Interviu cu Vlad Drăgulescu: „Toată lumea, echipă și public, să stea acolo, să acumuleze o oboseală din care se naște o anumită stare”
Vlad Drăgulescu este directorul artistic al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. În timpul pandemiei, când toți stăteam închiși în casă, a avut ideea ca trupa teatrului să facă o suită de performance-uri după poveștile din „Decameronul”, pe care Boccaccio le scrisese la sfârșitul unei alte mari pandemii, cea de ciumă. Dar pentru că suntem în era globalizării, pentru că,
Teatru. „Acest video este un strigăt de ajutor!”
„Hektomeron”. Pulverizarea convenției și spectacolul fluid Pandemie. Lockdown. Teatrele se închid. Caută o cale de comunicare cu publicul. Totul se mută în online. Vlad Drăgulescu, directorul artistic al Teatrului Național Craiova, își aduce aminte că Boccaccio a scris „Decameronul” la sfârșitul ciumei. Câte povești erau acolo? O sută. Spuse într-o sută de zile. Îi vine ideea să facă un proiect
Arte-Media-Științe. Așa cum s-a văzut
Pandemia a adus o diversificare a mijloacelor teatrale care s-au văzut, odată în plus, obligate să fraternizeze cu cele ale filmului. Multe producții au fost concepute pentru online, uzând de efecte video sofisticate. (Cristina Rusiecki) film. #newTogether. O interpretare artistică a realității (Militon Stănescu) teatru. „Acest video este un
Dimitrie Știubei, un pictor de… marcă
Un material de Cristina Popescu: Pictor român, menționat în studiile de artă îndeosebi ca realizator de peisaje marine, Dimitrie Știubei a fost navigator de profesie și a făcut parte din generația comandorilor români formată la începuturile constituirii armatei marine. S-a născut la Bacău la 30 august 1901. Cursurile primare le-a urmat la Iași, începând din anul 1907, devenind mai apoi, din 1911, elev al Liceului național din Capitala Moldovei. La vârsta de 15 ani se remarcă printr-o mică expoziție personală, într-un cadru restrâns, cu o serie de acuarele cu tematică marină, imortalizând momente ale unei excursii cu vaporul Împăratul Traian la Constantinopol. Deși îndrumat de tatăl său să aleagă arhitectura, Dimitrie se înscrie la Școala de Artilerie, Geniu și Marină din București pe care o absolvă în anul 1921, făcând
Despre politica viitorului. Între naționalism și patriotism luminat
Cel mai recent sondaj de opiniei al INSCOP Research din cadrul unui proiect amplu realizat sub coordonarea Strategic Thinking Group și The German Marshall Fund of the United States a identificat una dintre cele mai consistente tendințe din societatea românească în ceea ce privește valorile și orientările politice ale populației.
„Eu am încredere în civilizația umană.”
ROMÂNIA DISCRETĂ „România profundă și reală nu e nici zgomotoasă, nici agresivă. E discretă, așezată, preocupată, inteligentă. Adesea, suntem tentați să cădem în capcana facilă a observării zgomotului. De aceea, vrem să scoatem discreția la lumină.” Interviu cu Traian Rareș Tuș Elev de liceu, multiplu medaliat la olimpiadele internaționale de
Nevoia de minciună. Recursul necritic la autoritate și credința în miracol favorizează manipularea
Este alarmant modul în care dinamica publicului se transformă. Condiționările demografice au fost înlocuite de cele psihografice. Mai exact, un conținut media poate coagula în jurul său categorii diferite de oameni, atât timp cât acest conținut este manipulat în funcție de caracteristicile psihologice ale grupului. (Corina Taraș-Lungu) Corina Taraș-Lungu
Un drum în imagini
Patru ani fără Augustin Buzura. Și nicio zi fără el Pentru mine a fost „unchiu’ Augustin”, cel care venea din când în când acasă în Berința, și pe care bunica, măruntă și iute, încerca să-l cuprindă cu mânuțele ei aspre și noduroase, de parcă voia să-l înnăbușe, să-l acopere cu
