Un epilog personal de la prietenul și colaboratorul său, Maurice de Martin „Marta Hristea – Vilacross Passage” (1998), „Interzone” (1999), „Interzone plays with Adam Pieronczyk” (2000), „Interzone – Crossing Atlas 45°” (2001), „Interzone Jazz Orchestra… Citește mai mult »Mircea Tiberian: Swingin’ Freedom & Povara destinului
Într-o Românie care se află constant la coada clasamentului european al digitalizării, dorința fiecăruia dintre noi este clară: o transformare digitală accelerată și sustenabilă, care să sprijine dezvoltarea socio-economică. Dar ce se întâmplă când drumul… Citește mai mult »Când digitalizarea reproduce birocrația în format electronic
A murit Tchéky Karyo. Un actor francez cu o carieră de anvergură. Am lucrat cu el la „Nostradamus” (1994). Am filmat în 1993. Era pentru prima dată când, venit din cinematografia comunistă, am văzut cum… Citește mai mult »Amintirile unui cascador: filmul istoric de la Buftea, înainte și după 1990
(Note de călătorie la Conferința Generală a UNESCO, ediția 2025) Pentru prima dată după aproape patru decenii, UNESCO a decis să organizeze Conferința Generală – forul său suprem de decizie – în afara sediului tradițional… Citește mai mult »Samarkand. Între stele și oameni
Earth for All – O carte pentru supraviețuirea umanității Există titluri care nu denumesc o temă, ci exprimă o viziune despre lume. „Pământul pentru toți” este unul dintre acele titluri rare care concentrează, în câteva… Citește mai mult »Pământul pentru toți
Filosofia a fost mereu despre privire. Dar poate că gândirea începe abia când inspirăm lumea. Nasul filosofic al lumii De când lumea este lume, filosofia s-a înălțat în văzduh, de preferință de la înălțimea privirii… Citește mai mult »Mirossophia: despre gândirea care respiră
Pe 7 noiembrie 2023, la Paris, în deschiderea celei de-a 42-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO, toate cele 194 de state membre au rostit același nume. Simona-Mirela Miculescu, ambasadorul României, era aleasă, prin vot… Citește mai mult »Demnitatea reprezentării. România în fruntea UNESCO
În satul Moruț, în Bistrița, între dealurile liniștite ale Transilvaniei, stau tăcute resturile unei vechi biserici evanghelice gotice, odinioară lăcaș de cult și loc de întâlnire al comunității, astăzi doar ruina unei glorii demult apuse.… Citește mai mult »Portalul gotic din Moruț, lăsat la mila timpului
Dacă e să judecăm în logica dualităților recesive ale lui Rădulescu Motru, pacea e termenul slab din dualitatea pace-război. Istoric, ea se definește prin lipsa războiului. Sau, cel puțin, aceasta este tradiția celor câteva milenii… Citește mai mult »Nobelul pentru Pace și lumea din jurul său: ce s-a schimbat în 124 de ani?
Despre iubire: între memorie, cod și viitor. Într-o epocă în care algoritmii ne recomandă cărți, ne sugerează răspunsuri și ne modelează chiar și gesturile de tandrețe digitală, iubirea nu pare amenințată de tehnologie, ci provocată… Citește mai mult »Lectură critică și simbolică a iubirii în era digitală
Castelul Kornis–Rákóczi–Bethlen, situat în Iernut, județul Mureș, a fost cândva un loc important, unde familiile nobiliare transilvănene se întâlneau pentru a decide soarta principatului. Cu toate acestea, monumentul este acum lăsat în ruină și pradă… Citește mai mult »Sediul Dietelor transilvănene, ruinat și lăsat pradă furturilor
Într-o epocă în care distopiile climatice au devenit reflexe culturale, iar viitorul pare confiscat de scenarii ale colapsului, ecotopia revine ca o formă de rezistență imaginară. Nu ca vis pastoral, ci ca exercițiu critic: o… Citește mai mult »Ecotopiile: Imaginația viitorului în cheie regenerativă
Într-o lume în care realitatea se fragmentează în opinii, algoritmi și simulări, ne întoarcem instinctiv la formele arhaice ale gândirii — cele care ne ajută să înțelegem ce trăim. Alegoria, utopia și distopia nu sunt… Citește mai mult »De la peștera lui Platon la câinele mecanic: cum ne oglindim prezentul prin alegorie
În articolul precedent am propus o privire critică asupra utopiei ca formă de reflecție socială și proiecție a dorinței colective. În acest text, ne îndreptăm atenția spre distopie — nu ca opus al utopiei, ci ca revers reflexiv al aceleiași nevoi… Citește mai mult »Fericirea programată și memoria ștearsă: distopia ca oglindă a prezentului
Ce au în comun cetățile ideale ale filosofilor și societățile opresive din filmele SF? Sunt reflecții contrastante ale aceleiași idei: utopia — un vis care, uneori, se transformă în avertisment. De la imaginarul teologic și… Citește mai mult »O privire critică asupra utopiei ca formă de reflecție socială
Despre vot și mentalități în diaspora cu jurnalistul Elena Stancu, realizator al proiectului Teleleu Jurnalista Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț documentează din ianuarie 2019 comunitățile de români din diaspora. Până acum au călătorit în… Citește mai mult »„Mulți din diaspora trăiesc un etern provizorat”
Leonora Carrington în The pomps of the subsoil și The Debutante Un articol de Ștefana Baciu Exploatarea subconștientului și a identității umane în lucrările Leonorei Carrington se concentrează pe nestatornicia formei și îmbinarea ei sub… Citește mai mult »Identitatea în schimbare: lumile hibride ale Leonorei Carrington: în pictură și în proză
review la „Moneda diavolului” de Jennifer MacAdam și Douglas Thompson Să intri în lumea digitală înarmat doar cu o cunoaștere foarte vagă, din auzite, înseamnă să te expui la tot felul de pericole. Și riști… Citește mai mult »Lumea văzută din interiorul escrocheriei perfecte
Alegerile prezidențiale din România din 2025 au generat un paradox izbitor: participare record în diaspora — peste 1,6 milioane de votanți în turul al doilea — dar și o creștere îngrijorătoare, în comunitățile românești din… Citește mai mult »De ce crește extremismul în diaspora românească? (Nu totul e despre bani)
Simplu spus, proiectul Dincolo de ieri/Beyond Yesterday este o recuperare a imaginilor realizate de frații Manakia, primii videografi și fotografi din Balcani. Imaginile realizate de ei au fost în parte recreate de antropologul Cătălin D.… Citește mai mult »Primele fotografii din Balcani, o sută de ani mai târziu
O recenzie la „Pământul transformat. O istorie nespusă” de Peter Frankopan Studiul istoriei a reconfigurat permanent istoria însăși. Iar fiecare epocă a avut modul său specific de a privi, judeca și instrumentaliza istoria. Din Egipt… Citește mai mult »Clima – agentul secret al istoriei
Volumul „Superpolitik. Superpolitica: triumf și eșec strategic. Conducători, mari ambiții de putere și logica legitimității în ordinea statelor și în relațiile internaționale” al dr. George Cristian Maior se poate citi ca un compendiu istoric, ca… Citește mai mult »Un compendiu de politică sau un roman polițist al istoriei lumii
Interviu cu Bobi Dumitraș realizat de Corina Taraș-Lungu Bobi Dumitraș este un artist român cunoscut pentru umorul său inconfundabil și versatilitatea din domeniul artistic, activând atât în muzică, cât și în stand-up comedy. Născut pe… Citește mai mult »„Industria râsului a explodat în ultimii ani”
În teatru, singura ofensă este gratuitatea Interviu realizat de Cristina Rusiecki Un scandal mediatic de dată recentă a prilejuit spectacolul „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, în regia lui Botond Nagy, de la Teatrul Național din… Citește mai mult »Interviu cu regizorul Botond Nagy despre spectacolul „Proorocul Ilie”
