Raportul UNESCO „World Trends in Freedom of Expression and Media Development”
Raportul UNESCO „World Trends in Freedom of Expression and Media Development” reprezintă una dintre cele mai cuprinzătoare radiografii ale stării libertății de exprimare și a evoluției media la nivel global. Documentul atrage atenția asupra unui declin constant al libertății de exprimare în ultimul deceniu, estimat la aproximativ zece procente, ceea ce indică o tendință structurală de restrângere a spațiului civic și mediatic. Această scădere nu este uniformă, ci se manifestă diferit în funcție de regiuni, dar are în comun presiunea politică, economică și tehnologică asupra presei. În același timp, raportul subliniază că există contra-tendințe pozitive, precum reziliența jurnalismului de investigație, recunoașterea radiourilor comunitare și inițiativele menite să asigure viabilitatea economică a media, însă acestea nu reușesc încă să compenseze reculul general.
Unul dintre punctele centrale ale raportului, prezentat în volumul 2, capitolul 2, este analiza promisiunii tehnologiilor digitale. UNESCO argumentează că digitalizarea ar fi trebuit să democratizeze accesul la informație și să faciliteze participarea civică, dar realitatea arată că decalajele persistă și chiar se adâncesc. Infrastructura digitală rămâne inegal distribuită, alfabetizarea media este insuficientă, iar barierele lingvistice limitează accesul la resurse informaționale. În loc să reducă inegalitățile, tehnologiile digitale riscă să le amplifice, dacă nu sunt însoțite de politici publice coerente și incluzive. Raportul atrage atenția asupra faptului că inteligența artificială generativă, deși oferă oportunități extraordinare pentru producerea și circulația informației, ridică probleme serioase de integritate a conținutului și de responsabilitate editorială.
În acest context, România este menționată prin date și studii de caz care arată cum tranziția digitală a presei poate contribui la reducerea acestor decalaje prin educație media și cercetare aplicată. Capitolul este realizat prin contribuția CPD din cadrul SNSPA.
Capitolul 3 din același volum, intitulat „Raising Voice for All”, abordează problema pluralismului vocilor și a reprezentării diversității sociale în spațiul mediatic. Raportul UNESCO argumentează că libertatea de exprimare nu poate fi considerată deplină atâta timp cât grupurile marginalizate – femei, minorități etnice, comunități rurale sau persoane cu dizabilități – nu au acces real la platforme de exprimare. (Mai mult, datele indică o creștere a violenței de expresie, hating-ului și hărțuirii contra grupurilor minoritare prin intermediul rețelelor sociale). Obstacolele sunt multiple: de la discriminarea structurală și lipsa resurselor, până la algoritmii platformelor digitale care favorizează conținutul dominant și reduc vizibilitatea vocilor alternative. Raportul insistă asupra importanței jurnalismului comunitar și a platformelor participative, care pot oferi spațiu real pentru diversitate și incluziune.
Problemele majore identificate de UNESCO sunt multiple și interconectate. Viabilitatea economică a presei rămâne fragilă, ceea ce face ca multe instituții media să fie vulnerabile la presiuni politice sau comerciale. Dezinformarea și proliferarea conținutului manipulator, amplificate de rețelele sociale și de instrumentele digitale, pun în pericol integritatea informațională. Polarizarea discursului public și atacurile asupra jurnaliștilor limitează capacitatea presei de a funcționa ca un pilon al democrației. În plus, raportul atrage atenția asupra faptului că reglementările privind mediul digital sunt adesea insuficiente sau incoerente, ceea ce lasă spațiu pentru abuzuri și pentru consolidarea monopolurilor tehnologice.
În concluzie, raportul UNESCO „World Trends” nu se limitează la a constata declinul libertății de exprimare, ci propune o analiză argumentată a cauzelor și a posibilelor soluții. El arată că tehnologia poate fi un instrument de democratizare doar dacă este însoțită de politici publice incluzive și de mecanisme de protecție a pluralismului. România, prin datele incluse și prin contribuția SNSPA, se află în centrul acestei dezbateri internaționale, confirmând că problemele globale ale libertății de exprimare au reverberații directe și în spațiul național. Raportul complet poate fi consultat pe site-ul UNESCO: World Trends in Freedom of Expression and Media Development.
vezi și: