Skip to content

Review

Arhitecturi incomode. Lidó Rico, „Brain Inside(out)”, Galeriile Carol

Arta contemporană, în multe dintre direcțiile ei, a învățat bine liniile de bază din teoria comunicării: folosirea unor intro-uri „pumnal”, un captatio abrupt, care conturează toate elementele de forță, toate dominantele universului semantic, constituind pentru receptor/privitor/spectator/utilizator/consumator/public un șoc, din energia căruia este stimulată receptarea. O asemenea tehnică a putut fi importată direct în teatru, cinematografie și proză, arte construite pe unidirecționalitatea trecerii timpului. Însă, în artele inerte temporal – pictură, sculptură, fotografie –, decuparea și exploatarea unui intro „catchy” impune tehnici discrete prin care, dacă nu există o dinamică a obiectului artistic, se creează metodic și destul de controlat o

Spotlight

„Ridicăm bariere nu doar între Mexic și Statele Unite, ridicăm bariere ideologice peste tot”

(foto: screenshot https://youtu.be/RzRALUQeOc8) Marius Turda este doctor în Istorie la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie. A inițiat și coordonat proiecte de cercetare majore și volume colective în domenii interdisciplinare ca eugenism, biomedicină, rasism și identități naționale. „Oamenii de pe stradă sunt produsul acestor tradiții intelectuale și culturale. ” VEZI EPAPER  

Nr. 8 (604) / 2019

Mobil

Format PDF, optimizat pentru dispozitive mobile.

Desktop

Format ePaper optimizat pentru desktop și laptop

analize și evaluări
Filmul românesc la el acasă / PP. 7-19 /
/ Un dosar realizat de Iuliana Alexa /
Participă:
Cristian Neagoe / „Spațiul și resursele pentru chestiuni culturale sunt destul de restrânse” / pag. 8 /
Cătălin Anchidin / „Puținii jurnaliști rămași fac tot posibilul să ofere vizibilitate filmelor” / pag. 10 /
Irina Trocan / „În continuare mi se pare mai palpitant filmul românesc de cinefil decât cel de public” / pag. 12 /
Adina Pintilie / Despre „Touch me not” și cariera lui internațională: „Vine într-un moment în care e foarte mare nevoie de discuția pe care o deschide” / pag. 14 /
Roxana Lupu / pag. 18 /
Anda Condeescu / pag. 18 /
Iulia Lumânare / pag. 19 /

teme în dezbatere
Biopolitica redivivus. Despre etnie, etnicitate, rasă, rasism
/ PP. 21-29 /
/ Marius Turda în dialog cu Aurelian Giugăl /

caiet de critic
Andreea Răsuceanu/ Arta educației. Ion Vianu, „Amor intellectualis. Romanul unei educații” / pag. 31 /

review
Iuliana Alexa / Literatura anti-tabu. Édouard Louis, „O istorie a violenței” / pag. 36/
Cristina Rusiecki / O lume care o apucă în toate direcțiile. „Lacul lebedelor revăzut”, regia: Kokan Mladenović / pag. 38 /
Nicu Ilie, Raluca Băloiu / Arhitecturi incomode. Lidó Rico, „Brain Inside(out)” / pag. 40 /

studii și cercetări
Rodica Mone / Stucturi mentale și comportamentale în proverbele și zicătorile românilor. O abordare hermeneutică / pag. 45 /
Dana Buzura Gagniuc/ Perspectiva detenţiei: Ilie Lazăr. Penitenciarul Sighetu Marmaţiei / pag. 54 /

contribuții
Monica Săvulescu Voudouri / Omul de meserie / pag. 63/
Ioan-Aurel Pop / Manager, director, rector, șef, ranking / pag. 65 /
Daniela Zeca-Buzura / Orașul ascuns (II). Assan, călătorul / pag. 67 /
Cristiana Marcu / Escapadiștii. Poznan, orașul fetelor frumoase / pag. 69 /

fcab
România Mobilementary / Voci povești, autoreprezentări / pag. 74 /
Augustin Buzura. Conștiința scrisului / Extrase din expoziția de la Muzeul Național al Literaturii Române / pag. 78 /

