Despre poligamie se scrie, în modernitate, aproape exclusiv la marginea discursului legitim: fie ca exotism antropologic, fie ca problemă juridică, fie ca simptom al unei alterități incomode. Rareori ea este tratată ca ceea ce a… Citește mai mult »Iubire, lege și supraviețuire: o istorie incomodă a poligamiei
Puține instituții culturale concentrează cu atâta precizie tensiunile dintre artă și putere precum Bienala de la Veneția. De la întemeierea sa, în 1895, și până la ediția a 61-a, deschisă publicului pe 9 mai 2026,… Citește mai mult »Bienala de la Veneția – Istoria unei instituții în criză permanentă
Frustrările care alimentează mișcările populiste sunt reale, asta trebuie spus clar și fără condescendență, pentru că tentația de a trata votanții MAGA sau susținătorii suveraniștilor europeni ca pe niște victime naive sau ca pe niște… Citește mai mult »Populismul ca simptom: Frustrări reale, soluții false și jocul de putere din spatele retoricii suveraniste
Istoria Școlii de la Frankfurt a fost transmisă, de-a lungul secolului XX, ca o poveste a unor voci distincte, recognoscibile, reunite într-un moment de intensitate teoretică rară. Numele lui Max Horkheimer, Theodor W. Adorno sau… Citește mai mult »Au existat și femei în Școala de la Frankfurt
Capital economic și putere simbolică într-o modernitate incompletă Într‑o societate în care economia de piață este deja funcțională, dar orizontul simbolic rămâne structurat de instituții, capitalul nu se transformă spontan în prestigiu. Funcția devine locul… Citește mai mult »De ce în România funcția publică asigură prestigiu, iar capitalul nu – o traumă istorică netratată
În fiecare primăvară, Duminica Floriilor readuce în conștiința noastră imaginea simplă și paradoxal de puternică a lui Iisus intrând în Ierusalim călare pe un mânz de asin, întâmpinat de oameni care ridică în aer ramuri… Citește mai mult »Ramurile care nu ard: Finicul, Măslinul și Salcia – un mesaj de pace în vremea incertitudinii
De la tancul lui Leonardo la buncărul de la Fieni: Povestea neașteptată a unui geniu român uitat Cum se naște o personalitate interdisciplinară într-o lume sfâșiată de război și aflată în reconstrucție Înainte de a… Citește mai mult »Ștefan Niculescu și inovația în muzică, inginerie civilă și vehicule blindate
Maturizarea politicilor publice: ECFS, Brașov și drumul scurt de la resursă la valoare Conferința Europeană a Serviciilor Financiare (ECFS), ediția a X‑a, organizată luna aceasta la Brașov de Institutul de Studii Financiare (ISF), în parteneriat… Citește mai mult »Brașov: standardele OECD, din registrul teoretic în arhitectură industrială aplicată
Cum a evoluat ideea de premiu de la miturile fondatoare la algoritmii și meritul verificabil In English: The Apple, the Oscar, and the Hash Duminica trecută, Gala Oscar și‑a consumat a 98‑a ediție pe scena… Citește mai mult »Premiul ca Ritual al Umanității: De la Ghilgameș la Blockchain
Interviu cu George Cristian Maior, Ambasadorul României în Regatul Hașemit al Iordaniei și Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Yemen Într-un Orient Mijlociu zguduit de cea mai amplă escaladare militară din ultimii ani,… Citește mai mult »O perspectivă diplomatică asupra războiului din Iran
Există zile care nu cer doar flori, ci luciditate. Ziua Internațională a Femeii e una dintre ele: momentul care ne amintește că drepturile nu sunt un cadou, ci o cultură — crescută în gesturi mici… Citește mai mult »8 Martie: Chipurile nevăzute ale curajului feminin
Omagiu Lianei Alexandra, simbol al excelenței feminine între 1 și 8 Martie Între 1 Martie — simbol al reînnoirii, delicateții și începutului luminos — și 8 Martie, zi dedicată forței, inteligenței și creativității feminine, numele… Citește mai mult »Liana Alexandra: Un Mărțișor pentru strălucirea muzicii românești
