| Imagine copertă: Pexels Photo |
SOCIETATE
Conflictul dintre Ministerul Culturii
și comunitatea culturală
nu mai poate fi ignorat
| Autor: CARMEN CORBU |
Criza nu este cauzată de competențele reduse ale lui András Demeter, ci de aspecte structurale ale modului în care Ministerul Culturii funcționează de decenii. Și, mai ales, de decalajul din ce în ce mai mare dintre o comunitate culturală care s-a profesionalizat și modernizat și un minister care a rămas ancorat în logici birocratice post-comuniste, unde funcția publică rămâne o sinecură politică, nu o responsabilitate profesională.
Paradoxul acuzațiilor aduse lui András Demeter: totul este adevărat, nimic nu este nou.
András Demeter nu a inventat o cultură instituțională la Ministerul Culturii. El doar o personifică cu o sinceritate brutală care face vizibile mecanisme pe care alți miniștri doar le-au camuflat mai elegant.
TEME ÎN DEZBATERE
Pesimismul politic în România și în lume:
două cercetări sociale
Peisajul social contemporan este marcat de o tendință îngrijorătoare spre izolare și neîncredere. Două studii de referință publicate la începutul anului 2026, „2026 Edelman Trust Barometer” și „Barometrul Informat.ro” realizat de INSCOP Research, oferă o radiografie detaliată a acestui fenomen, subliniind o fractură tot mai adâncă între cetățeni și instituții, precum și o viziune pesimistă asupra viitorului.
Direcția în care merge țara este un indicator mult mai interesant decât pare. Multe sondaje îl folosesc mai degrabă ca întrebare introductivă, „de încălzire”, dar el este în realitate un semnal destul de sofisticat al climatului de liniște sau de tulburare socială. Desigur, în general românii nu au fost foarte optimiști privind direcția în care merge țara, dar fondul de supărare accentuată din ultimii ani a dus la minime istorice procentul celor optimiști. De asemenea, este de urmărit cum se decupează cele două tabere (optimiștii și pesimiștii) după preferințele de vot sau după datele socio-demografice ale publicului. . (Darie Cristea – Director de Cercetare INSCOP Research)
TEME ÎN DEZBATERE
Egalitatea în fața legii – sondaj de opinie. Importanța justiției și percepțiile privind independența ei politică
Cea mai alarmantă concluzie a sondajului de opinie, realizat în perioada 12-15 ianuarie 2026, vizează modul în care legea este aplicată cetățenilor. Doar 16.6% dintre români mai cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți, o scădere vizibilă față de luna aprilie a anului 2025, când acest indicator se situa la 19.8%. În contrapondere, sentimentul de inechitate s-a accentuat masiv: 80.2% dintre respondenți consideră că legea este aplicată în mod egal doar în mică măsură, foarte mică măsură sau deloc. Această creștere este semnificativă față de pragul de 68.5% înregistrat în aprilie 2025, indicând o degradare accelerată a încrederii în echitatea actului de justiție.
Egalitatea în fața legii și corectitudinea justiției sunt elemente esențiale pentru un stat și pentru o națiune. Egalitatea în fața legii reprezintă nucleul oricărei democrații consolidate, fiind fundamentul pe care se construiește încrederea dintre cetățean și stat. Din perspectivă strategică, aplicarea imparțială a normelor constituie principalul mecanism de descurajare a comportamentelor antisociale. Dacă Justiția acționează ca un arbitru echidistant, respectul față de lege devine o normă socială internaliztă, nu doar o obligație impusă. Atunci când Justiția nu este funcțională (sau este percepută ca disfuncțională), impactul include stimularea comportamentelor antisociale și chiar disoluția comunitară.
Efectele neîncrederii în justiție trec dincolo de retorica politică. Ele afectează toate celelalte domenii sociale: economie, dezvoltare umană, valori sociale și cultural-mentalitare.
