În 2026, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deținut de două orașe cu profiluri distincte, dar unite de o ambiție comună: să transforme cultura într-un spațiu de experimentare, reconectare și viitor. Mai puțin turism cultural, bazat pe instituții artistice, și mai mult turism creativ, bazat pe furnizarea de experiențe particulare. Cele două gazde sunt Oulu, din nordul Finlandei, și Trenčín, din vestul Slovaciei – orașe care, ambele, au programe care își propun să redefinească relația dintre comunitate, moștenire și inovație.
Oulu – cultura la 65° latitudine nordică
Oulu, cel mai mare oraș din nordul Finlandei, în centrul comunității sami, este cunoscut ca un centru al tehnologiei – adesea numit „Siliconia Nordică” – dar în 2026 va pune în prim-plan dimensiunea sa culturală și umană. Campania orașului a fost grupată sub titlul „Cultura este conexiunea”, subliniind modul în care arta, natura și tehnologia pot crea legături între oameni, generații și între comunitățile urbane și cele indigene.
Oulu este cel mai nordic oraș care a primit titlul de Capitală Culturală europeană. Orașul își va intra în rol pe 1 ianuarie 2026, în plină noapte polară. Frumos ar fi să înceapă cu o auroră boreală. Dar, dacă nu va fi, finlandezii au pregătit suficiente spectacole de lumină.
Programul cultural include proiecte comunitare în zonele periferice, festivaluri de lumină concepute pentru lunile întunecate de iarnă, rezidențe artistice în natura arctică și evenimente care pun în dialog știința cu creația artistică. Un proiect emblematic este transformarea fostei zone industriale Linnanmaa într-un „cartier al culturii viitoare”, cu ateliere deschise, laboratoare digitale și spații de întâlnire intergenerațională. Pentru turiștii europeni, Oulu oferă o combinație rară: peisaje subpolare, o scenă culturală contemporană dinamică și oportunități de a experimenta tradițiile indigene într-un cadru urban modern.
Trenčín – o cetate reinventată
Trenčín, așezat pe malul râului Váh, la poalele Carpaților de Vest, este unul dintre cele mai vechi orașe din Slovacia, cu o istorie care se întinde de peste două milenii. În 2026, sub sloganul „Orașul poveștilor”, Trenčín își propune să împletească straturile istorice – de la cetatea romană la arhitectura barocă și moștenirea industrială – cu voci contemporane, inclusiv ale tinerilor artiști și ale comunităților migrante.
Printre proiectele majore se numără „Poveștile Râului”, o serie de instalații artistice și spectacole imersive de-a lungul cursului Váh; conversia fostei fabrici de textile într-un centru de creație multidisciplinar; și „Trenčín Open Library”, o inițiativă care va transforma spațiile publice în biblioteci de idei, nu doar de cărți. Orașul va găzdui, de asemenea, un festival internațional de teatru de stradă și un summit est-european dedicat culturii urbane durabile. Pentru vizitatori, Trenčín oferă nu doar o cetate impunătoare și peisaje muntoase accesibile, ci și o scenă culturală în plină efervescență, cu evenimente concepute să includă atât localnicii, cât și turiștii.
Desemnarea orașului este și un pariu al Uniunii Europene, dat fiind că orașul a ținut cu greu pasul modernizării artistice. Anterior acestui program, oferta culturală era mai degrabă rigidă și stereotipă. Desemnarea drept capitală culturală este și un test pentru modul în care micile comunități pot genera, atunci când beneficiază de stimulente, o ofertă creativă.
2025-ul
În 2025, titlul de Capitală Culturală Europeană a fost împărtășit între Chemnitz, din Germania, și Nova Gorica, din Slovenia – aceasta din urmă în parteneriat cu orașul vecin Gorizia, din Italia, marcă transfrontalieră simbolică a reconcilierii postbelice.
Chemnitz și-a construit programul în jurul temei „Ceea ce ne unește”, explorând identitatea postindustrială și diversitatea urbană într-un oraș care a trecut printr-o transformare profundă după reunificarea Germaniei.
Nova Gorica–Gorizia, sub sloganul „Oraș fără granițe / Mesto brez meja“, a pus accentul pe coabitarea pașnică între culturi, limbaje și istorii, desfășurând evenimente în spații comune și promovând o viziune transnațională a culturii. Ambele orașe au ilustrat modul în care cultura poate fi un instrument de regenerare urbană și de incluziune socială, stabilind un cadru de referință pentru succesoarele lor din 2026.
O nouă geografie a culturii europene
Prin alegerea lui Oulu și Trenčín, programul Capitalelor Culturale Europene continuă să extindă harta culturii dincolo de metropolele tradiționale. Cele două orașe nu doar că își valorifică specificul regional – fie el arctic sau central-european – dar pun în centrul atenției ideea de cultură ca proces, nu ca spectacol. Pentru europeni, 2026 va oferi prilejul de a explora destinații în afara circuitelor obișnuite, unde cultura devine o cale de înțelegere – față de loc, față de istorie și față de celălalt.