Despre PNRR și riscul pierderii celor 11 miliarde (10-12, de fapt) se tot vorbește. Dar în România să spui că le-ar pierde țara e prea puțin. Ca să înțelegi miza, trebuie spus cine le pierde:… Citește mai mult »Dincolo de criza politică: Ce se întâmplă dacă ratăm PNRR-ul
Aici de față nu e un text poetic. Nici teoretic (în clasicul tip al savantlâcului de ieri și azi: colaj istoric sau amalgam de informații așa-zis culturale). Să-i zicem reflecție liberă ori lejeră, meditație fără… Citește mai mult »Eros și thanatos în cimitirele vechi: veșnica pomenire este feminină
E vară în Europa și termometrele au depășit 38 de grade. În orașele mari, autoritățile încearcă să găsească soluții pentru oamenii care nu suportă căldura: fântâni arteziene, spații publice cu aer condiționat, sfaturi despre hidratare.
Colecțiile nu sunt patrimoniu fix. Sunt materie vie, adesea incomodă Povestea Tänzerinnen-Brunnen și drumul ei de la o vilă berlineză la o casă de licitații, prin jaful nazist, 85 de ani de uitare și un… Citește mai mult »O fântână furată. O familie distrusă. Un record la licitație.
Academia 3.0 nu este un concept futurist, nici o abstracțiune teoretică și cu atât mai puțin un protocol obscur ascuns în arhitecturile blockchain. Academia 3.0 este deja aici. Ea nu promite, nu anticipează, nu speculează… Citește mai mult »Academia 3.0: între informație, cultură și responsabilitate
Timp de șapte decenii, patrimoniul construit al României a fost tratat cu maxim dispreț, chiar ură (în timpul comunismului), cu dezinteres și neputință în anii de după, până relativ recent. Pentru comuniști, marile construcții istorice… Citește mai mult »Restaurări de succes din România, recompensate cu premii la Europa Nostra
Povestea pânzei „Villa Pilar”— opera pe care Leonora Carrington a pictat-o în mijlocul unui coșmar și care a dispărut timp de 86 de ani Este 1940. Europa a intrat deja în cel de-al doilea an… Citește mai mult »Tabloul ascuns din sanatoriu
În imaginarul comun, jurnalistul este cel care scrie, relatează sau întreabă. În realitate, însă, el este unul dintre ultimele avataruri ale polimatului contemporan: un operator al realului, un interpret al complexității și un constructor de… Citește mai mult »Jurnalistul. O profesie care le conține pe toate
Sursa imaginii: 5minutedeliteratura.ro Interviu cu Nicolae Prelipceanu: „În martie, revista, mai precis titlul ei, a împlinit 120 de ani” Nicu Ilie: De la începuturile sale din 1906, Viața Românească a fost mai mult decât o… Citește mai mult »Viața Românească – la 120 de ani. Interviu cu Nicolae Prelipceanu
O lectură critică a volumului O geografie a fragilității de Alina Necșulescu Într-o epocă obsedată de stabilitate, cele mai interesante cărți sunt cele care refuză să o promită. Recent apărut la Editura Trei, în 2026,… Citește mai mult »Geografia fragilității: între cartografiere lucidă și tentația unei teorii totale
Unele opere de artă au biografii mai spectaculoase decât ale oamenilor care le-au privit. „Cupid Complaining to Venus” („Cupidon se plânge lui Venus”) — un mic panou pictat în ulei pe lemn, realizat la Wittenberg… Citește mai mult »Destinul unui tablou: de la atelierul lui Cranach la însușirea de către Hitler și apoi mai departe
Cum a ajuns consola de jocuri să intre în cabinetul psihologului — și de ce asta schimbă totul Într-un cabinet de psihoterapie din Milano, un băiat de unsprezece ani stă în fața unui ecran și… Citește mai mult »Joystick + canapea: despre jocurile video și noua formă de terapie
La anumite intervale de timp, întrebarea sau exclamația către ce lume ne îndreptăm, devine exploratorie. Un posibil răspuns cu privire la mutațiile care au loc în zona multi-media, cu accent pe status-quo-ul cinematografului, îl reprezintă… Citește mai mult »Quo vadis cinema?