Veștile despre schimbările climatice au devenit familiare, dar gravitatea lor rămâne izbitoare. Ghețarii se topesc într-un ritm accelerat, pierzând volume de gheață care au existat timp de mii de ani și contribuind la creșterea nivelului… Citește mai mult »ReefLine: sculptură subacvatică, laborator cultural și ecologic
Cinci vârste ale filmului românesc – și feed-back-ul primit de la Academia Americană de Film Față de zecile de trofee și suta de nominalizări de la premiile europene importante – Cannes, Berlin, Veneția, Livorno etc.… Citește mai mult »Ce filme a propus de-a lungul timpului România la Oscar
De la periferie simbolică la un nou pol de putere culturală Timp de decenii, harta artei contemporane a urmat o structură destul de clară: câteva centre puternice în Europa Occidentală și America de Nord, în… Citește mai mult »Orientul Mijlociu și reconfigurarea geografiei artei globale
În turbionul evenimențial al iernii 2025-26, am avut parte de încă două acțiuni subsumabile diplomației culturale, desfășurate la centrul cultural Casa do Brasil de sub egida Universității clujene Babeș-Bolyai (cu rădăcini în secolul al XVI-lea).… Citește mai mult »Diplomație și estetica jazzului la Casa do Brasil din Cluj
Se împlinesc 86 de ani de la înființarea Batalionului 21 Vânători de Munte, una dintre puținele unități românești care au transformat muntele într-o formă de cultură și memoria într-o axă morală. În spatele acestui nume… Citește mai mult »Istorie recentă: Batalionul 21 – Acolo unde se avântă vulturii
Dominată ea însăși de un regim dictatorial, care se baza pe o cenzură totală, România comunistă a găzduit un post de radio clandestin spaniol, care lupta contra dictaturii (și cenzurii) lui Franco. În Spania dictaturii… Citește mai mult »La Pirenaica: paradoxul unui post de radio clandestin în Bucureștiul comunist
Deșeurile și gunoiul ca text: lecturi filosofice și artistice ale atitudinilor noastre Colectarea separată a deșeurilor a devenit astăzi aproape un simbol al conștiinței urbane: coșurile colorate, etichetele „plastic, hârtie, sticlă”, campaniile publice și selfie-urile… Citește mai mult »Ce spun despre noi obiectele pe care le aruncăm
Apariția rețelelor de streaming și rolul lor tot mai mare în difuzarea de film, dar și în producție, schimbă arhitectura premiilor internaționale. Astfel, Oscarurile, care timp de decenii au fost cele mai importante premii la… Citește mai mult »Cum și-au împărțit rețelele de streaming Globurile de Aur în 2026
Universitatea Transilvania din Brașov – din spiritul cetății la excelență academică În umbra zidurilor din Cetatea Brașovului, acolo unde breslele își învățau ucenicii la lumină de tipar și fier înroșit, s‑a născut un vis care… Citește mai mult »Copacul Transilvaniei: rădăcini medievale, coroană tehnologică
Doomsday Clock, creat în 1947 de Bulletin of the Atomic Scientists, este un indicator simbolic al riscului global, nu un ceas real. El exprimă, prin poziția acelor, cât de aproape este omenirea de o catastrofă existențială… Citește mai mult »În timp ce numărăm secundele spre Anul Nou, Doomsday Clock ne amintește că nu toate începuturile sunt garantate
În miezul iernii, când lumina începe să crească din nou, umanitatea și-a legat speranța de strălucirea cerului: de la Dies Natalis Solis Invicti și canoanele niceene, până la Steaua din Betleem. Astăzi, când visăm la civilizații hrănite… Citește mai mult »Ce ne spune Steaua din Betleem despre viitor?
De la berbecul medieval la algoritmul militar, de la chitară la tun: cum muzica și vibrația au modelat armele moderne În filosofia lui Sun Tzu, războiul nu este doar conflict, ci o artă – aproape muzicală.… Citește mai mult »Poate fi muzica o armă? Fizica secretă a războiului