Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » Un an cu o lume la fel de grăbită, care nu are prea mult timp de reflecții și polemici intelectuale. 2021, așa cum s-a văzut

Un an cu o lume la fel de grăbită, care nu are prea mult timp de reflecții și polemici intelectuale. 2021, așa cum s-a văzut

După cum observa sarcastic și Cioran cu ceva decenii în urmă, se publică foarte mult în lumea de azi. Este aproape imposibil să fii la curent cu tot ce apare, în cazul meu, în zona științelor sociale. Sunt nișe și nișe, este greu să faci față de-a lungul și de-a latul bulei, chiar dacă-ți propui să fii la curent cu cât mai multe cercetări și analize. Ce mi s-a părut demn de reținut? Trebuie amintite două cărți de economie; (i) traducerea volumului lui Thomas Piketty, „Capital și ideologie”, o carte ce se uită la variabilele ce au permis dezvoltarea economică și progresul uman în istoria umanității – în Franța volumul a apărut în 2019; și (ii) volumul lui Florin Georgescu, „Capitalism și capitaliști fără capital în România”, vol. I și II, o analiză îmbibată de date și cifre ce descrie perfect mecanismele capitalului global într-o țară fără capitaliști și fără capital. De asemenea, volumul lui Gelu Sabău, „De la romantism la național-comunism. Încercare asupra modernității românești”, este unul scris din perspectiva istoriei ideilor și ar fi bine ca acesta să nu treacă neobservat. Apoi trebuie amintit volumul lui Cristian Cercel, „Filogermanism fără germani. România în căutarea europenității”, și cele coordonate de Alex Cistelecan, „Secolul XXI. Istorie recentă și futurologie”, și Sorin Gog, Miki Braniște, Claudiu Turcuș, „Critica socială și artistică a capitalismului românesc”.
Dacă ne uităm la anumite teme legate de dinamica economiei capitaliste, întețirea fluxului migraționist dinspre țările slab dezvoltate către cele mai prospere, fascinația pe care o exercită alegerile de tot soiul, da, putem spune că în zona socialului există o corelație între variabilele ce desenează harta social-societală și dinamica fluxului de cercetare academică și non-academică. Chiar și cuvintele-cheie din titlurile listate mai sus sunt o probă în acest sens: capitalism, economie, ideologie, național-comunism, critică socială etc.

„Istoria …” lui Mihai Iovănel, cel mai discutat volum al anului

În aceste câmpuri hiper-nișate, discuțiile și polemicile se stârnesc greu. Cu noile forme de comunicare, i.e. social media, discuțiile se poartă mai mult pe wall-uri și în bule. Dacă nu ești vreun geniu pustiu ce scuipă inteligență, mai degrabă imaginea și recepția ți le construiești, frecventând o zonă sau alta.
Paradoxal, aș trece aici volumul lui Mihai Iovănel, „Istoria literaturii romane contemporane 1990-2020”. Dimensiunea marxizantă a acestuia a adus cartea în prim-plan. Unii au afurist-o, iar alții au aplaudat-o. Cred că a fost cel mai discutat volum al anului 2021. Și, prin analiza ideologică ce o face, istoria criticului literar poate fi prizată și în zona științelor sociale. Cert este că pe la noi discuțiile sunt firave și, așa cum am zis și mai sus, se poartă mai mult în social media. Este o lume grăbită, una care nu are prea mult timp de reflecții și polemici intelectuale. Sau cel puțin așa mi se pare mie.

„One World Romania”, filme ancorate în realitatea imediată

Ce a fost remarcabil în 2021? Dacă aș vorbi de autori, aș premia eforturile a doi cercetători meritorii, un geograf de la Timișoara, Remus Crețan, și un sociolog de la Sibiu, Mihai-Stelian Rusu. Articolele lor din zona geografiei umane, sociologia memoriei colective și sociologia naționalismului, publicate în reviste internaționale de cea mai bună calitate, aduc un real aport de cunoaștere în zona științelor umane.
Dacă aș vorbi despre evenimente, ce-mi vine în minte este „One World Romania, Festival de film documentar dedicat drepturilor omului”, un festival în cadrul căruia am văzut multe filme ancorate în realitatea imediată.

Zona de învățământ și cercetare a fost mai mereu o Cenușăreasa

Ce lipsește din literatura de specialitate? Mi-aș dori să citesc, să văd publicate mai multe studii de microsociologie, analize de finețe care să fie un fel de raport despre starea societății. În zona comunicării politice și publicității electorale, aș fi atras de anumite analize care să indice în ce măsură alegerile moderne reflectă o anumită dezbatere a cetățenilor vizavi de anumite probleme societale sau, mai degrabă, scrutinurile electorale sunt influențate de banii ce se scurg prin campanii de imagine din zona plutocrației financiare. La fel, mi-aș dori în zona geografiei umane mai multe analize regionale, unele care să pună în oglindă evoluția spațiilor mai prospere și a celor economic retardate. Dar, după cum știm, zona de învățământ și cercetare a fost mai mereu o Cenușăreasa, iar sumele alocate au fost mai mereu mici. În acest context, cercetările ce se fac sunt mai mult rodul ambiților unor oameni din zona academică și non-academică și mai puțin rezultaul unor politici și strategii, a unor viziuni ale politicului vizavi de evoluția cetății.

 

Etichete:

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.