Cifrele cercetării sociale sunt cele din documentul PDF atașat. Interpretarea sondajului de către INSCOP este disponibilă online la adresa: IANUARIE 2026: BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, Ediția a VII-a – Capitolul 1: Percepția românilor cu privire la sistemul de justiție. Toate celelalte comentarii și aprecieri, inclusiv infografia, aparțin revistei CULTURA și nu implică în mod necesar viziunea INSCOP Research.
CIFRE CU SUBIECT ȘI PREDICAT
De la Netflix la TIFF Unlimited:
streamingul în România,
între divertisment de masă și film de autor
Oricât ar fi de dinamică, producția marilor rețele internaționale nu reușește să țină pasul cu consumul. Auditul rețelelor de streaming (ex. Netflix prin serviciul Data Dump) măsoară audiențele în miliarde de ore de vizionare sau în sute de milioane de vizualizări. La asemenea scară, puține producții noi pot cu adevărat să treacă pragul de interes în cazul unui număr satisfăcător de „utilizatori”. Chiar dacă și în România cazurile abonamentelor multiple – la două, trei sau toate serviciile de streaming – au devenit tot mai frecvente, capacitatea acestora de a oferi conținut tot mai interesant este în scădere.
Situația deschide astfel spre alte tipuri de servicii de streaming, capabile să ofere filme (și în unele cazuri seriale) cu un grad de raritate sau propuneri de nișă. Piața filmelor de festival, a căror viață pe marile ecrane este scurtă sau ocazională, reprezintă astfel un mare punct de interes.
CIFRE CU SUBIECT ȘI PREDICAT
Cum și-au împărțit rețelele de streaming Globurile de Aur în 2026
Apariția rețelelor de streaming și rolul lor tot mai mare în difuzarea de film, dar și în producție, schimbă arhitectura premiilor internaționale. Astfel, Oscarurile, care timp de decenii au fost cele mai importante premii la nivel mondial, își văd erodată poziția de către trofeele care includ și producțiile de televiziune – Emmy și în primul rând Globurile de Aur. Asta chiar dacă aceste producții nu mai sunt în primul rând date pe tv, ci pe rețelele de streaming cu abonament, iar pe tv, on-air, ajung, ocazional, abia după câțiva ani, la fel ca și filmele cinematografice.
Importanța Globurilor de Aur a crescut de la an la an în ultimul deceniu și la fel a crescut și competiția. Concurența dintre principalii producători – Netflix, HBO, Apple, Amazon, Paramount – a devenit tot mai mare, iar interesul tot mai consistent, dat fiind că în actualul model producătorul controlează și distribuția. Serialul de televiziune este o investiție pe termen foarte lung, iar fiecare nou sezon are capacitatea de a relansa întreaga producție, chiar și sezoanele precedente.
PERSPECTIVE
REMUS PRICOPIE
Despre muncă – întrebări simple, răspunsuri incomode
Munca nu este doar o activitate economică. Ea este un contract social tacit. Prin muncă, individul contribuie, iar societatea recunoaște această contribuție. Prin muncă se construiesc încrederea, predictibilitatea și coeziunea. Când acest contract este respectat, societatea funcționează. Când este subminat, apar fisurile. (articolul integral)
REMUS ȘTEFUREAC
NATO și EUROPA suntem în primul rând noi!
