Edward Luttwak nu mai are nevoie de nicio introducere. Doar enumerarea punctelor de referință ale carierei sale, de peste jumătate de veac, dedicată deopotrivă cercetării și practicii în domeniile analizei strategice, al managementului strategic și… Citește mai mult »Logica paradoxală a strategiei. Cuvânt înainte la „Strategia: logica războiului și a păcii” de Edward Luttwak
Discuția despre aportul intelectualilor francezi poststructuraliști, postmoderni și postmarxiști din a doua jumătate a secolului XX la „culturalizarea” stângii, la diluarea marxismului și la „aerisirea” și chiar consolidarea teoretică a capitalismului neoliberal nu este una… Citește mai mult »Ascensiunea capitalismului cultural postmodern. François Cusset, „French Theory”
În vremea lui Hruşciov, puterea sovietică a declanşat o campanie pentru a scăpa societatea de “sloniki” – banalele seturi de bibelouri cu elefanţi. Până şi revista Novîi Mir, care în aceeaşi perioadă publica “O zi… Citește mai mult »O istorie a eşecurilor comunismului. David Priestland, “Steagul Roşu”
Cu ani în urmă înainte de erupția „gilets jaunes”, geograful social Christophe Guilluy a anticipat-o în eseul „Fractures Françaises”. Mai târziu, în „La France périphérique”, și-a dezvoltat teoria, argumentul său fiind unul clar, nu foarte… Citește mai mult »Înainte de „gilets jaunes”. Geografia socială a lui Christophe Guilluy
Theodor Mommsen s-a oprit din a scrie o istorie a Imperiului Roman deoarece, după cum recunoştea chiar el, „dacă i-ai putea întreba care a fost cea mai bună perioadă din vremea împăraţilor, anticii romani ţi-ar… Citește mai mult »Preţul de sânge al epocilor de aur. Orlando Figes, „Vorbind în şoaptă”
Am trecut din nou, cu ocazia scrierii acestui dicționar, prin bună parte din literatura română. La o nouă lectură, multe dintre operele literare mi-au revelat noi sensuri, le-am ”văzut” altfel acum decât atunci când le-am… Citește mai mult »Andreea Răsuceanu, co-autoare a volumului „Dicționar de locuri literare bucureștene”
Recent apărută în română, „Drumurile mătăsii” încearcă nici mai mult nici mai puţin decât să rescrie istoria lumii dintr-o nouă perspectivă. Teza lui Peter Frankopan este că placa turnantă a ultimilor 2.500 de ani a… Citește mai mult »Asia, motorul sau victima istoriei? Peter Frankopan „Drumurile mătăsii”
Aurelian Giugăl Daniel Markovits, profesor de drept la Yale, sapă la rădăcina conceptului de meritocrație. Gândirea comună asociază meritocrația cu un premiu, recompensele sociale și economice urmărind mai degrabă realizările individuale și mai puțin reproducerea… Citește mai mult »Despre merit și meritocrație. Daniel Markovits, „The Meritocracy Trap…”
Înscrisă în viața culturală a Europei, expoziția antropologului Cătălin D. Constantin, „Piețele din Europa și istoriile lor”, a fost punctul de plecare al unei dezbateri pe marginea rolului și semnificației spațiului din centrul orașelor. Unde… Citește mai mult »Piețe din Europa cu istorii și controverse
Ce relație ai cu banii? Cât cheltuiești? Din ce conturi și din ce portofele? Ai un buget? Ești mai degrabă zgârcit sau mână largă? Surprinzător, răspunsul la aceste întrebări nu vine din educația cuiva cu… Citește mai mult »Emoțiile și banii. Dan Ariely, Dolari și rațiune
Atunci când faci recomandarea unei cărți de non-ficțiune, criteriile de valoare nu mai sunt subiectivitatea, ce „mi-a plăcut mie” sau „trebuia altfel”. O carte de non-ficțiune, fie ea și de popularizare a unui domeniu științific,… Citește mai mult »Când copacii vorbesc. Peter Wohlleben, Viața secretă a copacilor
„Nu ai voință deloc? De ce nu te poți abține?” Sunt convinsă că măcar odată în viață, fiecare dintre noi a auzit o întrebare de acest tip. Fie că vorbim despre pasiunea nevinovată pentru ciocolată… Citește mai mult »Tacticile de autocontrol. Kelly McGonigal, „Puterea voinței”
Încercând să decripteze mecanismele prin intermediul cărora anumite națiuni devin/ajung/sunt prospere, iar altele își perpetuează sărăcia și mizeria, Acemoglu și Robinson lucrează 15 ani la un volum și se cantonează confortabil în zona instituționalismului. La… Citește mai mult »Despre instituționalism și decalajele dintre națiuni
Scott Galloway este profesor de marketing la NY Univeristy Stern School of Business, jurnalist și antreprenor cu experiență. Are o firmă de consultanță în marketing cu ramuri pe patru continente, a construit unul din cele… Citește mai mult »Cei Patru Călăreți ai Apocalipsei tehnologice
Hayek a ținut un discurs la scurt timp după ce a ajuns la Cambridge și a fost întrebat de R. F. Kahn: Dacă mâine mă duc să îmi cumpăr un palton nou, asta ar spori… Citește mai mult »Despre capitalismul bine temperat. Mark Blyth, „Austeritatea. Istoria unei idei periculoase”
Cartea ar trebui să fie o Biblie a celor care lucrează în Resurse Umane, dar și a managerilor, în general. De ce spun asta? Pentru că ea adună înțelepciune autentică, decantată din anii de experiență… Citește mai mult »Laszlo Bock, „Work Rules”. Și cine nu vrea să lucreze pentru Google?!
Sistemul educațional de care se ocupă Sebastian Țoc în „Clasă și educație. Inegalitate și reproducere socială în învățământul românesc”, putea fi mijlocul prin intermediul căruia copiilor României să li se ofere șansa mobilității sociale. Potrivit… Citește mai mult »Inegalitățile de clasă influențează inegalitățile din învățământ. Note pornind de la volumul lui Sebastian Țoc „Clasă și educație…”
Faptul că putem amâna satisfacerea unei nevoi pe o perioadă foarte, foarte lungă e tipic omenesc, afirmă Sapolsky cu aplomb. Iar el nu prea are aplomb în nimic, pentru că biologia e un domeniu al… Citește mai mult »Sapolsky: Comportamentul uman, între sublim, abject și context. „Biologia ființelor umane” de Robert Sapolsky
Ce vrea Norbert Petrovici (NP)? După cum el însuși ne spune: i) se pune în discuție „imperialismul teoretic exercitat de o serie de concepte provincializatoare, cu precădere în antropologie, sociologie și în analizele teoretice ale… Citește mai mult »Norbert Petrovici, „Zona urbană”. Socialismul un soi de capitalism de stat?
Câteva tipuri de angajaţi din marile corporaţii şi de funcţionari de stat sunt plasate de Graeber în categoria incriminată, cu o justificare destul de variabilă: „valeţii”, care doar fac ca alte persoane („şefii”) să pară… Citește mai mult »„Bullshit Jobs” și „Capitalul în secolul XXI”. Obstinaţie ideologică, succes de public
