Review

Homo homini canis est. „Dogman” (2018)

Matteo Garrone are o perspectivă destul de violentă asupra existenței umane, așa cum ni se arată, de pildă, în filmul despre lumea mafiei – „Gomorrah” (2008) –, care s-a bucurat de numeroase premii, sau chiar și în „Tale of Tales”, filmul său din 2015, în care poveștile scot la suprafață toată cruzimea care le traversează subteran, amintindu-ne că existența este un amestec de frumusețe și oroare. Zicala latinească „homo homini lupus est”, preluată și teoretizată de Hobbes, poate fi transpusă, în lumea noastră urbană și civilizată, ca „homo homini canis est”, cu tot ce reprezintă câinele pentru societatea umană: animal

Spotlight

Spectacolul „SubPământ…” la Macaz în 21 aprilie

„SubPământ. Valea Jiului după 1989”, spectacolul care a marcat, cu ani în urmă, evoluția teatrului românesc se va juca la Macaz – Teatru.Coop. în 21 aprilie 2019, la ora 19. La mai bine de o jumătate de deceniu de la realizarea lui, „SubPământ” păstrează aceeași provocare la adresa cunoașterii dominante în zona social-politicului în România, prin urmare, aceeași actualitate. Un spectacol de Mihaela Michailov și David Schwartz. Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban

Analize și evaluări

Despre emergența discursului feminist

|| Un material de Iulia Alexa | Participă: Oana Băluță, Alina Purcaru, Ioana Ulmeanu, Alina Șerban, Alina Isac Alak, Simona Voicescu ||  Nu există, probabil, un singur feminism, ci mai multe mișcări ideologice și sociale cu coloratură feministă, diverse și versatile, dar care, toate, cer vizibilitatea femeilor în spațiul academic,

Sinteze și reflecții

Selecțiile Gopo. 13 ani de film românesc, așa cum se vede el în on-line

Festivalurile și premiile generează un context alternativ de promovare pentru industria cinematografică. În România, unde relația dintre preferințe la nivel de corpus social și tendințele din mediile de creație nu este una de ordine liniară, s-a auzit, nu de puține ori, că obținerea unui premiu (mai ales în cazul celor internaționale) ar dezavantaja receptarea filmului. Recent au fost decernate Premiile Gopo, iar un site specializat cum este cinemagia.ro

Teme în dezbatere

Kitsch-ul si avatarurile subiectivismului. De la „locuirea în neautentic” la „leader kitsch”

|| Un material de Dana Buzura-Gagniuc | Participă: Ioan Marchiș, Delia Suiogan, Cristian Lică, Corina Taraş-Lungu, Alexandra Colceru, Mădălina Dominteanu, Valentin Rupa ||  Orice proces de evaluare presupune și un anume grad de subiectivism. Societatea a modificat în timp criteriile de valorizare în funcție de idealurile estetice, istorice, religioase, etice, ale fiecărei epoci sau perioade istorice. Creații considerate la un

Nr. 3 / 2019

Format PDF

analize și evaluări
Despre emergența discursului feminist / PP. 5 – 19 /
dosar coordonat de
Iulia Alexa
Oana Băluță / Feminismul actual, valid, activ / pag. 6 /
Alina Purcaru / Lipsa scriitoarelor din manuale. Rigidități și ambiții subterane / pag. 9 /
Ioana Ulmeanu / Un concept care ridică sprâncene / pag. 10 /
Alina Șerban / Așteptări care condiționează / pag. 12 /
Interviu cu Alina Isac Alak / Variante, contextualizări, tensiuni și concilieri / pag. 14 /
Interviu cu Simona Voicescu / Pseudo-istoria și privirea ironică / pag. 18 /

teme în dezbatere
Kitsch-ul si avatarurile subiectivismului. De la „locuirea în neautentic” la „leader kitsch” / PP. 21 – 31 /
dosar coordonat de
Dana Buzura-Gagniuc
Interviu cu dr. Ioan Marchiș / „O locuire în neautentic și artificial” / pag. 22 /
Interviu cu conf. univ. dr. Delia Suiogan / „Obiectul kitsch este, de cele mai multe ori, o marcă a cantității” / pag. 23 /
Cristian Lică / „Instanțele noastre sunt vizitatorii” / pag. 26 /
Atelierul de Analiză a Mentalităților și Ideilor Contemporane / „Problema kitsch-ului este definirea sa sau, mai bine spus, lipsa acesteia” / pag. 27 /

