Răspunsul scurt: unu din patru. Răspunsul elaborat este dat de un sondaj recent publicat de INSCOP.
Context: În 1994, România raporta, la nivelul întregii țări, 874 de imigranți. Numărul a cunoscut variații în anii care au urmat, dar până în 2006 n-a trecut de 7.500. În 2008, România a urcat brusc la 140.000, dar nu era vorba despre o imigrație propriu-zisă. Cea mai mare parte a acestui număr era reprezentată de cetățeni moldoveni care doreau cetățenia română sau rezidență în România după ce țara noastră a devenit parte a Uniunii Europene.
Zece ani mai târziu, în ianuarie 2018, România raporta 508.000 de persoane născute în străinătate (2,6% din populație), dintre care 210.000 proveneau din țări ale UE, iar 298.000 din țări ne-membre. Invazia Ucrainei de către Rusia în 2022 a provocat sosirea în România a refugiaților ucraineni. O mare parte dintre aceștia au fost doar în tranzit și au preferat ca destinație finală alte țări din UE, dar câteva zeci de mii, parte dintre ei proveniți din regiunile cu etnici români (Cernăuți, Podolia), sunt încă în România. În paralel, începând cu 2020, dar cu precădere după 2022, România a început să importe semnificativ forță de muncă din Asia (în special din Nepal și Sri Lanka). Numărul total al celor născuți în alte state, dar care locuiesc și/sau lucrează în România a ajuns la 531.000.
În contrapartidă, numărul emigranților din România către alte state, predominant din UE, se menține la cote ridicate. Fără a include și emigrația sezonieră și nici statele extracomunitare, Eurostat indică pentru 2023 un număr de peste 3 milioane de români care s-au mutat în străinătate. Adăugând emigrația din Marea Britanie, SUA, Canada și alte state non-UE, precum și emigrația sezonieră, estimările indică un minim de 4 milioane și un maxim de 8 milioane de români care au emigrat.
Sondajul INSCOP Research
Atitudinea față de imigrația din Orientul Mijlociu, Ucraina sau alte state ale UE
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: „Procentul românilor care consideră că imigranții din diverse zone ale lumii reprezintă o mare amenințare pentru România este mic, în comparație cu cei care nu împărtășesc o asemenea părere. Acest lucru relevă o atitudine relativ tolerantă, în pofida unor excese discursive populiste subversive menite să stimuleze o atitudine ostilă în special față de refugiații din Ucraina.
Sub un sfert dintre români cred că imigranții din Orientul Mijlociul reprezintă o mare amenințare, comparativ cu apropiate 70% care nu susțin acest punct de vedere; doar aproximativ o cincime cred că imigranții din Ucraina reprezintă o mare amenințare, comparativ cu peste 70% care nu împărtășesc această opinie; și doar unul din zece români crede că imigranții din alte state UE reprezintă o mare amenințare, comparativ cu 80% care nu susțin această aserțiune.
Votanții AUR sunt mai sceptici cu privire la imigranți, indiferent din ce zonă a lumii ar veni, în timp ce votanții ADU sunt mai toleranți. Votanții PSD-PNL au opinii similare cu media populației. Tinerii sunt mai toleranți față de imigranți, la fel și persoanele cu studii superioare. Locuitorii din București și marile orașe sunt mai toleranți cu privire la imigranții din Ucraina, comparativ cu locuitorii orașelor medii, mici și a celor din mediul rural. Pe de altă parte, bucureștenii și locuitorii marilor orașe sunt ceva mai intoleranți față de imigranții proveniți din Orientul Mijlociu, comparativ cu locuitorii orașelor medii, mici și cei din rural. ”
Atitudinea față de imigrația din Orientul Mijlociu, Ucraina sau alte state ale UE
Imigranții din Orientul Mijlociu
23.4% dintre români cred că această categorie reprezintă o mare amenințare pentru România, 17.9% o mică amenințare, 25.9% nicio amenințare, nicio oportunitate, 16.5% o mică oportunitate, iar 4.3% o mare oportunitate. 4% declară că nu le pasă, iar 8% nu știu sau nu răspund.
