Ziua în care Binținți a devenit comuna Aurel Vlaicu: 7 octombrie 1925 Există date istorice greșite, constant rostogolite în spațiul public mai ales virtual, sau date istorice parțial sau insuficient cunoscute, dar care par greu… Citește mai mult »Demistificând cronologia legată de Aurel Vlaicu
Omul trăiește sub autoritatea unor instituții ale căror decizii îi pot proteja viața ori i-o pot îngreuna. De aceea, întrebarea despre demnitate trebuie pusă și în fața legii. Legea îi permite unei societăți să acționeze… Citește mai mult »Legea și limita puterii
Începutul școlii și presiunea de a te integra Începutul școlii aduce emoții pentru aproape toată lumea: un program diferit, colegi, profesori, reguli, așteptări și, uneori, impresia că trebuie să te adaptezi din mers. Pentru un… Citește mai mult »Educația prin artă: Ce pot face părinții copiilor și adolescenților timizi
În anii 1980, în plină perioadă totalitară, cântam în grupul SONG și eram elevă la liceul Zoia Kosmodemianskaia (actuala Școală Centrală). Am promovat treapta a II-a după un examen unde proba de română a fost… Citește mai mult »Îndrăznesc să-mi amintesc adevărul istoriei trăite și să-l povestesc tinerilor!
De la diplomă la „combinație”: de ce tot mai mulți tineri români visează la unghii, trading și TikTok Observ un fenomen interesant de ceva vreme, drept pentru care am făcut un mini-studiu pe temă: Foarte… Citește mai mult »Tinerii și noua economie: de la „societatea diplomei” la „societatea monetizării”
Conținutul pe care îl consumăm, fie că vorbim de postările din social media sau filmele de pe platformele preferate de streaming, a transformat vizionarea într-o încercare de multitasking, unde atenția noastră este distribuită. Inevitabil, notificările… Citește mai mult »Generațiile tinere, oboseala digitală și cinematograful de artă
În martie 2026, graffiti-ul a revenit în centrul unei dispute administrative la București. Pe 14 martie, primarul general Ciprian Ciucu vorbea despre afișajul ilegal, asociat în aceeași declarație cu graffiti-ul și tagging-ul, ca despre „o… Citește mai mult »Pereții care vorbesc. Scurtă istorie a street art-ului în România
Întrebările care, până nu demult, ne trimiteau către oameni au început să se transforme într-o singură întrebare: „Ai întrebat AI-ul?” Nu mai auzim nici măcar „Ai căutat pe Google?”, „Ai întrebat pe cineva?”, „Ai citit… Citește mai mult »Când AI-ul devine primul nostru interlocutor
Numele scriitorului Václav Havel este destul de cunoscut în România, mai ales că scriitorul cu același nume a fost președinte al Cehoslovaciei, imediat după 1989, și, apoi, al Cehiei – după ce Slovacia a devenit… Citește mai mult »„Idiotul” național care a schimbat Cehia
Interviu cu Felix Marcu, director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, despre noul sediu al MNIT De peste treizeci de ani, muzeele românești s-au reorganizat, restaurat, reamenajat. Niciunul nu a fost construit de la… Citește mai mult »MuTRA: „Un muzeu pentru următorii o sută de ani”
Religia este și astăzi un subiect sensibil. Nu pentru că ar trebui să evităm să vorbim despre ea, ci pentru că fiecare persoană vine la discuție cu propriile convingeri, cu propria educație și cu propriile… Citește mai mult »Putem să credem diferit fără să ne privim diferit?
