La începutul acestei primăveri, Centrul Cultural Brazilian Casa do Brasil, de sub egida Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a avut onoarea de a întâmpina înalți oaspeți din partea Ambasadei Republicii Federative Brazilia în România: E.S. dl. ambasador Ricardo Guerra de Araújo, însoțit de dl. Ronaldo Lima Vieira, șeful Secției Comerciale și al celei Culturale ale numitei Ambasade. Sosit la post spre finele anului trecut, Excelența Sa a ținut ca prima lui vizită în țara noastră, după acreditarea la Palatul Cotroceni, să aibă loc în bimilenara urbe transilvană, de bună reputație culturală. Inițiativa acestei „vizite de curtoazie”, cum au denumit-o oaspeții noștri, ne-a fost anunțată prin intermediul doamnei Andreea Constantin, din partea Protocolului Ambasadei Braziliei din București. În calitate de director al modestei dar inimoasei noastre Case a Braziliei (instituție quasi-singulară în peisajul academic european), am apelat la doamna Alina Bianca Andreica, directoarea executivă a CdB, și la masterandul UBB, Fábio Paron (originar din Brazilia și actual titular al cursurilor de limbă portugheză braziliană ale CdB), împreună cu care i-am acompaniat pe cei doi diplomați în scurta lor descindere la Cluj.
La finele acestei deplasări de doar două zile, Ambasada Braziliei anunța pe rețelele de socializare că principalele două obiective ale vizitei oficiale fuseseră îndeplinite: „…E.S. domnul Ricardo Guerra de Araújo, Ambasadorul Braziliei în România, a efectuat o vizită de curtoazie în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, unde a avut o întrevedere cu domnul Emil Boc, Primarul Municipiului Cluj-Napoca. În aceeași zi, domnul Ambasador a efectuat și o vizită de curtoazie la Universitatea Babeș-Bolyai, unde a avut o întrevedere cu domnul Daniel David, Rectorul Universității Babeș-Bolyai. La întâlnire au fost prezenți și domnul Ronaldo Lima Vieira, Șeful Sectorului Comercial și Cultural al Ambasadei Braziliei la București, precum și domnul Virgil Mihaiu, Directorul Centrului Cultural Brazilian din Cluj, «Casa do Brasil».” De asemenea, o postare de pe site-ul UBB consemnează vizita protocolară la conducerea instituției: „Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prof. univ. dr. Daniel David, a primit vizita E.S. Ricardo Guerra de Araújo, ambasadorul Republicii Federative Brazilia în România. «A fost o plăcere ca în 13 martie 2024, prima zi de mandat ca rector al UBB pentru perioada 2024-2029, să primesc vizita E.S. domnul Ricardo Guerra de Araújo, ambasadorul Republicii Federative Brazilia în România, alături de o echipă a ambasadei și a Centrului Cultural Brazilian găzduit de UBB (Casa do Brasil)», afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David. Discuțiile s-au focalizat pe colaborări academice ale UBB cu instituții academice și non-academice din Brazilia, punctându-se colaborările foarte bune în zona educației și a cercetării—dezvoltării-inovării, precum și nevoia întăririi conexiunilor cu mediul socio-economic. De asemenea, s-a discutat despre promovarea reciprocă a Braziliei în România și a României în Brazilia, pornindu-se de la acțiunile Centrului Cultural Brazilian din UBB – Casa do Brasil, cu suportul Ambasadei.”
Limbajul arid al comunicatelor de presă eludează atmosfera destinsă, tonifiantă, de sinceră apreciere reciprocă, în care au decurs ambele întrevederi. În fapt, acestea confirmau bunele impresii pe care oaspeții brazilieni și le formaseră încă dinainte de începerea misiunii lor diplomatice, referitoare la România în genere și la potențialul cultural al urbei noastre în particular. În context, mi-am permis să furnizez un detaliu semnificativ, din propria-mi experiență: pe când lucram ca ministru consilier al Ambasadei României în Portugalia și ca director co-fondator al ICR Lisabona, în acea Capitală (cu ale sale două milioane și jumătate de locuitori) existau șase institute culturale străine plus autohtonul Instituto Camões. După terminarea misiunii în 2012, revenind la Cluj (populația: de 4-5 ori mai mică), constatam că sub auspiciile UBB funcționează peste 20 de instituții similare Casei do Brasil. Lista acestora poate fi consultată accesând https://www.ubbcluj.ro/ro/structura/unitati/centre_culturale_straine.
Ca reprezentanți diplomatici ai unuia dintre cele mai importante state de pe Glob – căruia sunt tentat să-i atribui supranumele de „țara oamenilor surâzători” – cei doi înalți demnitari și-au manifestat interesul pentru activitatea Casei do Brasil. Totodată, dânșii ne-au comunicat disponibilitatea Ambasadei braziliene de a susține inițiativele noastre. Atitudine ce validează convingerea mea că între România și Brazilia subzistă premisele unei antante firești, bazate pe afinitățile istorice, culturale, lingvistice și chiar temperamentale dintre extremitatea occidentală (în speță, luso-braziliană) și cea orientală ale civilizației neo-latine. Deși încă prea puțin valorizate, există deja precedente de natură diplomatică, sau la nivelul diasporelor din cele două spații geografice, pentru consolidarea unor punți spirituale intercontinentale între națiunile neolatine din Occident și „latinii Orientului” (denumire atribuită compatrioților noștri prin anii când la Ambasada României în Portugalia activau somități precum Blaga sau Eliade).
