review la „Moneda diavolului” de Jennifer MacAdam și Douglas Thompson
Să intri în lumea digitală înarmat doar cu o cunoaștere foarte vagă, din auzite, înseamnă să te expui la tot felul de pericole. Și riști să pierzi tot. Fie că e vorba despre bani, despre politică sau despre orice altceva, ignoranța se va întoarce împotriva ta dacă intri în jocuri cu mize prea mari și despre care ai doar o idee vagă. În spatele anonimatului pe care internetul îl oferă și în spatele unor perdele de fum, oameni necunoscuți nu au niciun scrupul să exploateze vulnerabilitățile unor oameni necunoscuți.
Fascinația iluziei
Da, în era digitală se fac averi mari în foarte scurt timp. Da, criptomonedele au fost o cale de îmbogățire rapidă pentru mulți dintre cei care s-au implicat foarte devreme. Da, serviciile financiare și cele bancare sunt sigure și previn un mare număr de amenințări. Da, poți face investiții în tot felul de proprietăți digitale și reale, de la tine de acasă, și poți obține profituri importante. Dar ar fi bine să știi ce faci, să înțelegi în mod limpede mecanismele și să știi ce riști și la ce te poți aștepta.
Dintr-un mic orășel scoțian, Jennifer MacAdam avea o idee foarte vagă despre ce e aceea o monedă digitală. Și avea, mai ales, o foarte mare nevoie de bani. Când i s-a oferit să cumpere crypto și i s-a promis cvadruplarea, ba chiar o creștere și mai mare a investiției, ea și-a zis: am auzit de cei care au investit în Bitcoin și care au câștigat averi uriașe; eu de ce nu?
Și-a investit mai toți banii, a adus și de la prieteni și de la familie. Sumele ei în conturi creșteau frumos, iar ea-și planifica viața de om înstărit. Numai că acele creșteri erau doar undeva, pe un site. Nimic nu s-a putut transforma vreodată în bani reali sau mărfuri reale. Moneda în care ea a investit nu era Bitcoin; era un fake, care nu avea niciunul dintre atributele unei criptomonede. Și mai ales nu avea valoare.
În scurt timp, și-a dat seama că este victima unei escrocherii. Și nu orice escrocherie, ci cea mai mare din istorie. (Cel puțin până la această dată. (Iar asta dacă nu le luăm în considerare și pe cele din politică!))
Ne naștem victime
Ne naștem victime și ceea ce ne face să fim mai puțin vulnerabili este educația. Sau, în lipsa acesteia, experiența.
Alături de alte milioane de oameni care au crezut că investesc în acea monedă fake, MacAdam a căpătat experiență pe cont propriu, din greșeli. Dar ea a sesizat asta cu câteva luni mai devreme ca alții. În perioada în care OneCoin, iluzoriul succesor al Bitcoinului, continua să prospere în întreaga lume, Jennifer MacAdam a devenit unul dintre avertizorii timpurii. Cartea ei este această poveste, a luptei disperate de a convinge oamenii că totul e o perdea de fum și că tot ce li s-a pus în față e un joc piramidal.
„Moneda diavolului“ de Jennifer McAdam este povestea reală, văzută din interior, a celei mai mari escrocherii financiare din anii noștri, reprezentând mult mai mult decât o simplă relatare a unei fraude financiare. Este o radiografie dureroasă a modului în care vulnerabilitățile umane pot fi exploatate sistematic în era digitală.
Jennifer McAdam a pierdut mii de lire sterline în schema Ponzi OneCoin, care a escrocat aproximativ 4 miliarde de lire sterline de la oameni din întreaga lume. Această experiență personală devastatoare transformă cartea într-un document autentic despre fragilitatea încrederii în lumea digitală.
