Dr. Adrian Leonard Mociulschi este lector universitar la Universitatea Națională de Muzică din București, eseist și cercetător interdisciplinar. Autor al unei pentagrame editoriale publicate la Curtea Veche, explorează convergența dintre algoritm și alegorie, dintre tehnologie și memorie culturală. În articolele sale, propune o ecologie postumană a sensului, pledând pentru o alfabetizare simbolică a tehnologiei și pentru o cultură vie, capabilă să respire în era codului.
De la ruinele războiului la avangarda europeană, destinul unui compozitor format de maeștri legendari și susținut de o iubire exemplară. A fost odată un tânăr care a ales drept călăuze nu regi și războinici, ci titani ai muzicii. De la Sikorski la Messiaen, de la Xenakis la Ligeti, viața lui Marian Borkowski s-a… Citește mai mult »Printre titani și îngeri tăcuți: Povestea lui Marian Borkowski
În imaginarul comun, jurnalistul este cel care scrie, relatează sau întreabă. În realitate, însă, el este unul dintre ultimele avataruri ale polimatului contemporan: un operator al realului, un interpret al complexității și un constructor de… Citește mai mult »Jurnalistul. O profesie care le conține pe toate
O lectură critică a volumului O geografie a fragilității de Alina Necșulescu Într-o epocă obsedată de stabilitate, cele mai interesante cărți sunt cele care refuză să o promită. Recent apărut la Editura Trei, în 2026,… Citește mai mult »Geografia fragilității: între cartografiere lucidă și tentația unei teorii totale
Jurnalismul ca practică unificatoare a sensului: între cultură și mainstream, cu rol civic esențial de vigilență democratică și educație tehnoculturală.
Despre poligamie se scrie, în modernitate, aproape exclusiv la marginea discursului legitim: fie ca exotism antropologic, fie ca problemă juridică, fie ca simptom al unei alterități incomode. Rareori ea este tratată ca ceea ce a… Citește mai mult »Iubire, lege și supraviețuire: o istorie incomodă a poligamiei
Ritualuri fără fond. Despre autoritate, performance și sfârșitul rarității culturale În cultura românească, reflexele de retragere și conformare nu pot fi citite ca simple opțiuni temperamentale, ci ca efecte structurale ale unei istorii lungi de… Citește mai mult »Cultura de masă nu refuză tradiția: refuză validarea centralizată și instituționalizată
Criterii de relevanță culturală într‑un context de finanțare publică În 2026, continuăm încă să operăm cu imaginarul „sălilor pline” și cu validări de breaslă, într‑un context în care cultura funcționează deja prin circulație, acces și… Citește mai mult »Cultura fără public. De ce „sala plină” a devenit o ficțiune instituțională
Despre un anumit tip de discurs asociat culturii vizuale contemporane În spațiul culturii vizuale contemporane se poate observa consolidarea unui tip de discurs critic care pare să se fi impus progresiv ca normă tacită a… Citește mai mult »Critica de întâmpinare: un gest de politețe culturală, nu un act hermeneutic
Capital economic și putere simbolică într-o modernitate incompletă Într‑o societate în care economia de piață este deja funcțională, dar orizontul simbolic rămâne structurat de instituții, capitalul nu se transformă spontan în prestigiu. Funcția devine locul… Citește mai mult »De ce în România funcția publică asigură prestigiu, iar capitalul nu – o traumă istorică netratată
Există opere muzicale care nu aparțin unui stil sau unei epoci, ci unei geografii interioare a umanului. Oratoriul de Paște al lui Johann Sebastian Bach și Recviemul lui Ștefan Niculescu se situează exact în acest… Citește mai mult »De la Oratoriul de Paște al lui Bach la Recviemul lui Ștefan Niculescu: continuitatea verticală a sensului în anul Brâncuși
În fiecare primăvară, Duminica Floriilor readuce în conștiința noastră imaginea simplă și paradoxal de puternică a lui Iisus intrând în Ierusalim călare pe un mânz de asin, întâmpinat de oameni care ridică în aer ramuri… Citește mai mult »Ramurile care nu ard: Finicul, Măslinul și Salcia – un mesaj de pace în vremea incertitudinii
