Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » Emanuela Ilie, nominalizările pentru „Tendințe în arta și gândirea românească. Best-off 2023”

Emanuela Ilie, nominalizările pentru „Tendințe în arta și gândirea românească. Best-off 2023”

Revista Cultura a încercat să afle de la criticii și jurnaliștii conectați cu diferitele arii de expresie artistică și culturală care au fost cele mai importante momente ale anului 2023 și ce tendințe înregistrează creația autohtonă. Mulțumim celor care au răspuns întrebărilor noastre.



Emanuela Ilie
https://suplimentuldecultura.ro/author/emanuela-ilie/

Cinstit vorbind (cum altfel?!), relieful literar 2023 nu a fost prea accidentat. Las deoparte, bineînţeles, ecartul – ca de obicei, aproape imens  – între cantităţile halucinante de maculatură ori producţiile veleitarilor erijaţi în scriitori de succes (evident, la publicul cu gusturi literare necizelate sau de tot primitive, ale cărui reprezentări în materie de valoare estetică au rămas tributare cel mult clișeelor asimilate în context didactic), respectiv literatura de bună și foarte bună cantitate. Revenind la provocarea de fond și raportându-mă strict la cea din urmă, trebuie să constat faptul că în mai nicio formă de discurs literar nu am sesizat apariţia unor versanţi valorici lesne vizibili ori copleșitori prin gradul de înclinare faţă de restul formelor exogene sau elementare.

Ceea ce nu înseamnă că în anul trecut nu s-a scris, bunăoară, multă poezie de calitate. E suficient să aruncăm o privire către colecţiile deja redutabile de la OMG Publishing House, frACTalia, Casa de Editură Max Blecher sau Nemira ca să ne convingem de consistenţa și percutanţa poeziei de astăzi – și în special a celei cu detentă identitară neostentativă, net marcată ideologic (în cel mai bun sens al termenului) sau autentic intersecţională. A se vedea, spre edificare, doar: Acţiuni și protocoale de Laura Francisca Pavel, 20002020 de Constantin Vică, Lumea e oricum o idee proastă de Cătălin Lazurca, Țesătoarea. Opera instrumentală de Medeea Iancu, Cea mai norocoasă fiinţă de Maria Martelli și CurriculumRefrene ale recuperării și memoriei de Mădălina Oprea, Anul tigrului de apă de Ligia Keșișian și Sentimentul naturii de Florin Dumitrescu, Fetiţa strigă-n pahar de Nora Iuga, Piesă de rezistenţă de Teodora Coman și Sarx de George State.

Din raţiuni subiectiv-obiective, cum îmi place să spun (pe de o parte, pentru un proiect propriu, o carte despre imaginarul confesiv și literar al traumei; pe de altă parte, pentru un proiect materializat didactic, sub forma unui curs opţional numit Poetici literare actuale// Literatura scrisă de femei, propus studenților din anul al III-lea de la secţiile de Română A și B, de la Literele ieșene), am urmărit însă cu mai multă asiduitate proza de ficţiune, dar și cea de graniță apărută în 2023. Prilej de a constata, mai întâi, câteva elemente de continuitate – precum, bunăoară, lupta obstinată a prozei auto-ficţionale pentru câștigarea unui loc cel puţin onorabil în arena epicii autohtone (v. doar Păturica roz. Întemniţat în China comunistă de Marius Balo și Rătăciri deliberate de Doina Gecse-Borgovan, cuvânt-înainte de Andreea Ghită, prefaţă de Constantina Raveca Buleu, ambele apărute la Editura Litera, dar și Despre memoriile femeii și alţi dragoni, de Raluca Nagy, Editura Nemira sau Un pisoi cu cap de floare. Jurnal de spitalizare covid (septembrie-octombrie 2020) de Denisa Duran, Editura FrACTalia) ori emergenţa diferitelor (sub)tipuri de macro-naraţiuni ale memoriei, în variantele cunoscute: individuale, familiale, comunitare etc., care de ceva vreme se bucură la noi de un succes notabil, atât în rândurile prozatorilor, cât și în cele ale criticilor (v. , spre ilustrare, măcar romanele pe care eu personal le consider vârfurile de lance valorică ale anului: Acasă, departe de Adrian G. Romila și Mai puţin decât dragostea de Bogdan Creţu, ambele apărute la Polirom, respectiv Diavolul din Freisetzburg de Roxana Ruscior, editat de Litera).

Dar și o ocazie oportună de a observa câteva elemente de specificitate, care mi se par întru totul îmbucurătoare: revenirea surprinzătoare în atenţie a unei forme romanești aproape uitate/ ignorate la noi în ultimii ani, chiar decenii – romanul istoric (v. infra); consolidarea poziţiei de forţă a prozei scurte, care și-a răsfăţat literalmente admiratorii nu numai cu volume individuale foarte bine calibrate stilistic și tematic (Depravatul din Gorgani. Alte 52 de ciudăţenii de Doina Ruști, Editura Litera; Quilt-ul Veronicăi D. Niculescu, Editura Polirom; Nu spune asta! de Florin Irimia, Editura Polirom etc.), ci și cu volume colective de mare impact (bunăoară, provocatoarele Retroversiuni, coord. Cristina Ispas, postfaţă de Victor Cobuz, Editura Paralela 45); în fine, asumarea identitară neostentativă, dar indenegabilă, densitatea și portanţa prozei scrise de femei – titluri consistente putându-se înregistra atât în urma unei analize lipsite de parti pris-uri toxice a cărţilor publicate de scriitoarele consacrate (v. Trei femei, cu mine, patru de Hanna Bota, Editura Cartea Românească; În căutarea nefericirii de Ioana Drăgan, Editura Tracus Arte; Toată dragostea într-o fotografie arsă de Maria Orban, Editura Nemira; Linia Kármán de Andreea Răsuceanu și Stela Simonei Goșu, ambele publicate sub egida Polirom), cât și prin explorarea zonei debuturilor, indiferent dacă pe cea din urmă se hașurează doar ficţiunea propriu-zisă (v. Stadii de Oana Paler, Editura Rocart; Viaţa e a mea de Emilia Faur și Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor de Cristina Chira, ambele apărute la Polirom) ori se scrutează și proza hibridă, multimodală/ de graniţă (v. opul Fără instrucţiuni de folosire de Ioana Burtea, editat la Nemira).