Deși condițiile meteo erau defavorabile, am reușit totuși să-i conduc pe oaspeți la „miradour”-ul de pe Cetățuie, colina din centrul Clujului – obiectiv inconturnabil pentru oricine vrea să-și formeze o impresie de ansamblu asupra seducătorului nucleu arhitectural clujean. De asemenea, ținând cont de interesul manifestat de E.S. dl. Ambasador pentru tradițiile țării noastre și pentru muzică (cu special accent pe operă și jazz), am efectuat alte două interesante vizite: la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde am beneficiat de explicațiunile directorului Tudor Sălăgean, precum și la Opera Națională Română din Cluj, aflată în febra preparativelor pentru somptuosul „Bal al Operei”. Directorul general al acesteia, baritonul Florin Estefan ne-a devoalat câteva dintre proiectele de anvergură ale instituției, legate îndeosebi de Anul Puccini 2024 (când se împlinește un secol de la moartea marelui compozitor) și ne-a facilitat o vizită detaliată a edificiului proiectat de arhitecții vienezi Fellner & Helmer.
Cunoștința cu noul Ambasador brazilian mi-a reconfirmat părerea că Itamaraty (denumirea sub care e cunoscut Ministerul Relațiilor Externe al Braziliei) promovează, în continuare, personalități de elevată calitate intelectuală. Ca prioritar „exemplu istoric” l-aș aminti pe Vinicius de Moraes, briantisimul creator de metafore – diplomat reprezentativ, dar esențialmente poet și co-autor al stilului bossa nova, prin care Brazilia a înscris un capitol special în istoria jazzului.
Escapada clujeană a tandemului diplomatic brazilian fu o ocazie de a rememora câteva faste secvențe, când propriu-mi parcurs biografic s-a intersectat cu diplomația braziliană. Un moment crucial a fost participarea la Congresul Latinității, desfășurat la Cluj în 1998, din inițiativa eruditului romanist Marian Papahagi, cu suportul instituțional al Fundației Culturale Române conduse de scriitorul Augustin Buzura. Acolo l-am cunoscut pe Jerônimo Moscardo de Souza, ex-ministru al culturii în Brazilia și ambasadorul acesteia în România, țară de care s-a … înamorat definitiv (așa cum li s-a întâmplat multor brazilieni). Tot în același context, viitorul nostru ambasador în Portugalia și Brazilia, eminentul profesor de literatură și scriitor Mihai Zamfir avea să decidă împreună cu ambasadorul Portugaliei, poetul José Augusto Seabra, că merit să beneficiez de o bursă acordată de Instituto Camões. Pe asemenea premise s-a bazat ulterioara mea cooptare în câmpul diplomației culturale, pe relația dintre România și spațiul luso-brazilian.
O conjunctură providențială făcea ca anul 2006, când am preluat dubla funcție diplomatică la ambasada din Portugalia condusă pe atunci de E.S. Gabriel Gafița, să coincidă cu inaugurarea Reprezentanței Braziliei pe lângă CPLP (= Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză). De la prima vizită la sediul acesteia, pe magnifica Avenida da Liberdade din centrul Lisabonei, am stabilit cele mai cordiale relații de amiciție cu liderul acelei adevărate Ambasade culturale braziliene – ilustrul diplomat E.S. Lauro Moreira. Totul s-a petrecut ca o fericită complinire a credinței mele că un Institut Cultural aflat în metropola lusofoniei trebuie să-și distribuie atenția și asupra celorlalte națiuni de limbă portugheză, cu prioritate asupra Braziliei. Conlucrarea antamată atunci s-a concretizat în câteva memorabile serate culturale româno-braziliene, lansări de carte, recitaluri poetice și muzicale, căci conform bunei tradiții a Itamaraty, E.S. Ambasadorul Moreira era și un excelent actor, recitator, muzician, memorialist etc.. În anul 2008 i-am conferit titlul onorific Amicus Romaniae, pe care îl instituisem spre a evidenția personalitățile din sfera cultural-diplomatică implicate în susținerea activităților ICR din Portugalia.
După revenirea la Cluj, am menținut, pe cât posibil, contactele cu Ambasada Braziliei din București și m-am bucurat de susținerea morală a unora dintre diplomații ce au lucrat acolo și care mi-au acordat încrederea lor: Excelențele Lor, ex-ambasadorii Raymundo Magno, Laura Rocha, Silvana Polich, funcționarii diplomatici Zauder Castro, Fernando Klabin, sau angajatele românce din cadrul Ambasadei, Andreea Constantin, Isabel Lazăr, Beatrice Trocinescu. Lor li se adaugă multe alte fețe surâzătoare, întâlnite cu ocazia sporadicelor mele vizite de curtoazie la sediul înaltei reprezentanțe în România a celui mai mare stat lusofon de pe Glob.
Într-o lume tot mai atomizată, asemenea gesturi de nobilă înțelegere mutuală, precum recenta vizită a E.S. dl. Ambasador Ricardo Guerra de Araújo la Casa do Brasil clujeană, confirmă elevata ținută a inițiativelor de diplomație culturală prin care instituția noastră își justifică menirea.
Virgil Mihaiu
- Poema română: Immersive Experience. Proiect pilot pentru o nouă componentă a Festivalului Enescu - 22 august 2024
- Exportul și importul de bunuri culturale în România - 11 august 2024
- Concursul Enescu se va deschide cu o premieră mondială - 30 iulie 2024