Despre libertatea de a crea dincolo de orice certificare, acolo unde vocația devine lege interioară și cunoașterea singurul pașaport al artei În istoria muzicii există o lecție pe care ar trebui să nu o uităm… Citește mai mult »Apologia muzicii noi în Era AI: De ce pasiunea nu cere diplome, ci cunoaștere
Dialog cu prof. univ. dr. Marian Siminică, directorul ISF, despre educație financiară, standarde și generația digitală În România, unde educația financiară devine infrastructură critică și nu simplu deziderat, Institutul de Studii Financiare (ISF) funcționează ca… Citește mai mult »Alfabetizarea financiară a devenit esențială într-o lume digitalizată și expusă la riscuri sistemice
De la tancul lui Leonardo la buncărul de la Fieni: Povestea neașteptată a unui geniu român uitat Cum se naște o personalitate interdisciplinară într-o lume sfâșiată de război și aflată în reconstrucție Înainte de a… Citește mai mult »Ștefan Niculescu și inovația în muzică, inginerie civilă și vehicule blindate
Maturizarea politicilor publice: ECFS, Brașov și drumul scurt de la resursă la valoare Conferința Europeană a Serviciilor Financiare (ECFS), ediția a X‑a, organizată luna aceasta la Brașov de Institutul de Studii Financiare (ISF), în parteneriat… Citește mai mult »Brașov: standardele OECD, din registrul teoretic în arhitectură industrială aplicată
Cum a evoluat ideea de premiu de la miturile fondatoare la algoritmii și meritul verificabil In English: The Apple, the Oscar, and the Hash Duminica trecută, Gala Oscar și‑a consumat a 98‑a ediție pe scena… Citește mai mult »Premiul ca Ritual al Umanității: De la Ghilgameș la Blockchain
O poveste despre forme care traversează continente, epoci și lumi În 2026, pe o planetă încă tulburată de războaie, crize economice și fragilitatea lumii globalizate, România marchează 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși… Citește mai mult »De la Hexagon la Infinit: Brâncuși 150 între Franța și Marte
Există zile care nu cer doar flori, ci luciditate. Ziua Internațională a Femeii e una dintre ele: momentul care ne amintește că drepturile nu sunt un cadou, ci o cultură — crescută în gesturi mici… Citește mai mult »8 Martie: Chipurile nevăzute ale curajului feminin
Muzica contemporană nu înseamnă rupere de tradiție, ci o continuare vie a ei: aceeași respirație veche a culturii, mutată în instrumentele și vocile tinerilor care compun, orchestrează și modelează sunetul prezentului. Ei nu cântă doar… Citește mai mult »Seasons of Now: muzica unei Europe vii
Se împlinesc 86 de ani de la înființarea Batalionului 21 Vânători de Munte, una dintre puținele unități românești care au transformat muntele într-o formă de cultură și memoria într-o axă morală. În spatele acestui nume… Citește mai mult »Istorie recentă: Batalionul 21 – Acolo unde se avântă vulturii
De ce cultura trebuie finanțată cu sens, criterii și respect pentru public Ziua Culturii Naționale nu este o dată din calendar și nici un ritual care se repetă an de an cu aceleași discursuri previzibile.… Citește mai mult »Ziua Culturii Naționale – între moștenire, responsabilitate și meritocrație
Blockchain, AI și viitorul guvernanței universitare Inteligența artificială schimbă rapid modul în care învățăm, lucrăm și ne raportăm la autoritate. În acest context, universitățile sunt chemate să‑și regândească rolul: nu ca bastioane ale tradiției, ci… Citește mai mult »Educația în era AI: de ce ne trebuie descentralizare
Universitatea Transilvania din Brașov – din spiritul cetății la excelență academică În umbra zidurilor din Cetatea Brașovului, acolo unde breslele își învățau ucenicii la lumină de tipar și fier înroșit, s‑a născut un vis care… Citește mai mult »Copacul Transilvaniei: rădăcini medievale, coroană tehnologică
Doomsday Clock, creat în 1947 de Bulletin of the Atomic Scientists, este un indicator simbolic al riscului global, nu un ceas real. El exprimă, prin poziția acelor, cât de aproape este omenirea de o catastrofă existențială… Citește mai mult »În timp ce numărăm secundele spre Anul Nou, Doomsday Clock ne amintește că nu toate începuturile sunt garantate