Inclus în colecţia „Angelus Novus“, una dintre cele mai bune ale Editurii Tact, coordonată de Andrei State şi Alex Cistelecan, acest volum emblematic al lui Löwith se adaugă unei biblioteci de clasici sau staruri ale gândirii contemporane, traduşi în română majoritatea în premieră, de la Alexandre Kojève, Jacob Taubes, HansContinue Reading

Autoare germană de bestseller-uri, Monica Peetz scrie literatură cu un grup ţintă de cititori bine definit, care să se identifice total cu personajele centrale: cinci femei aflate în midlife crisis („doamnele de marţi”) compun o mică societate pusă pe clarificări identitare. Cele cinci se aventurează la un castel dintr-o localitateContinue Reading

    Căpitanul Conan (Premiul Goncourt în 1934) a fost tradusă prima dată în română în 1935, de Mihail Sebastian, într-o versiune (făcută probabil în grabă) aproape ilizibilă. Traducerea lui Laurenţiu Zoicaş este incomparabil mai bună, ceea ce nu face însă romanul mult mai lizibil. De fapt, singurul interes alContinue Reading

  În engleză, dar cu un cuvânt grecesc, subgenul din care face parte Adevărul despre cazul Harry Quebert se numeşte poioumenon – metaficţiune, ficţiune având ca temă producerea unui artefact artistic. De la Patul lui Procust şi mai ales de la Şcoala de la Târgovişte încoace, literatura română numără destuleContinue Reading

Publicată în peste zece tiraje, aflată încă de la apariţie în topurile de vânzări, bucurându-se de traduceri în mai multe limbi, Lev Tolstoi. Fuga din rai a fost desemnată Cartea anului 2010 în Rusia şi a fost recompensată cu Premiul Bolşaia Kniga (Big Book). În urmă cu peste un veac,Continue Reading

  Marius Chivu are meritul de a fi pus cap la cap câteva dintre cele mai interesante fragmente de proză scurtă din jurul anului 2000 încoace – fără pretenţia, totuşi, de a contura un tablou integral. Există, totuşi, cel puţin două motive pentru care cartea ar merita măcar răsfoită: 1.Continue Reading

  Pe prolificul Angelo Mitchievici, care scrie cu aceeaşi uşurătate despre literatură şi film, despre decadentism şi despre scriitorii sub comunism, nu-l sperie nici măcar subiectul Caragiale. Numai că, spirit sagace, criticul îşi dă seama că despre o lectură inocentă a clasicului român nici nu mai poate fi vorba. AşaContinue Reading

Spaime este a patra carte publicată de Liviu Radu la Nemira în ultimii doi ani, după Armata moliilor (2012) şi La galop prin piramidă (2013), primele două volume din seria light fantasy Taravik, şi culegerea de povestiri fantastice Golem, golem (2014); asta pentru a nu mai vorbi de numeroasele colaborăriContinue Reading

Ultima carte a lui Petru Poantă cuprinde povestea – schematică şi idealistă ca orice poveste – transformării Clujului dintr-o localitate modestă ca număr de locuitori şi resurse (economice, culturale etc.) la finalul secolului al XIX-lea în capitala Transilvaniei imediat după Unire. {i, chiar dacă n-aş plasa sub semnul „miracolului“ acestContinue Reading

  „Am venit să vedem cum lucrează pustiul“. Pustiul e un alt nume al timpului, căci Soviany nu e un Magellan cu reveria geografiei care-şi caută împlinirea, ci unul al istoriei deturnate spre mitic şi simbolic, chiar când apucă – sau chiar pentru a apuca – cu mai multă forţăContinue Reading

Mafia imobiliară: cât de intim şi straniu sună aceste cuvinte! Toată lumea urăşte realitatea care se ascunde în spatele lor, dar câţi o cunosc? M. Duţescu, un tânăr arhitect, vine cu informaţii dinăuntru. Doar asta, şi ar fi suficient pentru a-i citi cartea. Dar romanul oferă mult mai mult: cerebralContinue Reading

A treia reeditare, la optsprezece ani de la apariţia primului volum, Aripa stângă, şi la şapte de la apariţia celui de-al treilea, Aripa dreaptă, Orbitor rămâne capodopera în proză a lui Cărtărescu, aşa cum Levantul este cea a poeziei. Sigur, aici e loc de discuţii, căci serioşi candidaţi la titlulContinue Reading

  Romanul autoficţional Ţesut viu. 10×10 (2011), reeditat de curând la Editura Cartier, este un omagiu formal adus unor scrieri în baza zece (Decalogul, Decameronul lui Boccaccio) sau patent neliniare (Şotron de Julio Cortázar, în stilul căruia autorul oferă o hartă de lectură care nu coincide cu aceea a sumarului).Continue Reading

    La rădăcinile mornei tradiţii care i-a dat pe Descartes, Spinoza, Voltaire, Rousseau, Kant, Hegel, Heidegger şi alţi distinşi cugetători la rosturile fiinţei şi la straturile lumii de aici sau de dincolo, se află şi patricianul venet Giorgio Baffo (1694-1768). Scrierile sale cu ritm şi rimă abundă în detaliiContinue Reading

  Aspectul nefinisat al romanului n-ar trebui să deconcerteze cititorul, de vreme ce prozatorul n-a mizat niciodată pe o construcţie narativă încheiată numaidecât la toţi nasturii. Dimpotrivă. De la Acte originale, copii legalizate până la Pupa russa, prozatorul a practicat o proză deschisă, experimentală, fragmentară, al cărei bovarism e ciornaContinue Reading

  „markere evaporate sacoşe/ de plastic pline cu dosare/ de plastic DVD-uri sparte sau goale// cutii de iaurt baxuri/ adunate nedesfăcute de foi/ dar oare câţi dintre noi/ se pot lăuda cu un leasing la zi/ 225 de mii (de dolari) ipotecă achitaţi integral/ în nici 4 ani secretare/ englezăContinue Reading

În Vegetal, romanul autorului bicefal Dănuţ Ungureanu – Marian Truţă (sau, variantă mai ritmată, Truţă Ungureanu), un familiar al SF-ului românesc va observa imediat omagiul nostalgic strecurat la adresa genului. În primul rând, tradiţia romanelor scrise în doi are o tradiţie aproape legendară în România. Primul roman SF publicat înContinue Reading