Singurii conducători ruși care și-au recunoscut greșeli au fost, în ordine: Ivan al IV-lea, cel groaznic, atunci când, la sfârșitul vieții, a spus că rău a făcut că nu i-a belit pe toți boierii, Petru… Citește mai mult »De ce rușii schimbă permanent realitatea oficială pe care o descrie propaganda
Anul 1977 este adânc săpat în memoria seriilor de studenți la filosofie, sociologie, psihologie și pedagogie, Universitatea din București. Ceaușescu a desființat Facultatea de Filosofie, care găzduia toate aceste specializări. Practic, sociologia și psihologia urmau… Citește mai mult »1977. Revoltă, silă și teamă
Interviu cu Gergely Balázs Zilele Culturale Maghiare din Cluj există de șaptesprezece ani și reunesc astăzi aproape 600 de evenimente. Gergely Balázs a fost implicat în organizare încă de la prima ediție. Este fondatorul și… Citește mai mult »KMN/ZCMC: „Cultura poate transforma neîncrederea în curiozitate”
„Pacea și stabilitatea egalitară se sprijină pe sabotarea autorității. E cel mai contraintuitiv lucru din politică” Varanasi Mă întorceam de la Manikarnika, unde se ard morții, cu o familie de Dom — tatăl și doi… Citește mai mult »Ierarhia inversată
Despre reducerea numărului de parlamentari și costul social al eventualei economii bugetare Ce spune dl Cătălin Avramescu, fost consilier al președintelui Traian Băsescu, în prezent profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, într-o postare… Citește mai mult »„Parlamentul nu este o întreprindere pe care o eficientizezi reducând numărul angajaților”
Serile trecute, în drum spre mare, fugind de fierbințeala africană a Bucureștiului sau, mai degrabă, semi-papuașă, că era și un fel de umezeală în ea, ascultam Radio România Cultural. Pe la ora opt seara, un… Citește mai mult »Efectul guru. Despre Nae Ionescu și despre obscuritatea care trece drept profunzime
Barometrul Informat.ro a inclus o subtemă legată de operele lui Constantin Brâncuși. Din sondaj rezultă că 42% dintre români sunt convinși că nu au văzut nicio operă a sculptorului român, altfel decât în fotografii sau… Citește mai mult »55% dintre români spun că nu au văzut nicio operă de Brâncuși
Există un oraș în lume care se încălzește de aproape patru ori mai repede decât media globală. Acolo, șapte artiști au ales să transforme timpul într-o operă de artă. Oulu, unul dintre cele mai nordice… Citește mai mult »Artă și climatologie la Oulu, capitala culturală europeană
Polemici contemporane: retrocedarea artefactelor africane din colecțiile europene Într-un anumit tip de muzeu occidental, Africa a fost multă vreme prezentă ca un mare depozit de forme: bronzuri, măști, sceptre, tobe, fildeșuri, textile, relicve funerare, însemne… Citește mai mult »Cine deține trecutul? Restituirea patrimoniului african și sfârșitul muzeului colonial
Mi-am petrecut o bună parte din viață administrând cluburi. Pentru mine, viața de noapte nu a fost niciodată doar distracție, muzică dată la maxim sau un mod elegant de a pierde timpul. A fost un… Citește mai mult »De ce nu mai cred în viața de noapte
Există în istoria artei un tip aparte de poveste, mai rar decât s-ar crede: aceea a unui tablou care și-a pierdut, treptat, identitatea, trecând din colecție în colecție până când memoria originii sale s-a stins.… Citește mai mult »Un Velázquez dispărut de patru secole a fost redescoperit într-o colecție privată din Spania
Municipiul Miercurea Ciuc a găzduit la începutul lui iulie o nouă ediție a Festivalului de Muzică Veche, un eveniment de referință care reunește sute de interpreți, muzicologi și profesori de specialitate din România, Ungaria, Cehia,… Citește mai mult »Angela Ferencz: Muzica veche definește mai bine Miercurea Ciuc decât hocheiul
Cine decide ce artă este prea periculoasă ca să mai existe? O pictură de Tițian poate face violența să pară seducătoare? O statuie dedicată unui negustor de sclavi trebuie păstrată ca document istoric sau îndepărtată… Citește mai mult »Polemici: Daisy Dixon readuce în actualitate conceptul de artă depravată moral
