Românii nu sunt foarte încrezători nici în propria capacitate de a detecta știrile false (doar jumătate cred că o pot face). Dar au convingerea că ceilalți sunt într-o și mai mare măsură victime ale dezinformării.
Primul capitol al Barometrului Informat.ro-Inscop din luna iunie este dedicat percepției referitoare la știri false și dezinformare. În subtitlul Capacitatea personală și a populației de a detecta informațiile false, barometrul a testat atât încrederea românilor în capacitatea de a detecta ei înșiși știrile false, cât și convingerea că ceilalți o pot face. Conform rezultatelor publicate, jumătate dintre români cred că ei înșiși pot detecta dezinformarea, dar două treimi cred că ceilalți nu.
În mod explicit, întrebările sondajului au precizat că se testează percepția în legătură cu informațiile care au o gravitate ridicată și urmări majore: cele legate de război, respectiv de securitate.
Remus Ștefureac, directorul Inscop Research concluzionează: „Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional. Diferența dintre autoevaluare și evaluarea populației sugerează că problema dezinformării este percepută ca fiind «a celorlalți», nu una personală. Fiecare individ se vede mai rezistent la manipulare decât media societății, ceea ce poate reduce vigilența față de propriile vulnerabilități. Paradoxal, deși majoritatea cred că ei disting adevărul de fals, aceeași majoritate consideră că societatea, în ansamblu, e ușor de indus în eroare.”
Datele sondajului
Capacitatea personală de a identifica informațiile false
22.3% dintre români se declară foarte siguri că pot diferenția informațiile reale de cele false atunci când apar știri despre securitate sau război. 32.2% spun că sunt mai degrabă siguri, 24.2% mai degrabă nesiguri, iar 15.6% deloc siguri. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.7%.
Sunt siguri că pot identifica informațiile false într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat. Votanții AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani și cei cu educație primară au cea mai puțină încredere în propria capacitate de a distinge informațiile reale de cele false.
despre securitate sau război?”
Capacitatea populației de a identifica informațiile false
8.3% dintre participanții la sondaj se declară foarte siguri că oamenii, în general, pot diferenția informațiile reale de cele false atunci când apar știri despre securitate sau război. 15.7% sunt mai degrabă siguri, 41.8% mai degrabă nesiguri, iar 24.9% deloc siguri. 9.2% nu știu sau nu răspund.
Sunt singuri că oamenii, în general, pot diferenția informațiile reale de cele false atunci când apar știri despre securitate sau război într-o proporție mai mare decât media: votanții PSD, bărbații, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Sunt sceptici cu privire la capacitatea publicului de a detecta informațiile false într-un procent mai ridicat decât restul populației: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.
știri despre securitate sau război?”
Citește integral pe Informat.ro
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 2-8 iunie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.