Nordul României, satul Prislop, în Bistrița-Năsăud. Locul în care Ion a auzit glasul pământului, acum mai bine de 100 de ani. În ce fel de lume s-a născut povestea din romanul lui Liviu Rebreanu? Ce condiții au creat acea lume și ce valori au animat-o? Încercăm să răspundem prin minidocumentarul dedicat Năsăudului și Proslopului în seria Locuri de poveste. (Revista Cultura)
Situat pe Someșul Mare, Năsăud este un oraș din județul Bistrița-Năsăud. Istoric a fost cunoscut ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud. Pe atunci, o parte dintre soldați au luptat la Austerlitz împotriva lui Napoleon Bonaparte. Aceștia erau cunoscuți și sub denumirea de „cătanele negre”. Muzeul Regimentelor de Graniță din Năsăud deține o secțiune de artă populară, una etnografică, o secțiune arheologică și o expoziție ce prezintă personalitățile ce au activat în cadrul regimentului de graniță.
Deși micuț (Năsăud a avut un maxim 12 mii de locuitori în anii ‘90 ai secolului trecut), orașul are o arhitectură eclectic-impozantă. (Liviu Rebreanu, în romanul „Ion”, descrie Năsăudul și localitățile înconjurătoare.) Majoritatea renovate, clădirile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea au stil. Remarcabil este fostul sediu militar al regimentului militar habsburgic, de o sobrietate clasică ce amintește de rigoarea militară habsburgică.
Clădirea primăriei încorporează elemente Art Deco și este localizată în mijlocul unei piețe ce datează din secolul al XIX-lea – sunt aici numeroase clădiri construite în stilul clasic al imperiului Austro-Ungar.
Foarte impozante sunt și cafeneaua în stil „steampunk” din piața principală și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică. Parte a patrimoniului arhitectural este și biserica neo-bizantină și clădirea Școlii Mihai Eminescu (stilul neo-românesc). La acestea se adaugă profilul neogotic al Bibliotecii Academiei, dar și clădirea Casei de Cultură (construită la sfârșitul anilor 1950), simbol al arhitecturii socialiste postbelice.
Orașul Năsăud, dar și localitățile din jurul său, se confruntă cu aceleași probleme socio-economice, demografice și de infrastructură specifice orașelor mici din România. Vorbim tot despre declinul demografic și îmbătrânirea populației. Năsăudul pierde constant populație, în speciali tineri. Din lipsă de oportunități, aceștia pleacă spre centrele universitare mari (cum sunt Cluj-Napoca sau Timișoara), dar și în străinătate, acolo unde sunt locuri de muncă mai bine plătite. Adăugând și creșterea accelerată a ponderii pensionarilor, toate acestea creează dezechilibre în bugetele locale.
Economia locală are în centru sectorul public (spital, școli, administrație) la pachet cu micile afaceri de familie. Totuși, micile magazine de cartier și unele ateliere din Năsăud dispar rapid din cauza concurenței venite din partea marilor lanțuri de supermarketuri. Iată de ce, tabloul actual al Năsăudului îmbină imaginea unui oraș istoric, cu un anumit farmec (dat în parte de patrimoniul cultural-urbanistic) și realitatea dură a declinului demografic și a vulnerabilităților economice. În această paradigmă socio-economică, viitorul comunității este dependent de capacitatea administrației de a atrage fonduri și de a oferi oportunități pentru cei tineri.
Articol din cadrul proiectului „Locuri de poveste” realizat de Fundația Culturală Augustin Buzura în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și SNSPA și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Locuri de poveste este un proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Mențiune AFCN: „Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”
- Imagini. Năsăud – înainte și după Rebreanu. Locuri de poveste - 10 octombrie 2026
- Imagini. Odobești – înainte și după vizita lui Ștefan Gheorghidiu - 7 octombrie 2026
- Imagini. Lipova – înainte și după „Mara” lui Slavici - 1 octombrie 2026