Analize și evaluări

Filmul românesc la el acasă. Limite și extrapolări

|Un material realizat de Iuliana Alexa| Sunt multe de spus despre schimbarea de paradigmă a ultimilor ani în maniera de tratare estetică, dar și în meniul de teme, atunci când vine vorba despre cinematografia românească. Despre succesul de casă al unor regizori (Tudor Giurgiu), despre propunerile de cercetare artistică ale

Români în lume

Profilul rezilienței identitare în diaspora. Scriitoarea Cristina Bejan

| Un text de Teodor Stan | Pentru a înțelege ce anume din cultura românească trezește interesul tinerilor crescuți în medii multiculturale din străinătate, trebuie să înțelegem cine a transmis inițial acel sentiment de coeziune socială și de raportare la identitatea românească și cine a hrănit acel aspect identitar opțional în existența independentă, de adult, a celor ce și-au trăit întreaga viață în afara hotarelor țării.Orice discuție legată de reziliența identitară și de raportarea acestor tineri la cultura actuală a României trebuie să ia în considerare percepțiile părinților proiectate asupra copiilor, ca și contextul formării lor identitare ca adulți.Făcând parte din comunitatea româno-americană din zona metropolitană a Washingtonului, am deschis această discuție cu un grup de familii ai căror copiii, unii dintre ei adulți cu cariere bine închegate în zonă,

Sinteze și reflecții

Biopolitica redivivus. Despre etnie, etnicitate, rasă, rasism

|Un material de Aurelian Giugăl| Marius Turda: „Oamenii de pe stradă sunt produsul acestor tradiții intelectuale și culturale. Dacă ai o șansă să intervii civic și poți să influențezi opinia publică într-o anumită direcție, făcând o critică a acestor forme dogmatice de etnicitate și rasism, ei bine, asta devine nu

Proiectele Fundației Augustin Buzura

România Mobilementary. Voci, povești, autoreprezentări

Sunt dinamici și mulți îi consideră superficiali. Sunt creativi și puțini înțeleg cum își aleg zonele de interes și de acțiune. Sunt adesori intoleranți și radicali și li s-a pus eticheta de răsfățați. Se folosesc de tehnologia smart și de canalele de sharing pentru a face propriile decupaje, selecții și

Teme în dezbatere

Creativitatea. Între performanță artistică, avantaj competitiv și calitatea vieții

| Un material de Iulia Alexa | Lumea este într-o schimbare rapidă, ceea ce omenirea valorizează ar putea să fie rapid lăsat în desuetudine din cauza avansului agresiv al tehnologiei: inginerii vor fi prea mulți și joburile lor vor fi mult mai ușor și mai ieftin îndeplinite de roboți, iar

Documentele Augustin Buzura

Expoziția „Augustin Buzura. Conștiința scrisului” – „Aș vrea să las ceva…”

Din expoziția „Augustin Buzura, Conștiința scrisului”.Organizatori: Fundația Culturală Augustin Buzura, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și Academia Română. VEZI ÎN FORMATELE ACTIVE DE MAI JOS    

Donații

Prin concursurile lansate, programele educative și culturale, prin editarea revistei CULTURA, Fundaţia Culturală Augustin Buzura susţine excelenţa şi libertatea prin cultură şi cunoaştere.
Alege să fii alături de noi! Donează în contul FCAB:
RO18 RZBR 0000 0600 2044 6602 – pentru USD
RO13 RZBR 0000 0600 2016 1318 – pentru LEI
RO45 ZBR0 0000 0600 2044 6601 – pentru EUR

© Fundația Culturală Augustin Buzura. Toate drepturile rezervate.
Admin: Vizual Graficante. Design: Unos. Platformă: WP.