Realități posibile
Centrul de Fotografie Documentară Rezidența BRD Scena9, București https://cdfd.ro/ La începutul lunii martie, cu puțin înainte de carantinare, spațiul de la Rezidența BRD Scena9 a găzduit, pe de o parte, două evenimente din seria „Săptămâna sunetului” – ai cărei organizatori, cei de la Asociația Jumătatea Plină, sunt aproape singurii de la noi care, prin proiectul „Semi Silent”, au atras atenția asupra domeniului fonografiei (înregistrări de teren) – și, pe de cealaltă parte, o expoziție a celor de la Centrul de Fotografie Documentară, a patra lor expoziție anuală, Realități posibile. Un paralelism semnificativ: deopotrivă fonografia și fotografia au avut, de-a
„Elevii vor alege cele mai bune conținuturi pentru ei, cele mai clare explicații, cei mai buni mentori”. Bogdan Pătruț pe edupedu.ro
„Elevii vor alege cele mai bune conținuturi pentru ei, cele mai clare explicații, cei mai buni mentori. Iar profesorii vor alege ei înșiși metodele cele mai bune de a comunica și a dirija pe școlari, precum și propriile conținuturi. Iar cine spune că tinerii de azi nu au scopuri, nu vor să învețe sau că sunt puturoși se înșeală mult.
Ediții în limba engleză
Vârste și generații. Între responsabilitate și conflict
| Un material coordonat de Nicu Ilie | Generație e un termen-umbrelă introdus, relativ recent, de vârsta postmodernistă a științelor sociale. Chiar dacă obiectivul, la început, nu a fost acela de a descrie conflictul, ci relațiile intergeneraționale, viziunea și teoriile generaționaliste au introdus ca element de studiu alteritatea grupelor de
O pandemie de altruism. Interviu cu Stefania Magidson, fondatoarea organizației caritabile Blue Heron
Acest interviu, cu una dintre cele mai influente personalități din cercurile filantropice ale diasporei româno-americane, obligă la revizuirea unor concepte care ne pot fi extrem de utile în înfruntarea problemelor declanșate de această pandemie. Mediul nostru social și paradigmele în care funcționăm au fost bulversate de un virus care, prin valul de stres și nesiguranță, produce victime înzecit mai multe decât maladia propriu-zisă. La acest stres social fiecare are propriul mod de a răspunde, fie prin a ne informa obsesiv, a face haz, a ne izola sau a alerga în disperare pentru a achiziționa cele necesare securizării personale. Fiecare asemenea răspuns este instinctiv, ancestral, de prezervare. Nu toate instinctele naturale sunt însă și eficace în depășirea obstacolului întâlnit. Această experiență transformativă a societății poate deveni una catalizatoare în inițierea unor
O imensă prăpastie a binelui. Reziliența surprinzătoare a românilor în vremuri de pandemie
Studiile sociologice realizate de INSCOP Research în perioada epidemiei au relevat faptul că românii manifestă, în proporții foarte largi, o atitudine rațională, pe fondul unor frici profunde instalate în societate. Pandemia de coronavirus a provocat o succesiune de crize fără precedent pentru miliarde de locuitori ai planetei: o criză sanitară,
Adaptările după scrierile lui Augustin Buzura
Mihai Ignat, câștigătorul concursului de adaptare scenică după scrierile lui Augustin Buzura: Am căutat un echilibru între povestire și reflecție S-a întâmplat să lucrez la un studiu despre romanul românesc postbelic. Așadar, majoritatea acestor romane le mai citisem o dată, doar că nu cu ochiul dramaturgului, ca să zic așa, ci
Dincolo de vălul de neliniște: Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială. Raport elaborat de un grup de cercetători din cadrul ICCV
Consecinţele socio-economice ale pandemiei asupra calităţii vieţii românilor vor domina cel puţin prima parte a deceniului 2020-2030. România se confruntă, în paralel, cu două crize: prima, criza medicală, ce ţine de evoluţia şi dinamica pandemiei, a cărei durată rămâne imprevizibilă. A doua criză este de natură economică. Spre deosebire de
„Dincolo de regizor, text, peliculă…” – Augustin Buzura, 8 aprilie 1983, text pentru „Scînteia”
Ignorând prejudecățile asupra șanselor de reușită ale ecranizărilor, sugestiile și sfaturile diverșilor pasageri prin cultură, regizorii au apelat frecvent la literatura clasică și contemporană, astfel că, în momentul de față, nimeni nu mai poate nega un adevăr: marea majoritate a filmelor de referință, succesele incontestabile ale cinematografiei noastre sunt ecranizările: