Prin bunele oficii ale expertului în relații economice internaționale (și, totodată, camarad din anii de liceu clujean) Radu-Adrian Mleșniță, cam în urmă cu un deceniu făcusem cunoștință cu Doris Uglar. Tânăra doamnă și-a edificat un mod de viață dedicat promovării valorilor culturale române în zona Bruxelles, unde se stabilise pe la început de secol XXI. Acolo conduce Asociația Euro-Mara, tutelată de Arthis, Casa de Cultură Belgo-Română inițiată și coordonată de președintele Liviu Hopârtean și de directoarea Carmen Drăghici-Hopârtean. Sub aceste faste auspicii – cărora li s-a adăugat susținerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României – avui onoarea să prezint o conferință pe tema Jazzul ca limbaj universal, chiar la începutul anului curent. M-a bucurat să aflu că Arthis împlinește în 2024 trei decenii de la înființare, că este printre cele mai active instituții de cultură ale diasporei române, că și-a deschis un post radio-TV omonim, iar Doris Uglar activează aci și ca jurnalistă. Un alt motiv de satisfacție l-a reprezentat participarea nemijlocită și realmente comprehensivă a distinselor diplomate române: din partea Ambasadei României în Regatul Belgiei, însăși E.S. doamna ambasadoare Andreea Păstârnac, iar ca reprezentante ale ICR Bruxelles, doamnele Adriana Pietrăreanu, Ligia Marin și Mihaela Istrate-Baldovin. Ca atare, evenimentul a luat și o turnură de diplomație culturală, în consonanță cu însăși tema prelegerii. În pofida perioadei de… apatie post-revelion și a timpului ploios-friguros, am beneficiat de un public eterogen (majoritar român, cuprinzând chiar și angajați de la NATO sau Comisia Europeană), ce m-a uimit prin atenția quasi-academică acordată expozeului și secvențelor audio/video selectate întru susținerea aserțiunilor mele.

Celor interesați de conținutul prelegerii, le sugerez să consulte eseul ce a stat la baza acesteia, apărut în paginile rubricii Jazz Context, din revista de cultură Steaua nr. 4/2023 – cf., Steaua #4 (revisteaua.ro). Delectabilele ilustrații video aferente pot fi savurate apelând la YouTube. „Coloana sonoră” a constat din următoarele exemplificări: Hermeto Pascoal & Grupo, cu o piesă „ornitologică” de pe albumul Festa dos Deuses; compoziția lui Gilberto Gil Índigo Blue, interpretată de ansamblul coral brazilian Equale; o versiune a celebrei melodii Song for My Father de Horace Silver, interpretată în creola de sorginte portugheză din Cabo Verde (țara din care provenea părintele compozitorului) de către vocalista/pianista Carmen Souza; o mostră de flamenco jazz cu pianistul spaniol Chano Domínguez; comilitonul său havanez Roberto Fonseca, într-un video-clip reprezentativ pentru jazzul cubanez actual; un fragment dintr-un spectacol al grupului Moscow Art Trio, condus de influentul pianist Mikhail Alperin, descoperitorul fenomenalului grup Trigon din Chișinău; demonstrația de virtuozitate pianistică a „copilului minune” al jazzului contemporan Eldar Djanigirov, născut în Kârgâzstan; exuberanta paradă de teme, ritmuri și polifonii ancestrale transfigurate în spirit jazzistic de grupul georgian Shin; în fine, – pour la bonne bouche – nestemata sonoră Erkalab (=Mângâiere) interpretată de vocalista uzbecă Sevara Nazarkhan, ca încă un posibil argument al potențialului universalist al artei autentice.

Un mini-recital „pe viu”, interpretat de Diana Drăghici/voce, Alin Rițiu/ghitară și Carlos Ramírez/ghitară a încheiat agreabilul eveniment. Pe lângă arta convivialității (cu amprentă maramureșeană!) puse în practică de amfitrioana Doris Uglar, am beneficiat și de generoasa susținere logistică acordată de două doamne de nobilă sorginte clujeană: Delia De Coopman și Teodora Cosman. Reconfortați de spiritul libertar al jazzului, ne-am urat reciproc mult succes în confruntarea cu timpurile tulburi ce ne împresoară.

- Patriotismul economic – cifrele esențiale - 15 aprilie 2025
- Despre natura umană. O discuție cu principalele modele conversaționale - 19 decembrie 2024
- Ioana Cotulbea, de la pasiunea pentru plantele medicinale la cercetarea mitologiei - 10 decembrie 2024