Clisura Dunării a câștigat recent un punct de atracție remarcabil prin finalizarea procesului de restaurare a Cetății Ladislau, cunoscută local și sub numele de Donjonul de la Coronini. Deși zidurile sale au vegheat cursul fluviului timp de secole, această fortificație medievală nu a făcut niciodată parte cu adevărat dintr-un circuit turistic organizat, rămânând până de curând doar un ansamblu de ruine misterioase, accesibile doar celor mai curioși exploratori. Astăzi, datorită unei investiții majore, finanțată din fonduri europene, cetatea reintră oficial în atenția publicului, oferind o experiență modernă și sigură pentru vizitatori.
Amplasamentul cetății este unul de o frumusețe aparte, fiind situată la aproximativ 600 de metri sud-est de satul Coronini, pe un deal stâncos numit de localnici „Culă”. Acest pinten de deal se ridică la circa 40 de metri deasupra nivelului apei, oferind pante abrupte și aproape inexpugnabile pe laturile de vest și sud, ceea ce explică alegerea sa ca punct strategic încă din vremuri străvechi. De la înălțimea zidurilor sale, vizitatorii se pot bucura de o panoramă unică asupra Dunării și pot vedea, pe malul opus, cetatea sârbească Golubăț, cele două fortificații formând în trecut un sistem defensiv strâns legat.
Totuși, oricât de spectaculoasă, panorama nu este cea din vremurile când cetatea era activă. Datorită barajului de la Porțile de Fier, lacul format ajunge până în acest punct de pe Clisură, ridicând cu câțiva metri nivelul Dunării și ascunzând pragurile stâncoase care timp de secole au constituit cel mai important impediment pentru navigarea pe Dunăre, blocând în bună măsură legătura dintre cursul mediu și cel inferior.
Istoria locului este mult mai veche decât zidurile de piatră pe care le vedem astăzi, zona fiind de interes din preistorie. În zonă sunt numeroase vestigii ale culturilor pre-neolitice răspândite pe tot cursul Dunării, pe ambele maluri, și care făcea regiunea să fie unul dintre centrele populațiilor de vânători-culegători, aceleași la nivel pan-european. În acea epocă, pragurile de la Porțile de Fier nu erau un impediment pentru navigație, ci o oportunitate pentru traversarea fluviului.
Fortificația medievală propriu-zisă a fost ridicată în perioada 1427-1428, sub domnia lui Sigismund de Luxemburg, fiind dedicată Sfântului Ladislau, în acea perioadă Banatul fiind sub suzeranitate maghiară. Mica fortificație a jucat un rol crucial în sistemul de apărare al Regatului Ungariei împotriva expansiunii otomane, fiind, pentru o perioadă, încredințată cavalerilor teutoni. Structura sa inițială cuprindea cinci turnuri conectate prin ziduri groase de peste doi metri, realizate dintr-un amestec divers de roci locale, precum calcar, marnă și marmură.
Transformarea ruinelor într-un obiectiv turistic modern a fost un proces de durată, început în luna mai a anului 2017 și finalizat recent, în primăvara anului 2026. Proiectul de restaurare a beneficiat de o finanțare europeană semnificativă prin ADR Vest, valoarea totală a investiției ridicându-se la aproximativ 22 de milioane de lei. Intervențiile au vizat nu doar consolidarea donjonului și a zidurilor de incintă, ci și crearea unor facilități care să permită vizitarea sitului în condiții de siguranță, fără a altera însă valoarea istorică a monumentului de categoria A. Soluțiile arhitecturale – moderne, fără a fi distructive – recomandă restaurarea ca fiind una dintre cele mai reușite.
Alte imagini din proiect: https://credodesign.ro/archives/2249
Astăzi, accesibilitatea cetății este facilitată de alei pietonale bine configurate și de un sistem complex de pasarele metalice care ghidează turiștii prin interiorul fortificației. Unul dintre punctele principale de atracție este platforma de belvedere amenajată la Turnul 3, care sugerează prin materiale ușoare și demontabile volumetria inițială a construcției. Pe lângă conservarea zidurilor, proiectul a inclus și construirea unui corp anexă semiîngropat, care adăpostește un punct de informare și diverse facilități pentru turiști.
Pe lângă valoarea sa istorică, Cetatea Ladislau este pregătită să devină un centru cultural viu pentru întreaga regiune a Clisurii Dunării. Planurile de administrare prevăd organizarea a cel puțin patru evenimente anuale periodice menite să pună în valoare tradițiile locale și să atragă un număr cât mai mare de turiști români și străini. Odată cu lăsarea serii, sistemul de iluminat arhitectural și ambiental transformă complet situl, oferindu-i o prezență spectaculoasă care poate fi admirată de la distanță, marcând astfel reintrarea simbolică a cetății în viața comunității și a circuitului turistic internațional.
Imagini: Programul Regional Vest, Banatul Montan, via Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice