Skip to content

REVIEW

Asia, motorul sau victima istoriei? Peter Frankopan „Drumurile mătăsii”

Recent apărută în română, „Drumurile mătăsii” încearcă nici mai mult nici mai puţin decât să rescrie istoria lumii dintr-o nouă perspectivă. Teza lui Peter Frankopan este că placa turnantă a ultimilor 2.500 de ani a fost „inima Asiei”, definită într-un mod foarte personal („între Marea Neagră şi Himalaya”) care-i permite să includă chiar şi Siria sau Ucraina. „Drumurile mătăsii” din titlu joacă un rol mai degrabă episodic, iar autorul foloseşte denumirea mai degrabă pentru a sugera caracterul de zonă de tranzit al regiunii, în vreme ce resursa principală implicată în acest tranzit se schimbă de la un capitol la altul,

SPOTLIGHT

“HOME/any/more/?” – „ACASĂ/oriunde/nicăieri/?”

București, 25 octombrie 2019 Cea de a treia ediție a Trienalei Bucharest East Centric Architecture Derulat în perioada 7-20 octombrie 2019, evenimentul a adus împreună proiecte din peste 25 de țări, numeroși nominalizați și membri ai juriului din întreaga Europă, expozanți din Belgia și China, arhitecți, urbaniști, proiectanți, studenți și mulți alți pasionați de aspectele locuirii. Pe parcursul zilelor de

PERSPECTIVE

Erori curente de pronunție și scriere

Versurile de început ale „Mioriței” – „Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de rai” – arată, între altele, că românii au asimilat pământul lor și țara (țările) lor cu un

ORAȘUL ASCUNS (IV). Omorul

Toboșarul Sergiu Malagamba e din nou cel care povestește, în primul sau al doilea an de după cel de-al doilea război. Bucureștiul se resimțea după foamete, restriște și bombardamente, dar

Tânăra Greta și teoria balanței

Citesc un articol al unui profesor român dintr-o universitate americană care demonstrează că manifestația planetară organizată în ultima perioadă de tineret pentru salvarea climaterică a planetei e, de fapt, un

Nr. 10 (606) / 2019

Mobil

Format PDF, optimizat pentru dispozitive mobile.

Desktop

Format ePaper optimizat pentru desktop și laptop

analize și evaluări

Premierii României. O analiză cantitativă / PP. 5–22 /
Nicu Ilie / Funcția de premier / pag. 5 /
Ionel Boamfă / Prim-miniștrii României. Un fel de geografie electorală / pag. 7 /
Aurelian Giugăl și George Secăreanu / Hărți ale geografiei electorale
Aurelian Giugăl / Violența politică. Prim-miniștri ai României asasinați în timpul mandatelor lor / pag. 14 /
Nicu Ilie / Între politică și economie / pag. 15 /
Studiile și carierele premierilor români / pag. 17 /
Cifre esențiale / pag. 21 /

teme în dezbatere

Remus Ioan Ștefureac / Opinia publică. Orientarea pro-occidentală a României / pag. 25 /
Cristina Rusiecki/ FNT și istoria recentă / pag. 31 /

sinteze și reflecții

Despre starea poeziei, azi / PP. 37-47 / Un dosar realizat de Iuliana Alexa /
Dan Coman – interviu / „Patru sau cinci zile, poeții devin vedetele orașului, iar lucrul ăsta e minunat” / pag. 38 /
Valentin Ajder/ „Selecția o fac citind și încercând să disting” / pag. 41 /
Cristina Alice Toma – interviu / „Drumul de la poet la cititor poate lua diferite forme” / pag. 42 /
Dorota Walczak-Delanois – interviu / „Poezia și statutul de poet joacă încă un rol important” / pag. 44 /
Yigru Zeltil / Poezia, peste tot și nicăieri / pag. 46 /

review

Aurelian Giugăl / Despre merit și meritocrație. Daniel Markovits, „The Meritocracy Trap” / pag. 49 /
Cristina Rusiecki / Despre Centenar, bunici și porumbei. „Micul nostru centenar”, Reactor Cluj / pag. 52 /
Ana-Maria Irimia / Eventualitatea unor emoții. „Nu o lua personal!”, Asociația Developing Art / pag. 54 /
Radu Pircă / Asia, motorul sau victima istoriei? Peter Frankopan, „Drumurile mătăsii” / pag. 56 /
Alexandru Pătrașcu / Sezon de operă high definition / pag. 58 /

autograf

Raluca Nagy, autoarea volumului „Un cal într-o mare de lebede” / pag. 60 /

studii și cercetări

Dana Buzura-Gagniuc / Rituri în sistemul puterii. Campanii şi pre-campanii electorale româneşti / pag. 65 /

