Suntem obișnuiți ca România să aibă unul din ultimele locuri în mai toate statisticile Uniunii Europene. La multe capitole, îndeosebi cele care țin de capacitatea și creativitatea politice și administrative, încă este așa. Însă acolo unde acțiunea aparține direct cetățenilor, printr-un mecanism sau altul, rezultatele sunt extraordinare, iar rămânerea în urmă este recuperată rapid. Un capitol la care România a făcut progrese extraordinare într-un timp relativ scurt este utilizarea internetului.
Cum stăm?
La nivel mondial, Europa are cele mai mari rate de penetrare a internetului. Conform Demandsage, pe primul loc în lume sunt țările din nordul Europei, cu doar 2% din populația adultă care nu folosește internetul. Urmează țările din vestul Europei, America de Nord, țările din Sudul Europei, apoi cele Est-Europene. Toate regiunile de pe celelalte continente au o rată inferioară de utilizare a internetului. România, care la momentul aderării la Uniunea Europeană era pe ultimul loc, a recuperat rapid și se află în prezent aproape de media europeană. Însă faptul că a depășit în 2023 țări ca Portugalia, Polonia, Grecia sau Croația este mai puțin relevant în sine. Cele cu adevărat impresionante sunt cifrele creșterii: de la 24% la aproape 92% (foarte aproape de cota Americii de Nord).
Utilizare și utilizare
Multe dintre statistici punctează accesul la internet. Indicatorul însă își pierde relevanța pe zi ce trece. Simplul acces la internet devine din ce în ce mai puțin relevant. Impactul social, cultural și economic este dat nu atât de ponderea celor care au accesat accidental internetul în ultimul an, ci de cei care îl utilizează zilnic sau aproape zilnic.
Recuperarea reușită de România la acest capitol este și mai remarcabilă. În 2006, doar 8.7% din populația României utiliza internetul zilnic sau aproape zilnic. România era nu doar pe ultimul loc în Europa: era singura din UE cu o cotă sub 10%. În 17 ani procentul a urcat la 82,7%, ceea ce, în sine, este o creștere spectaculoasă. Este o cotă care permite comparația cu state ca Franța, Italia și Austria (84% fiecare) sau Germania (84%). Vezi: Eurostat, https://doi.org/10.2908/ISOC_R_IUSE_I
Ritmul creșterii
Statisticile regionale din baza de date Eurostat sunt disponibile începând cu 2011. În acel an, deși crescuse de la 8 la 24% procentul adulților care utilizau internetul cotidian, țările din jur avuseseră evoluții și mai rapide. România încă era ultima din Europa. Pe regiuni, doar București-Ilfov se apropia de 40%. Toate celelalte regiuni erau între 20 și 24%. Însă trendul era unul de creștere accelerată: dublare la fiecare 3 ani.
Analiza pe regiuni indică un model de dezvoltare în care Bucureștiul este cel care stabilește noi jaloane și este urmat în scurt timp de zonele din vestul țării (regiunile Vest și Nord-Vest, dominate de Timișoara, respectiv Cluj-Napoca). Regiunea Centru, deși are centre urbane dinamice (Sibiu, Brașov, Alba Iulia), intră în pasul 3 de dezvoltare. Regiunea Nord-Est, cu centre ca Iași și Suceava, nu reușește să depășească semnificativ celelalte zone din fostul Regat. Toate aceste regiuni extracarpatice (excluzând, evident, București-Ilfov) au ritmuri similare de dezvoltare și își dispută, de la an la an, ultimul loc. Totuși, chiar și aceste regiuni au un ritm de creștere care le permite să recupereze decalajele la nivel european și au deja cote care depășesc regiuni din țări ca Franța și Italia.
- Clima – agentul secret al istoriei - 25 aprilie 2025
- Ce e în neregulă cu viața la sat? - 19 martie 2025
- Imaginea străinilor în percepția publică - 13 martie 2025