Revista Cultura a încercat să afle de la criticii și jurnaliștii conectați cu diferitele arii de expresie artistică și culturală care au fost cele mai importante momente ale anului 2023 și ce tendințe înregistrează creația autohtonă. Mulțumim celor care au răspuns întrebărilor noastre.
Nona Rapotan
Seria de conferințe „La UVT, Cultura este Capitală” – proiect inițiat și coordonat de prof. univ. dr. Mircea Mihăieș. Conferințele s-au integrat în seria de proiecte și activități culturale reunite sub genericul Timișoara 2023 – Timișoara, capitală culturală.
Programul cultural propus de Centrul de Proiecte „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii” a fost unul centrat pe artele plastice, numărul impresionant de expoziții și evenimente ale artiștilor vizuali fiind impresionant. Într-un oraș invadat de artă vizuală, riscul era ca ceilalți reprezentanți ai culturii să se simtă marginalizați sau, de ce nu, discriminați. Chiar dacă în calendarul evenimentelor s-au regăsit și cele care puneau accentul pe dialogul interdisciplinar, iar la dezbateri și vernisaje erau, de regulă, invitați și oameni de cultură din alte domenii decât cele reunite sub pălăria artelor frumoase, tot era nevoie ca balanța să fie (chiar și în într-o proporție foarte mică) echilibrată. Mircea Mihăieș și conducerea Universității de Vest au reușit să gândească un program de conferințe pus sub semnul diversității și al dialogului interdisciplinar, astfel încât ținuta academică să devină pretext pentru un real și benefic flux de informații. Conferințele au fost gândite sub forma unor dialoguri de idei între invitații Universității de Vest și publicul participant, astfel încât forul academic să beneficieze de pe urma acestor întâlniri: membrii corpului profesoral să fie și mai bine cunoscuți de cetății urbei sau de cei veniți special la Timișoara, iar cei din public să mai pună o cărămidă la temelia bunei și solidei cunoașteri a societății contemporane. Printre invitați au fost Pascal Bruckner, Nadia Murad, Andrei Cornea, Germina Nagâț, Dr. Edit Kovari etc.
Classix Festival 2023 – ediția a IV-a a festivalului inițiat de Dragoș Andrei Cantea și desfășurat la Iași. Un festival de muzică clasică gândit de la bun început ca o alternativă de bună calitate a mai vechiului și deja consacratului Festival Internațional George Enescu.
Un festival cu evenimente – concerte, dezbateri, expoziții, flash mob-uri și altele – orientate în jurul ideii de dialog. Un dialog al artelor, menit să pună publicul în fața unor alegeri din ce în ce mai dificile: la ce concert să mergi sau la ce eveniment să participi, astfel încât să nu pierzi nimic. Spre deosebire de Festivalul Internațional George Enescu – care se întinde pe o lună de zile și este mult mai bine cunoscut melomanilor de pretutindeni – Classix Festival are avantajul tinereții. E un festival tânăr, care trebuia să vină cu un program special gândit pentru tinerii amatori de muzică bună, nu neapărat clasică. Așa se face că fiecare ediție din cele cinci de până acum, a avut invitați orchestre sau ansambluri muzicale foarte diferite din toate punctele de vedere, soliști consacrați sau aflați la vremea debutului, dar cu toții foarte buni, remarcați de Dragoș Andrei Cantea tocmai pentru că talentul se îmbină în cel mai fericit mod cu putință cu profesionalismul și seriozitatea cu care abordează repertorii muzicale foarte diferite.
Efectul Picasso – Muzeul de Artă Recentă București. Curator Erwin Kessler. Una din cele 42 de expoziții organizate în opt țări pentru a marca 50 de ani de la moartea lui Picasso. Un eveniment cultural menit să pună în evidență influența artistului asupra mediului artistic românesc și să pună în valoarea posteritatea acestuia.
O expoziție pusă sub semnul dialogului, care a beneficiat de o promovare pe măsură. Riscul era ca Picasso să fie „vizitat” de cunoscători sau de curioși, pluscunoașterea nefăcându-și loc sub nicio formă. Ce vreau să spun, concret: riscul era ca la MARe să vină să vadă expoziția doar cei cărora Picasso le spunea ceva – artiști, critici de artă și câțiva curioși. Introducerea în expoziție a tablouri și obiecte de artă realizate de artiști români aflați în diferite etape de creație, dar sub evidenta influență a lui Picasso, a dus la o înțelegere mai bună a fenomenului posterității acestuia. Expoziția a avut parte de un număr mare de vizitatori, ceea ce a dus și la prelungirea duratei acesteia, chiar dacă prețul biletului era mult peste biletele de acces la muzeele bucureștene. Corneliu Baba, Horia Bernea, Mircea Cantor, Marin Gherasim, Ion Grigorescu, Vasile Gorduz, Dumitru Gorzo, Hortensia Mi Kafchin, Kádár Tibor, Victor Man, Tincuța Marin, M.H. Maxy, Ion Pacea, Radu Pandele, Neculai Păduraru, Donald Simionoiu, Alexandru Țipoia, Vladimir Zamfirescu, Marian Zidaru sunt câțiva din artiștii care au fost influențați de Picasso în perioade diverse ale activității lor, ceea ce justifică din plin prezența lor pe simezele expoziției-eveniment găzduită de MARe.
Expoziția „Nicolae Grigorescu, pictor al ethosului românesc” – Muzeul Național de Artă al României. Curator Călin Stegerean. Remarcabil efortul de a scoate din zona stereotipurilor și prejudecăților opera artistului plastic.
Grigorescu este asociat în mentalul colectiv românesc al ultimilor 50 de ani cu celebra serie de tablouri „Carul cu boi”, unul din aceste tablouri fiind reprodus până la suprasațietate. La fel și portretul de țărancă, care n-a scăpat de asocierea cu obsesia naționalistă a regimului comunist românesc. Curatorul expoziției organizată de MNAR a dat o dimensiune reală operei lui Nicolae Grigorescu, punându-l într-o lumină mai mult decât favorabilă, tablourile și prestația artistică căpătând adâncimea necesară așezării artistului în Galeria Națională a marilor artiști români. o/ expoziție dinamică, organizată după criteriile curatoriale ale momentului, astfel încât panotarea s-a completat în mod firesc cu proiecțiile de film sau cu expozițiile de fotografii și costume populare aflate în patrimoniul Muzeului Satului Dimitri Gusti București. O expoziție cu un aflux impresionant de vizitatori, care a reconfirmat nevoia publicului român de autentic și acte culturale gândite în profunzime.