Anul cinematografic european 2025 a fost marcat de o diversitate tematică și estetică remarcabilă, reflectată în palmaresul marilor festivaluri internaționale și în selecția pentru premiile continentale. Tematica de maximă actualitate, reflectată în toate selecțiile, este cea a crizelor morale specifice perioadei recente și foarte recente. Niciunul dintre marile festivaluri nu a putut închide selecția fără a include minim un film a cărui temă este hazardul moral.
Nu este o temă recent descoperită. Dimpotrivă, după 1945 și îndeosebi după anii 1960, ea se păstrează constant în atenția cineaștilor. Însă din timp în timp revine cu o și mai mare frecvență.
O a doua constantă a premiilor din acest an a fost preocuparea pentru experimentul vizual. Nu doar în România, unde regizorul momentului, Radu Jude, devine din ce în ce mai radical, ci la nivel european filmul experimental a fost relansat sub presiunea noilor tehnologii vizuale – de la camera telefonului mobil la video-urile generate cu AI – care se cer integrate în rutina expresiei cinematografice.
Un aspect important al actualului sezon este recalibrarea calendarului oferit de Academia Europeană de Film, astfel încât gala European Film Awards se va desfășura în luna ianuarie viitor. În prezent, sunt cunoscute doar nominalizările, iar cineaștii cu șanse nu vor avea sărbători liniștite. Schimbarea calendarului are și efectul că EFA nu a organizat nicio festivitate de premiere în 2025, cea mai recentă fiind cea din 2024.
Triumful cinematografiei de autor la Cannes și Berlin
Festivalul de la Cannes a oferit anul acesta o recunoaștere simbolică și artistică regizorului Jafar Panahi, a cărui peliculă It Was Just an Accident (Un simplu accident) a câștigat trofeul Palme d’Or. Filmul, o co-producție internațională, este o critică severă a sistemului juridic iranian. Pelicula este una dintre cele mai nominalizate producții la viitoarele premii europene (EFA), inclusiv pentru cel mai bun film, regie și scenariu.
Tot la Cannes, Joachim Trier a confirmat așteptările criticii cu Sentimental Value (Affeksjonsverdi), o dramă de familie norvegiană care a obținut Marele Premiu. Ca și în cazul lui Panahi, filmul lui J. Trier are multiple nominalizări la premiile Academiei Europene, cu un accent deosebit pe interpretările actorilor Stellan Skarsgård și Renate Reinsve.
La Berlin, juriul celei de-a 75-a ediții a acordat Ursul de Aur lungmetrajului norvegian Dreams (din trilogia Oslo, precedat de Love și Sex), regizat de Dag Johan Haugerud. Pelicula explorează nuanțele intimității umane și a reușit să se impună într-o competiție marcată de teme sociale dificile. Printre marii câștigători de la Berlinală s-a numărat și regizorul brazilian Gabriel Mascaro, cu The Blue Trail, care a primit Premiul Mare al Juriului (Ursul de Argint), în timp ce premiul pentru rol principal i-a revenit actriței Rose Byrne pentru rolul din If I Had Legs I’d Kick You. În selecția Berlinului s-a aflat și filmul lui Jude, Kontinental ’25, câștigător al trofeului pentru scenariu.
Reperele marilor festivaluri din Veneția și Locarno
Cea de-a 82-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția a fost dominată de proiecția filmului Father Mother Sister Brother, regizat de cineastul american Jim Jarmusch, care și-a adjudecat Leul de Aur. Deși este o producție cu participare americană, filmul este considerat un punct de referință al anului cinematografic global. În cadrul aceluiași festival, regizoarea tunisiană Kaouther Ben Hania a fost premiată cu Leul de Argint (Marele Premiu al Juriului) pentru The Voice of Hind Rajab, o producție de un puternic impact emoțional care a intrat rapid în cursa pentru marile distincții europene din ianuarie.
În Elveția, Festivalul de la Locarno a celebrat cinematografia asiatică prin acordarea trofeului Pardo d’Oro filmului japonez Two Seasons, Two Strangers, regizat de Sho Miyake. Totuși, festivalul a păstrat un loc important pentru coproducțiile europene, premiind filmul austriaco-german White Snail cu Premiul Special al Juriului și oferind premiul de regie lui Abbas Fahdel pentru Tales of the Wounded Land.
Prezențele cinematografiei românești în circuitul festivalier
Filmul românesc și-a menținut prezența constantă (și premiată) în marile selecții internaționale ale anului 2025. Radu Jude și-a confirmat statutul de autor influent prin obținerea Ursului de Argint pentru cel mai bun scenariu la Berlin cu filmul Kontinental ’25. (Un alt Urs de Argint, pentru regia de la Aferim!, în 2015, îi adusese consacrarea internațională). Pelicula, filmată integral cu un telefon mobil, examinează criza morală a unei executoare judecătorești din Cluj și a fost salutată pentru abordarea sa inovatoare.
O altă prezență românească de impact este Mihai Mincan, al cărui lungmetraj Dinți de lapte (Milk Teeth) a fost prezentat în secțiunea Orizzonti la Veneția. Același film a fost premiat la Salonic, în festivalul grecesc, cu premiul pentru cea mai bună producție străină. Mincan a revenit așadar după un alt film important, cu un traseu festivalier similar: Spre Nord (2022).
La Festivalul de la Locarno, prezența românească a fost cea mai consistentă din istoria participărilor la acest eveniment. Filmul Dracula, regizat de Radu Jude, a primit un premiu din partea juriului tinerilor, în timp ce actrița Ana Marija Veselčić a fost recompensată pentru interpretarea din Bog Neće Pomoći (God Will Not Help), o coproducție la care a participat și România.
În țară, ediția a 24-a a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) a acordat Trofeul Transilvania peliculei To a Land Unknown, regizată de Mahdi Fleifel, o dramă intensă despre condiția refugiaților palestinieni.
Așteptările pentru European Film Awards 2026
Actualul sezon de premii se va încheia oficial pe 17 ianuarie 2026, la Berlin, când vor fi decernate trofeele European Film Academy. Formatul galei s-a schimbat, mutând evenimentul din luna decembrie la începutul anului viitor pentru a optimiza vizibilitatea filmelor nominalizate. În prezent, producțiile It Was Just an Accident, Sentimental Value și documentarul Afternoons of Solitude al lui Albert Serra sunt considerate favorite, având cele mai multe nominalizări în categoriile principale.
România rămâne reprezentată în acest circuit, inclusiv la EFA, prin prezența pe listele scurte și nominalizările tehnice sau de gen, confirmând vizibilitatea industriei locale în context continental.