Anatomia unei înșelătorii perfecte
Ruja Ignatova se autointitulase „Cryptoqueen” și își prezenta compania, OneCoin, ca pe un rival profitabil al Bitcoin pe piața în creștere a criptomonedelor. Însă totul era doar marketing. Investigațiile independente au relevat că OneCoin funcționa mai degrabă ca o schemă Ponzi (joc piramidal), nu avea blockchain verificabil și nici autoritate centrală care să controleze tranzacțiile – spre deosebire de criptomonedele legitime, OneCoin nu avea nicio valoare reală și a fost conceput de la început cu intenția de a frauda deponenții.
Cartea lui McAdam demonstrează cu o claritate îngrijorătoare cum funcționează manipularea în era digitală. Victimele nu au fost pur și simplu păcălite cu privire la o investiție – li s-a vândut o viziune, un viitor în care ei nu erau doar investitori, ci pionieri ai unei revoluții financiare. OneCoin promitea libertate financiară și prosperitate pentru oricine, de oriunde din lume. Ținta principală erau chiar cei pe care băncile îi considerau prea săraci pentru a li se acorda linii de credit. Era/ar fi fost o mare eliberare financiară globală. Această miză psihologică a escrocheriei este cea care face ca „Moneda diavolului” să fie o lectură esențială pentru înțelegerea vulnerabilităților noastre contemporane.
Lecții pentru era digitală
Ceea ce face această carte interesantă este modul în care expune mecanismele de presiune socială prin care oamenii obișnuiți pot fi transformați în victime ale unor scheme elaborate și, în același timp, în opresori ai celor care au o viziune diferită de a lor. Nu este doar despre ignoranța tehnologică – este despre modul în care poate fi exploatată dorința multora de a face parte din ceva important și revoluționar.
McAdam arată cum escrocii moderni nu se limitează să promită doar câștiguri financiare. Ei vând identitate, importanță, sentimentul de a fi în fruntea progresului. Victimele OneCoin nu credeau că investesc doar bani – credeau că participă la construirea viitorului financiar al lumii. Orice punct de vedere contrar acestei viziuni era exclus cu violență, iar contestatarii OneCoin erau amenințați și intimidați. Din multe puncte de vedere, comportamentul era perfect similar cu cel al unei secte.
O oglindă a societății noastre
Cartea este o oglindă întunecată a societății noastre digitale, în care rapid adoptăm tehnologii pe care le înțelegem superficial. Această vulnerabilitate nu se limitează la investițiile financiare – ea se extinde la modul în care consumăm informația, cum participăm la viața politică și cum ne formăm opiniile despre probleme complexe.
„Moneda diavolului” este o avertizare despre costul ignoranței tehnologice într-o lume din ce în ce mai digitalizată. Dar, mai mult decât atât, este o analiză profundă a modului în care dorința noastră de relevanță și de participare poate fi transformată într-o armă împotriva noastră.
Jennifer MacAdam și Douglas Thompson
„Moneda diavolului”
Editura RAO, 2025
Cartea începe ca o mică dramă personală de la periferiile societății scoțiene și devine un puternic roman polițist, dintr-un tip cu totul nou. Este, de fapt, povestea reală, văzută din interior, a celei mai mari escrocherii financiare din anii noștri și, probabil, de oricând. Afacerea încă nu s-a încheiat definitiv. Ruja Ignatova, falsa „Regină a Criptomonedelor” este în prezent unul dintre cei mai căutați infractori din lume.
„Ce mi s‑a întâmplat a fost străin lumii mele, atât de fantastic și înspăimântător încât simt că trebuie să le reamintesc cititorilor că aceasta nu este o operă de ficțiune, ci povestea mea adevărată. Și nu una care implică doar falsificarea de documente sau de tranzacții financiare, ci una dintre cele mai periculoase conspirații din istorie, care a strâns la un loc mafia din Europa de Est, marile canale de spălare de bani și cel mai rău tip din infractori pe care i‑ai putea vedea într‑un film violent de la Hollywood.”
Jennifer McAdam
- Lumea văzută din interiorul escrocheriei perfecte - 7 iunie 2025
- De ce crește extremismul în diaspora românească? (Nu totul e despre bani) - 1 iunie 2025
- Legitimăm sau nu legitimăm huliganismul? - 16 mai 2025