contribuții

Valentin Filip / Pax ottomanica rediviva / pag. 79 /
Ioan-Aurel Pop / Erori curente de pronunție și scriere / pag. 86 /
Daniela Zeca-Buzura / Orașul ascuns. Omorul / pag. 89 /
Jean-Jacques Askenasy / Nobel for poverty / pag. 91 /
Monica Săvulescu Voudouri / De cine și cum „dispunem” / pag. 93 /
Cristiana Marcu / Bydgoszcz. Orașul muzicii și al festivalurilor / pag. 95 /

proiectele fcab

Amfiteatrul Colegiului Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare va purta numele scriitorului Augustin Buzura / pag. 99 /

documentele Augustin Buzura

Augustin Buzura. Conștiința scrisului / Extrase din expoziția de la Muzeul Național al Literaturii Române / pag. 104 /

Analize și evaluări

Premierii României. O analiză cantitativă

| Un material de Nicu Ilie, Aurelian Giugăl, George Secăreanu | Funcția de premier n-a fost niciodată în România în vârful schemei, nici din punct de vedere formal, nici de jure. Totuși, prin toate tribulațiile democrațiilor și totalitarismelor românești, de la primul guvern al Principatelor Unite până în zilele noastre,

Români în lume

Filmul și diplomația culturală. De vorbă cu Șerban Pavlu, unul dintre cei mai cunoscuți actori ai generației sale și un personaj cu impact pe scena mobilizării civice

În vara acestui an a avut loc, la Galeria Națională de Artă în Washington, cel de-al doilea festival de film românesc organizat de Ambasada României în colaborare cu Institutul Cultural Român de la New York. Intitulat „Reinventarea Realismului”, festivalul a adus, doar în ultimii trei ani, o varietate impresionantă de filme româneșți, sensibilizând publicul american. Acest excelent exercițiu de diplomație culturală a devenit o veritabilă carte de vizită a României în spațiul cultural metropolitan al Washingtonului, ridicând imaginea țării cu mult peste relevanța sa demografică, geostrategică sau economică. Actorul Șerban Pavlu a fost prezent la premiera filmului „Charleston” al regizoului Andrei Crețulescu și a răspuns întrebărilor legate de diversificarea tematicii și a stilisticii „valului realist” care a consacrat o nouă generație de regizori și actori români. Am dorit să aflu

Sinteze și reflecții

Despre starea poeziei, azi

| Un material de Iuliana Alexa | Cine mai scrie și cine mai citește poezie? Ce fel de poezie se scrie azi și care este calitatea acesteia? Cum stăm pe segmentul traducerilor de poezie? Cum putem face vandabil acest tip de discurs literar? Cum putem semnala existența poeziei unui public

Proiectele Fundației Augustin Buzura

Amfiteatrul Colegiului Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare va purta numele scriitorului Augustin Buzura

Evenimentul prin care amfiteatrul Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare a căpătat numele academicianului Augustin Buzura a avut loc marţi 15 octombrie, în prezenţa unui mare număr de invitaţi, cadre didactice şi elevi ai colegiului. Festivitatea face parte din şirul manifestărilor dedicate Centenarului Colegiului „Naţional Gheorghe Şincai” şi a

Teme în dezbatere

Opinia publică. Orientarea pro-occidentală a României

România este o țară pro-occidentală a cărei orientare nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Deși uneori se mai pot observa nuanțe în discursul public, vocile politice care adoptă în mod fățiș o poziționare anti-occidentală sunt izolate, excentrice și percepute fie anti-naționale, fie purtătoare ale unui steag străin. Observația de

Documentele Augustin Buzura

Expoziția „Augustin Buzura. Conștiința scrisului” – „Gulliver: Forumul artiștilor Europeni, 1987”

Din expoziția „Augustin Buzura, Conștiința scrisului”. Organizatori: Fundația Culturală Augustin Buzura, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Academia Română. Prezentarea scriitorului Augustin Buzura din Broșura Gulliver, pp. 36-37 Pagină dedicată scriitorului Augustin Buzura, Suplimentul Cultural al Ziarului „Handelsblad”, (24 noiembrie 1989) Alături de membrii Fundației Gulliver, la

Donații

Prin concursurile lansate, programele educative și culturale, prin editarea revistei CULTURA, Fundaţia Culturală Augustin Buzura susţine excelenţa şi libertatea prin cultură şi cunoaştere.
Alege să fii alături de noi! Donează în contul FCAB:
RO18 RZBR 0000 0600 2044 6602 – pentru USD
RO13 RZBR 0000 0600 2016 1318 – pentru LEI
RO45 ZBR0 0000 0600 2044 6601 – pentru EUR

© Fundația Culturală Augustin Buzura. Toate drepturile rezervate.
Admin: Vizual Graficante. Design: Unos. Platformă: WP.