Nu avem o populație pregătită pentru situații de criză. Loialitatea față de țara, patriotismul sunt confiscate de portavocile întreținute de un stat ostil. Nu avem infrastructură de protecție civilă (buncăre, adăposturi, exerciții reale) la un nivel care să reflecte realitățile geopolitice actuale. (articolul integral)
NICU ILIE
UE plus/versus Statele Unite: filosofia politică, realitatea economică și urmările posibile
Federația Europeană, stadiul superior al UE, nu poate fi la fel de centralizată și nu poate accesa aceleași mecanisme. Îi trebuie o schemă proprie, care încă nu a fost propusă, și care să permită inteligent și flexibil multiculturalismul și multilingvismul, care sunt datul esențial al proiectului european. (articolul integral)
ADRIAN LEONARD MOCIULSCHI
Blockchain, AI și viitorul guvernanței universitare
Universitatea viitorului nu este cea care promite, ci cea care demonstrează. Nu cea care invocă trecutul, ci cea care poate susține prezentul. (articolul integral)
Ziua Culturii Naționale – între moștenire, responsabilitate și meritocrație
O cultură vie, accesibilă, relevantă, care nu se teme să fie populară atunci când trebuie și profundă atunci când este nevoie. (articolul integral)
Istorie recentă: Batalionul 21 – Acolo unde se avântă vulturii
Altitudinea nu te face invincibil — te face clar. Iar clar, la cote înalte, înseamnă elită. (articolul integral)
Copacul Transilvaniei: rădăcini medievale, coroană tehnologică
Brașovul a învățat devreme că viitorul se clădește din oameni: din meșteri și dascăli, din tiparnițe și laboratoare, din rigoarea breslelor și din etica profesorilor care au făcut din educație o profesiune de credință. (articolul integral)
DANIEL SUR
Ce spun despre noi obiectele pe care le aruncăm
Gunoiul nu este niciodată doar materie inutilă; el este o scriere tăcută a societății, un text care poate fi citit dacă suntem atenți la semnificațiile lui ascunse. (articolul integral)
DreamBank – arhiva viselor și harta inconștientului colectiv
DreamBank este mai mult decât o colecție impresionantă de texte despre vise; este o arhivă metodică, creată pentru a transforma experiențele nocturne efemere în materiale analizabile și comparabile. (articolul integral)
La Pirenaica: paradoxul unui post de radio clandestin în Bucureștiul comunist
A fost, în realitate, un fenomen complex, cu o dimensiune culturală, politică și socială. (articolul integral)
ARTE
Seasons of Now: muzica unei Europe vii
| Autor: ADRIAN LEONARD MOCIULSCHI |
În contrast cu o parte a producției actuale care mizează pe șoc, pe efect sau pe experimentul bruitist, Amphitrio excelează prin bun gust: orchestrație lucrată cu răbdare și inteligență timbrală; prezență scenică impecabilă, în care virtuozitatea nu se afișează, ci servește forma; un dialog între instrumente care păstrează libertatea, dar nu pierde coerența.
În spatele tehnicii, al premiilor și al turneelor rămâne un lucru simplu: întâlnirea dintre oameni. Muzica Amphitrio nu propune o lume ideală, ci una locuibilă — o lume în care tradiția și prezentul își dau mâna fără zgomot, în folosul celui care o ascultă. Este o estetică a responsabilității: forma se supune emoției, virtuozitatea se pune în slujba sensului, scena coboară spre public fără să‑și piardă demnitatea.
ARTE
„…dacă nu vrem să rămânem închiși în câteva sertărașe, direcții și găști”
Interviu cu Claudiu Komartin
| Autor: DANIEL SUR |
Claudiu Komartin este unul dintre poeții și editorii de referință ai literaturii române contemporane. În paralel cu activitatea sa de poet și editor, a inițiat Clubul de lectură Institutul Blecher, care funcționează de peste 16 ani și a creat un spațiu constant de dialog între autori și cititori, consolidând comunitatea literară românească.
„Motive de disperare găsești la tot pasul în lumea românească, iar tentația dezangajării e greu de ocolit. Dar nu te pui cu încăpățânarea cuiva care s-a dedicat integral proiectelor sale. Dacă ai motivația necesară și ai dat, ca mine, totul pentru asta, orice piedică ivită și orice căzătură te îndârjesc, te fortifică. Am fost faultat în anii ăștia în numeroase ocazii de berbecii establishment-ului, cărora le stau în gât de ani buni, dar nu au avut în cele din urmă cum să mă împiedice să-mi fac treaba fiindcă nu am depins niciodată de instituțiile și de lumea lor.”
