Integrarea României în sfera de influență sovietică (1944-1947). Perspective internaționale și locale Emanuel Copilaș Istorie Editura Corint
Volum nominalizat de Aurelian Giugăl:
De ce a ajuns cel mai redus și dezorganizat partid comunist est-european de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial să se transforme în partidul comunist est-european cu cel mai mare număr de membri? Cum a fost posibilă o astfel de contradicție? Și cum putem aborda și înțelege această contradicție altfel decât prin lentila clișeelor dreptei intelectuale? Da, este un volum care sparge vechile cadre și pune în discuție într-un mod inteligent un anumit moment sensibil din istoria noastră modernă.
(fragment)
<<Nu putem descifra prezentul dacă nu știm decât să condamnăm trecutul, așa cum nu putem pătrunde trecutul dacă urmărim, conștient sau nu, să substituim condamnarea înțelegerii. Iată sarcinile științifice pe care le avem când vine vorba de investigarea trecutului într-un context în care structura de clasă a interbelicului a dispărut de mult, dar inerția ideologică a perioadei mai puțin, asortată în schimb cu noi narative ale dreptei corporatiste autocolonizate, și vechiul discurs fundamentalist al oligarhiei postcomuniste sunt cu atât mai mari. Vechea structură de clasă nu mai există, dar inerția ideologică interbelică a supraviețuit și s-a actualizat cum nu se poate mai bine, chiar după o jumătate de secol de socialism de stat care nu a făcut decât să o păstreze în amorțire, aceasta așteptând parcă momentul propice pentru a reveni în poziția discursivă privilegiată cu care a fost obișnuită – teafără, nevătămată și în pas cu vremurile. E cumva o lecție neasimilată aici, sau o simplă speculație dialectică? >>
„Am consultat și utilizat toate sursele relevante – documentare, memorialistice, științifice – pentru intervalul istoric 1944-1947 și impactul acestuia asupra României”.” (Emanuel Copilaș)
Emanuel Copilaș despre „Integrarea României în sfera de influență sovietică …”
Revista Cultura realizează un catalog anual al celor mai importante momente care definesc tendințele în arta și gândirea românească. Pentru acestă primă ediție, selecția s-a bazat pe nominalizări făcute de critici și jurnaliști culturali și pe opțiunile redacției.
Sursele imaginilor și fragmentelor de text folosite aparțin autorilor, organizatorilor și distribuitorilor.