sinteze și reflecții
Selecțiile Gopo. 13 ani de film românesc, așa cum se vede el în on-line / PP. 32-65 /
dosar de Carmen Corbu

review
Aurelian Giugăl / Inegalitățile de clasă și inegalitățile din învățământ / pag. 67 /
Gina Șerbănescu / Dinamica politicii și identitatea artistului / pag.71 /
Cristina Rusiecki / Medeea suntem toți / pag. 75 /
Claudiu Sfirschi-Lăudat / O lecție de istorie recentă / pag. 78 /

studii şi cercetări
Cătălin D. Constantin / Către o teorie a pieței. Spații cu centru, spații fără centru / pag. 81 /

români în lume
Dan Shafran / O scrisoare / pag. 93 /
Teodor Stan / Lecturi publice la Washington și la New York. Dennis Deletant despre istoria disidenței românești / pag. 95 /

puncte de vedere
Ioan-Aurel Pop / Limba noastră-i limbă sfântă … / pag. 100 /
Monica Săvulescu Voudouri / The Decent People / pag. 102 /

contribuții
Nicu Ilie / Elasticitatea capitalului. Punctul nevralgic al politicilor românești / pag. 105 /
Gheorghiță Geană / Căderea cortinei de fier şi entropia valorilor / pag. 109 /
Jean Jacques Askenasy / Migrarea tineretului este binefăcătoare pentru Europa, dar distructivă pentru România / pag. 114 /

fcab
Generația Z / Interviu cu Dr. Paul A. Gagniuc / „Sunt un soi de… europatriot” / pag. 116 /
Documentele Augustin Buzura / Eu vorbesc, noi vorbim… / Text apărut în „Tribuna”, 1983 / pag. 124 /
Concursurile Fundației Culturale Augustin Buzura / pag. 126 /

Români în lume

Lecturi publice la Washington și la New York. Dennis Deletant despre istoria disidenței românești

| Un text de Teodor Stan | În cadrul unei serii de evenimente publice găzduite, la Washington, de către Universitatea Georgetown, lecturi ce marchează cei aproape 30 de ani de la căderea cortinei de fier, profesorul Dennis Deletant a prezentat recent ultimul său studiu, intitulat „România sub Comunism – paradox și degenerare”. Cartea, publicată în limba engleză, în toamna anului trecut, a fost relansată acum printr-o serie de lecturi publice susținute de autor la Washington și la New York. Marcantul cercetător istoric de origine britanică este actualmente profesor delegat la catedra Ion Rațiu, din cadrul Școlii de Relații Internaționale a Universității Georgetown, așadar un formator activ al unei noi generații de specialiști ce studiază vasta zonă a Eurasiei.Adresându-se unui cititor pasionat de înțelegerea misterelor trecutului, unele care alimentează paradoxurile prezentului,

Proiectele Fundației Augustin Buzura

Generația Z. Interviu cu Dr. Paul A. Gagniuc

România profundă și reală nu e nici zgomotoasă, nici agresivă. E discretă, așezată, preocupată, inteligentă. Uneori suntem tentați să cădem în capcana facilă a observării zgomotului. De aceea, vrem să scoatem discreția la lumină.Are 37 de ani. Predă bioinformatică la Universitatea Politehnică din București. Om de știință cu tot ce

Documentele Augustin Buzura

Augustin Buzura, „Eu vorbesc, noi vorbim…”, text apărut în Tribuna, 1983

Destul de mulți scriitori, publiciști și – semn foarte bun – tot mai mulți cititori se arată interesați de destinul unor cuvinte vitale, fundamentale, în numele cărora s-au făcut revoluții, s-au sacrificat milioane și milioane de oameni. Se îmbolnăvesc și mor cuvintele? De ce unele, dintre cele mai importante, au

Activitățile Fundației Augustin Buzura

Susține

Prin concursurile lansate, programele educative și culturale, prin editarea revistei „Cultura”, Fundaţia Culturală Augustin Buzura susţine excelenţa şi libertatea prin cultură şi cunoaştere.
Alege să fii alături de noi! Donaţii directe în contul FCAB:
RO18 RZBR 0000 0600 2044 6602 – pentru USD
RO13 RZBR 0000 0600 2016 1318 – pentru LEI
RO45 ZBR0 0000 0600 2044 6601 – pentru EUR

© Fundația Culturală Augustin Buzura. Toate drepturile rezervate.
Admin: Vizual Graficante. Design: Unos. Platformă: WP.