Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » Aurelian Giugăl, nominalizările pentru „Tendințe în arta și gândirea românească. Best-off 2023”

Aurelian Giugăl, nominalizările pentru „Tendințe în arta și gândirea românească. Best-off 2023”

Revista Cultura a încercat să afle de la criticii și jurnaliștii conectați cu diferitele arii de expresie artistică și culturală care au fost cele mai importante momente ale anului 2023 și ce tendințe înregistrează creația autohtonă. Mulțumim celor care au răspuns întrebărilor noastre.


Aurelian Giugăl
https://revistacultura.ro/

În 2023 au apărut multe cărți în zona non-fiction. Nu le pot enumera pe toate aici. Multe sunt foarte bune, trebuie citite. În felul acesta vom putea înțelege mai bine modernitatea noastră românească. Prin urmare, voi lista mai jos doar volume despre care au ca subiect de reflecție problematici autohtone.

Emanuel Copilaș, „Integrarea României în sfera de influență sovietică (1944-1947). Perspective internaționale și locale”.
Structurată pe nouă capitole, volumul autorului timișorean pornește de la câteva întrebări principale: De ce a ajuns cel mai redus și dezorganizat partid comunist est-european de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial să se transforme în partidul comunist est-european cu cel mai mare număr de membri? Cum a fost posibilă o astfel de contradicție? Și cum putem aborda și înțelege această contradicție altfel decât prin lentila clișeelor dreptei intelectuale? Da, este un volum care sparge vechile cadre și pune în discuție într-un mod inteligent un anumit moment sensibil din istoria noastră modernă.

Mihai S. Rusu, „Locuri ale memoriei: Politicile simbolice ale spațiului public într-un oraș Memorial”.
Este o analiză dintr-o perspectivă interdisciplinară a etosului ideologic reflectat în relicve materiale (statui, monumente) și nominale (nomenclatorul urban) care alcătuiesc peisajul memorial al Sibiului. Situată la intersecția dintre istoria politică, geografia culturală si sociologia memoriei, lucrarea, una ce îmbină analiza documentră și cea statistică, evidențiază politicile memoriei așa cum au fost aceastea spațializate într-un oraș ca Sibiul.

Alexandru L. Cohal, Dorin Dobrincu, George Țurcănașu, „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”.
Volumul este despre Moldova (regiunea), dar și despre România și despre români. Sunt câteva întrebări centrale la care autorii înceracă să răspundă: (i) de ce suntem organizați așa cum suntem?; (ii) corespunde împărțirea administrativ-teritorială a țării cu nevoile Moldovei în particular, ale României în general?; (iii) care sunt aceste nevoi?; (iv) și cum funcționează, în fond, statul?. În contextul discuțiilor, mai vechi sau mai recente, despre reforma administrativă, cartea de față este una cu atât mai necesară și ar trebui să fie de interes nu doar pentru publicul larg, dar, mai ales, pentru cei din zona politicilor publice.

Andrei Gorzo și Mihai Iovănel, „Desene mișcătoare. Dialoguri despre critică și cinema”.
În cele șase texte ale volumului, „prietenii între ei”, cum scria Iulian Bocai în Scena9, vorbesc admirativ dspre trei regizori, doi critici de film și un scriitor ecranizat. Este discutată aici, spre exemplu, cartea lui Quentin Tarantino, Cinema Speculation. Dialogul mustește de referințe cinematografice și nu numai, este o incursiune în lumea și filmele lui Tarantino. Pentru cei preocupați de cinema și critică, volumul este un must-read.

Liviu Neagoe, „Concepte, identități și istorii românești”.
Liviu Neagoe aduce o contribuție la dezbaterea despre identitatea națională și europenizare în țara noastră. Sunt disecați autori precum Aurel C. Popovici, Virgil Bărbat, Lucian Blaga, Emil Cioran, Mihail Sebastian sau Constantin Noica, autori care au scris texte importante și au contribuit la dezbatere, în special în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.