgență, cronologia creată de Frankopan este de nerefuzat.
„Pământul transformat. O istorie nespusă” combină, într-o imagine coerentă, istoria, geografia, climatologia și economia. Perspectiva este cu adevărat globală. Europa nu este privilegiată, ca principala creatoare de istorie, cum încă suntem calibrați a crede. Lumea „populațiilor fără istorie” (cu expresia lui Eric Wolf) – Asia, Africa sau Americile beneficiază de aceeași atenție. Dar în primul rând, valoarea lucrării este dată de actualitatea temei. Legăturile între istorie și criza climatică actuală, avertizând despre repetarea unor modele distructive, o fac în mod cert un must read.
O doză de infotainment
Cartea nu se adresează istoricilor, ci publicului larg. Deși corectitudinea academică este o miză importantă a autorului, obiectivul său este de a capta publicul nefericit cu istoriile disponibile. Nici măcar pasionații de istorie nu par a fi nucleul-țintă, ci acei cititori care caută un cadru general, pan-științific, pentru înțelegerea lumii și a evoluțiilor recente.
Totuși, poate că lectura este prea complexă pentru mulți. Nu te poți aștepta ca un asemenea volum să fie citit pe nerăsuflate. Necesită atenție și nu strică nici dacă ai o cunoaștere adiacentă despre fiecare dintre teme. Unii o vor citi cu creionul în mână, alții n-o vor citi deloc. Cei care o vor citi făcând adnotări trebuie avizați că unele cauzalități stabilite de Frankopan sunt puse sub semnul întrebării de istoricii de profesie. (În multe cazuri, autorul atrage el însuși atenția asupra unor generalizări riscate). De asemenea, cei care vor căuta soluții practice pentru încetarea „războiului cu natura” nu le vor găsi. Cartea e doar analitică. Oferă o înțelegere și o perspectivă asupra problemei. Soluțiile trebuie să vină din acțiunea politică: a politicienilor și a electoratelor deopotrivă.
Care pe care
Volumul este comparat cu lucrările lui Harari și Jared Dimond. Seamănă prin complexitatea materiei, dar și prin acest nou tip de istorie integratoare. Spre deosebire de „Sapiens”-ul lui Yuval Noah Harari, cartea lui Frankopan nu limitează perspectiva doar la consistențele culturale; fără mediul lor, comunitățile sunt mai greu de înțeles. Iar comparația cu „Colaps” a lui Jared Dimond, diferența este că determinismul ecologic nu este (văzut) ca fiind atât de constrângător și de definitiv și că, în fond, „Pământul transformat” nu e o carte pesimistă.
Cartea lui Frankopan se conturează ca una esențială pentru înțelegerea interdependenței dintre om și mediu. Omul este vulnerabil în fața schimbărilor climatice, după cum clima însăși este vulnerabilă la acțiunile umane. Timp de decenii un asemenea discurs a fost susținut de figuri remarcabile – de la David Attenborough la Al Gore sau Greta Thunberg – dar el a avut permanent un impact redus. Argumentele de acest tip erau considerate particulare și partizane. Acum, prin cartea lui Frankopan avem ca instrument de lucru o schemă generală a istoriei. Ce facem cu ea?
Pământul transformat
O istorie nespusă
Autor : Peter Frankopan
Editura Trei
Colecții: Istorie
Nr. pagini var. tipărită:
752
Anul apariției:
2025
- Clima – agentul secret al istoriei - 25 aprilie 2025
- Ce e în neregulă cu viața la sat? - 19 martie 2025
- Imaginea străinilor în percepția publică - 13 martie 2025