22% dintre votanții PSD-PNL cred că oamenii din Orientul Mijlociu reprezintă o mare amenințare, 32% dintre votanții AUR și 25% dintre votanții ADU. Împărtășesc această opinie 18% din cei cu vârsta între 18 și 29 ani, 21% din cei între 30 și 44 ani, 24% din cei cu între 45 și 59 ani, 28% din cei peste 60 de ani. Cred că oamenii din Orientul Mijlociu reprezintă o mare amenințare 26% din cei cu studii primare, 23% din cei cu studii medii și 22% din cei cu studii superioare. Aceeași opinie o au 28% dintre bucureșteni, 27% din locuitorii orașelor peste 90 mii locuitori, 21% din locuitorii orașelor sub 90 mii locuitori, 22% din locuitorii din rural.
Imigranții din Ucraina
21.1% dintre români cred că oamenii din Ucraina reprezintă o mare amenințare pentru România, 16.4% că sunt o mică amenințare, 35.2% nicio amenințare, nicio oportunitate, 13.6% o mică oportunitate, iar 5.1% o mare oportunitate. 2.5% declară că nu le pasă, iar 6.1% nu știu sau nu răspund.
20% dintre votanții PSD-PNL cred că oamenii din Ucraina reprezintă o mare amenințare, 28% dintre votanții AUR și 7% dintre votanții ADU. Împărtășesc această opinie 17% din cei cu vârsta între 18 și 29 ani, 26% din cei între 30 și 44 ani, 21% din cei cu între 45 și 59 ani, 20% din cei peste 60 de ani. Cred că oamenii din Ucraina reprezintă o mare amenințare 39% din cei cu studii primare, 20% din cei cu studii medii și 10% din cei cu studii superioare. Aceeași opinie o au 17% dintre bucureșteni, 14% din locuitorii orașelor peste 90 mii locuitori, 24% din locuitorii orașelor sub 90 mii locuitori, 24% din locuitorii din rural.
Imigranții din alte state membre ale UE
10.5% dintre cei intervievați cred că oamenii din alte state membre ale UE reprezintă o mare amenințare pentru România, 10.7% o mică amenințare, 38.5% nicio amenințare, nicio oportunitate, 19.3% o mică oportunitate, iar 11.9% o mare oportunitate. 3.5% spun că nu le pasă, iar 5.6% nu știu sau nu răspund.
9% dintre votanții PSD-PNL cred că oamenii din alte state membre ale UE reprezintă o mare amenințare, 17% dintre votanții AUR și 3% dintre votanții ADU. Împărtășesc această opinie 8% din cei cu vârsta între 18 și 29 ani, 12% din cei între 30 și 44 ani, 11% din cei cu între 45 și 59 ani, 11% din cei peste 60 de ani. Cred că oamenii din alte state membre ale UE reprezintă o mare amenințare 19% din cei cu studii primare, 10% din cei cu studii medii și 4% din cei cu studii superioare. Aceeași opinie o au 8% dintre bucureșteni, 8% din locuitorii orașelor peste 90 mii locuitori, 11% din locuitorii orașelor sub 90 mii locuitori, 13% din locuitorii din rural.
Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenției de știri News.ro. Datele au fost culese în perioada 12 – 20 aprilie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Vezi prezentarea sondajului pe site-ul INSCOP Research
Pe aceeași temă:
Filmul R.M.N. al lui Cristian Mungiu explorează un puseu de xenofobie dintr-o comunitate rurală multietnică din România care, însă, respinge sosirea în sat a unor lucrători din Asia. Printre personajele filmului sunt și cetățeni români abia repatriați din străinătate sau care au rude ce lucrează în alte țări.
Filmul e disponibil pe AMC+ (accesibil în România prin Amazon Prime Video) LINK
Prezentarea filmului: R.M.N.