Ţinând cont de acest cumul de factori, selectez în cele ce urmează doar trei titluri de cărţi reprezentative pentru categoriile de proză amintite mai sus, dar care nu s-au bucurat, din păcate, de atenţia critică meritată.

Excelentul roman al Simonei Antonescu, Chiajna din Casa Mușatinilor, face mai mult decât să recupereze, printr-o o figură istorică întru totul provocatoare, o epocă aproape uitată, ori să reabiliteze un (sub)gen pe care inclusiv numeroși critici profesioniști îl considerau vetust, datat, indigest etc. În fapt, pe canavaua romanului istoric,  prozatoarea construiește o ficţiune densă, ramificată și ideativă pe multiple planuri, legând-o meșteșugit, prin fire abia sesizabile, de societatea românească și, prin extensie, de lumea de azi. Așa încât, în interstiţiile acestei macro-naraţiuni istorice foarte bine documentate despre vremea Chiajnei, se poate uneori descifra palpitul de maximă intensitate energetică din care cresc și multe dintre neliniștile noastre cu pretext identitar. Iată doar o probă secvenţială elocventă în acest sens: „Apoi înțelese că lucrurile acestea erau ușoare numai în preajma Ruxandrei, care părea să stăpânească fără efort lumea de emoţii și sentimente pe Chiajna fusese nevoită să o ferece adânc. După ce ea luptase cu sabia în mână, după ce ucisese și flămânzise alături de câteva mii de bărbaţi, mai puternică se dovedise a fi de fapt sora sa, care putea vorbi despre iubire și durere. Ea supusese lumea bărbaţilor. Ruxandra o supusese pe cea a femeilor.”

Debutul ficţional al Mihaelei Buruiană, Pe cine iubești mai mult?, adună 21 de povestiri care se citesc foarte bine ca texte autonome, deși câteva dintre ele sunt legate prin personaje/ nuclee de sens/ situaţii narative specifice fie universului urban (Roșu, Între blocuri, Covorul, Intermezzo), fie peisajului rural autohton (Duminică, Viaţa de pe urmă și Un colţ rupt de pâine). Ele evoluează, cumpănit, între doi poli referenţiali majori, ce dictează atât temele identitare esenţiale, cât și atitudinile auctoriale recurente. Pe de o parte, un braț al compasului narativ este bine înfipt în actualitatea noastră socio-politică, mentalitară etc. lesne recognoscibilă, pe care privirea scrutătoare a prozatoarei știe să o „taie” în decupaje menite a reliefa banalitatea răului de lângă noi, indiferent de natura și formele lui de exercitare: gesturi abia înăbușite, replici negândite, porniri fiziologice neţinute în frâu ș.a.m.d. Pe de altă parte, celălalt braț survolează, cu mișcări de rotaţie precise și bine executate, solul tematic – cum îl știm, încărcat de toxine de tot felul ori de-a dreptul mlăștinos – al comunismului târziu, filtrat însă de regulă prin experiențele directe ale unor personaje copii, a căror inocență este serios amenințată de neînțelegerea reacțiilor contondente ale celorlalți, când nu este iremediabil rănită de descoperirea unor forme stranii de întuneric, în sine ori în afară.

Volumul colectiv Femei, bărbaţi și faptele lor adună 17 proze scurte, compuse special, la invitaţia expresă a coordonatoarei, de Robert Şerban, Ioana Miron, Ştefania Mihalache, Dorian Dron, Ligia Pârvulescu, Petre Nechita, Doina Ruști, Allex Trușcă, Cristina Bogdan, Irina Georgescu Groza, Roxana Brănișteanu, Emanuela Ilie, Alina Pavelescu, Emilia Toma, Ruxandra Cesereanu, Adrian Teleșpan și Laura Sorin. Fiecare dintre ele valorifică, frontal sau pieziș, problematici dintre cele mai grele, racordate în varii moduri la realitatea noastră imediată și încărcate în fel și chip (sociologic, antropologic, ideologic etc.), în funcţie de formaţia, experienţa narativă ori axul prioritar de interes auctorial. Pe de o parte: traumele de diferite tipuri (existenţiale, de pierdere ori de atașament), absența nedreaptă sau ruptura punitivă de celălalt, boala și moartea (experimentată câteodată ca infern afectiv), singurătatea în diferitele ei ipostaze, lipsa sinistră de comunicare șcl. Pe de altă parte: inconsistența reprezentării, jocurile capricioase ale Mnemosynei, tensiunile presupuse de trecerile repetate/ glisările nu întotdeauna căutate între planul realităţii, cel al visului și cel al creaţiei artistice etc. Citite împreună, dincolo de inevitabilele – și binevenitele! – diferenţe stilistice, aceste naraţiuni conturează, în liniile ei esenţiale, o posibilă hartă a prozei scurte de azi, ilustrându-i incredibila diversitate în materie de topici abordate, dar și considerabilele resurse procedurale.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.