Despre mișcare, sens și politica terapiei în secolul trecut În iarna lui 1989, în timp ce Ungaria își desființa statul comunist și oamenii demolau tot ce mai rămăsese din arhitectura politică a patru decenii, o… Citește mai mult »Corpul știe: cum a ajuns dansul să vindece – și ce se pierde pe drum
Despre poligamie se scrie, în modernitate, aproape exclusiv la marginea discursului legitim: fie ca exotism antropologic, fie ca problemă juridică, fie ca simptom al unei alterități incomode. Rareori ea este tratată ca ceea ce a… Citește mai mult »Iubire, lege și supraviețuire: o istorie incomodă a poligamiei
Puține instituții culturale concentrează cu atâta precizie tensiunile dintre artă și putere precum Bienala de la Veneția. De la întemeierea sa, în 1895, și până la ediția a 61-a, deschisă publicului pe 9 mai 2026,… Citește mai mult »Bienala de la Veneția – Istoria unei instituții în criză permanentă
Frustrările care alimentează mișcările populiste sunt reale, asta trebuie spus clar și fără condescendență, pentru că tentația de a trata votanții MAGA sau susținătorii suveraniștilor europeni ca pe niște victime naive sau ca pe niște… Citește mai mult »Populismul ca simptom: Frustrări reale, soluții false și jocul de putere din spatele retoricii suveraniste
Istoria Școlii de la Frankfurt a fost transmisă, de-a lungul secolului XX, ca o poveste a unor voci distincte, recognoscibile, reunite într-un moment de intensitate teoretică rară. Numele lui Max Horkheimer, Theodor W. Adorno sau… Citește mai mult »Au existat și femei în Școala de la Frankfurt
Capital economic și putere simbolică într-o modernitate incompletă Într‑o societate în care economia de piață este deja funcțională, dar orizontul simbolic rămâne structurat de instituții, capitalul nu se transformă spontan în prestigiu. Funcția devine locul… Citește mai mult »De ce în România funcția publică asigură prestigiu, iar capitalul nu – o traumă istorică netratată
Interviu Cezar Petre Buiumaci, autorul cărții „Călătorie prin Bucureștiul de ieri” „Memoria nu este niciodată statică: ea se transformă în timp, se amestecă cu experiențele altora și este influențată de felul în care prezentul reinterpretează… Citește mai mult »4 decenii ale Bucureștiului imortalizate de cărțile poștale
În fiecare primăvară, Duminica Floriilor readuce în conștiința noastră imaginea simplă și paradoxal de puternică a lui Iisus intrând în Ierusalim călare pe un mânz de asin, întâmpinat de oameni care ridică în aer ramuri… Citește mai mult »Ramurile care nu ard: Finicul, Măslinul și Salcia – un mesaj de pace în vremea incertitudinii
De la tancul lui Leonardo la buncărul de la Fieni: Povestea neașteptată a unui geniu român uitat Cum se naște o personalitate interdisciplinară într-o lume sfâșiată de război și aflată în reconstrucție Înainte de a… Citește mai mult »Ștefan Niculescu și inovația în muzică, inginerie civilă și vehicule blindate
Maturizarea politicilor publice: ECFS, Brașov și drumul scurt de la resursă la valoare Conferința Europeană a Serviciilor Financiare (ECFS), ediția a X‑a, organizată luna aceasta la Brașov de Institutul de Studii Financiare (ISF), în parteneriat… Citește mai mult »Brașov: standardele OECD, din registrul teoretic în arhitectură industrială aplicată
Cum a evoluat ideea de premiu de la miturile fondatoare la algoritmii și meritul verificabil In English: The Apple, the Oscar, and the Hash Duminica trecută, Gala Oscar și‑a consumat a 98‑a ediție pe scena… Citește mai mult »Premiul ca Ritual al Umanității: De la Ghilgameș la Blockchain