(foto: Ana Toma)
ARTE
ora trei noaptea ești acolo și știu gândești înainte visezi înapoi
ploi de secunde grele de așteptare de căutarea din noi
și – you are myself – întrebare
suntem iar noi.
Poezia Lidiei Vianu
sau despre vocile ființelor de hârtie
| Autor: MAGDA TEODORESCU |
Între teoria fluxului memoriei, terenul fertil al modernismului, și lumea virtuală a computerului se țese o întreagă existență: o căutare a armoniei în numeroase momente de contradicție; și de aici începe povestea care, uneori, dă impresia că narează doar o serie de episoade de iubire. Există în aceste poeme un „el” și o „ea”? Aparent, da, în realitate este greu să distingi între voci.
ARTE
Țesătura subtilă a artelor textile românești
| Autor: NICU ILIE |
Dintre toate medium-urile artei, țesăturile au fost printre cele mai reprezentate în spațiul românesc tradițional. Această memorie a locului dă școlii românești de arte textile o personalitate și o consistență speciale. Pe de altă parte, reculul provocat de scăderea globală a vizibilității reclamă și provoacă o creștere a creativității, atât în ceea ce privește tematica sau tehnicile, cât și în diversificarea obiectivelor finite. Artiștii din aceste discipline evoluează în direcții exuberante, integrându-și operele în instalații artistice complexe sau adoptând noi materiale, unele dintre ele surprinzătoare, și inovații tehnice, explorând textura specifică a obiectelor pe care le creează.
CAMERA DE ECOU
Dan Ungureanu despre retrogradarea universităților Ro în clasamente mondiale
„Nu e o problemă de bani. Țări cu PIB per capita mai mic decît România au universități cu locuri înalte în top. Nu e o problemă de dimensiuni. Târgușoare din alte țări, mai mici decît Bacăul și Băicoii, au universități cu locuri bune în top, înaintea Clujului și a Bucureștilor. Nu e o problemă de vechime. Universități recente sunt și ele în top. Ne bat țări cât Covasna – Lituania, Estonia, Slovenia. Universitățile din România, membră a Uniunii Europene și țară prosperă, sunt bătute de universități din Uzbekistan, Kazahstan, Bielorusia, Pakistan, Bangladesh, Iran, Filipine.”
Emanuel Modoc despre cronica literară în perioada recentă
Republica locală a literelor. O cercetare statistică a câmpului literar românesc postmilenar
„Lipsită de puterea simbolică pe care o avusese în perioada comunistă, când scriitura era percepută ca formă de rezistență, această sferă a fost împinsă treptat spre hiper-profesionalizare (academică) și izolare culturală. Slăbirea puterii simbolice a cronicii literare nu a oprit o întreagă generație postdecembristă să reînvie genul odată cu stabilizarea economiei românești de după anii 2000.”
Adrian Șoaită despre fenomenul „Lolita Cercel”
„Carevasăzică a apărut Lolita Cercel, o <<artistă>> generată cu AI. A ajuns pe radio. Și poc, s-a declanșat apocalipsa morală. Nu pentru că muzica e proastă (asta nimeni nu spune clar), ci pentru că <<nu e real>>, <<nu e corect>>, <<nu e etic>>.”
Uniunea Arhitectilor din Romania despre Răzvan Bârsan și Dracula Land Arena
Un proiect românesc cu ambiții internaționale a atras atenția comunității globale de arhitectură: Dracula Land Arena, semnat de Răzvan Bârsan + Partners, a obținut Premiul Juriului în cadrul competiției World Architecture Awards. Distincția confirmă nu doar forța unei viziuni arhitecturale contemporane, ci și potențialul României de a genera infrastructură de evenimente la standarde globale, într-un context urban și cultural tot mai conectat.
