Interviu cu Dompro, co-fondator Bucharest AI Film Festival
Pe 28-29 mai are loc Primul festival din România dedicat filmelor realizate cu AI. Revista CULTURA este partener media al evenimentului. Cu o săptămână înaintea deschiderii, am încercat să aflăm de la organizatori care sunt așteptările, care este programul și care este conceptul din spatele evenimentului. Despre ce aduce nou acest festival în peisajul cultural românesc nici nu a mai fost nevoie să întrebăm.
Sunt multe lucruri la care trebuie să fii atent, atât pe partea de film – scenariu, regie –, cât și pe partea de generare efectivă cu AI – imagine, cameră, jocul actorilor. Dacă vrea să fie realist, pare? Dacă vrea să fie stilizat, are efect vizual? Și, bineînțeles, pe măsură ce ești mai familiarizat cu tehnologia, ajungi să te întrebi cum au fost realizat anumite cadre, ce prompturi s-au dat sau ce modele s-au folosit. Nu în ultimul rând, trebuie neapărat să te întrebi care a fost valoarea folosirii AI pentru a realiza acel film…
Dompro este cercetător în inteligență artificială și specialist în tehnologii creative. Activ în domeniul AI-ului generativ încă din 2016, a participat la dezvoltarea scenei de artă new media prin lucrări ca Neural Mirror, Lili GAN, Flying Dreams și alte instalații și experimente video bazate pe AI.
Este inițiator al BAIFF ca parte dintr-o echipă cu o experiență solidă la intersecția dintre inteligența artificială, arte vizuale și film.
În ultimii ani, membrii acestei echipe au dezvoltat proiecte, expoziții, colaborări și inițiative de cercetare care examinează modul în care tehnologiile emergente contribuie la remodelarea practicilor creative.
Mihai Cojocaru are un background în arhitectură și este designerul primului muzeu imersiv din România, dar și al unora dintre primele festivaluri și galerii de artă new media din București. Activitatea sa se concentrează pe lansarea unor proiecte culturale experimentale.
Adrian Ghidu are o vastă experiență în automatizări și arhitectura sistemelor și a proiectat și dezvoltat proiecte diverse, de la sisteme complexe interconectate până la instalații artistice interactive.
BAIFF reflectă această expertiză cumulată, implicând atât o viziunea curatorială cât și o documentare a fluxurilor de lucru bazate pe AI.
Pianistul cu șase-șapte degete din clipul de promovare. Ați deturnat o „halucinație” în favoarea unui efect artistic. Cui aparține conceptul? Unui creator uman sau unui AI? Dacă e primul, care a fost fluxul de idei care a condus aici? Dacă e al doilea, care a fost promptul?
Conceptul a fost gândit în interiorul BAIFF și a trecut prin diferite variante de când am început să planificăm acest festival, acum mai bine de un an. Forma finală a scenariului și realizarea efectivă cu AI îi aparțin directorului festivalului, Mihai Cojocaru. E o demonstrație de virtuozitate tehnică și artistică din partea lui, pentru că ne arată potențialul acestei tehnologii, când pleci de la o idee bună, ești creativ și ai skill tehnic.
Problema mâinilor generate de AI a fost inițial o observație pertinentă despre limitările acestei tehnologii la o anumită etapă, s-a transformat într-o memă virală din cultura populară online și a ajuns până la urmă un clișeu răutăcios anti-AI. Care încă mai persistă în anumite cercuri deși, la momentul actual, se consideră că acest tip de halucinație a fost rezolvată de cele mai recente modele generative de imagine și video. Ceea ce era de așteptat, fiind vorba de o tehnologie nouă, care evoluează și se îmbunătățește foarte rapid. De altfel, am ajuns astăzi în situația în care modelele generative nu prea mai vor să halucineze și refuză să creeze mâini care nu au fix cinci degete. Fun fact, ne-am lovit și noi de această nouă „limitare”, dacă pot să-i spun așa. Societatea a cerut realism și iată că tehnologia l-a livrat până la urmă.
Însă personajul din trailer nu doar că are mai mult de cinci degete la mâini, ci folosește asta în avantajul său, pentru a excela în profesie și în societate. Atmosfera este upbeat, eroul este carismatic, ceea ce te face să vrei să-i afli povestea. Fix ceea ce trebuie pentru un trailer. Bineînțeles, poate fi interpretat și în alte chei metaforice, dar lăsăm asta ca exercițiu intelectual pentru audiență.
Ce mindset să îți pregătești pentru vizionarea unui film creat cu ajutorul AI? La ce să fii atent, ce întrebări să-ți pui și ce răspunsuri să nu aștepți?
Nu trebuie să fii analist profund ca Harun Farocki sau curator de abundență ca Nam June Paik. La un film AI trebuie să ne uităm ca la un film normal, dar, într-adevăr, cu o doză suplimentară de atenție. Sunt multe lucruri la care trebuie să fii atent, atât pe partea de film – scenariu, regie –, cât și pe partea de generare efectivă – imagine, cameră, jocul actorilor – cu AI. Dacă vrea să fie realist, pare? Dacă vrea să fie stilizat, are efect vizual? Și, bineînțeles, pe măsură ce ești mai familiarizat cu tehnologia, ajungi să te întrebi cum au fost realizat anumite cadre, ce prompturi s-au dat sau ce modele s-au folosit. Nu în ultimul rând, trebuie neapărat să te întrebi care a fost valoarea folosirii AI pentru a realiza acel film și daca nu se putea și fără.
De aceea, recomandăm celor interesați de acest fenomen să parcurgă filmele selectate pentru competiția internațională a BAIFF, la una din cele 3 vizionări. Am primit foarte multe aplicații, mai multe decât ne așteptam, din toate colțurile lumii, de la creatori de toate vârstele, o parte dintre ei chiar consacrați, cu premii la alte festivaluri de film AI. Am ales aproximativ trei ore de material, de diferite lungimi, de la 3 la 20 de minute, ce acoperă o gamă largă de genuri și estetici. Dintre acestea, vor fi alese cele trei filme câștigătoare și o serie de mențiuni. Juriul este format din regizori și producători care se vor regăsi și în panelurile de discuții, iar criteriile după care vor juriza sunt similare cu cele de la festivalurile de film convenționale. În plus, vor trebui să aprecieze și câteva aspecte specifice AI-ului generativ (control, estetică). Apropo, premiile BAIFF se cheamă Golden/Silver/Bronze Noise, pentru a aduce tribut conceptului de „noise” sau zgomot alb, atât de utilizat în radio și televiziune, și care face parte și din geneza imaginilor și clipurilor generate cu AI prin modele de difuzie latentă.
Să credem sau nu în mitul conform căruia un film realizat cu AI este spectaculos – poate surprinzător și poate reușit estetic – dar nu va spune o poveste bună?
Dimpotrivă, am zice că sunt șanse mai mari să spună o poveste bună decât să fie reușit estetic. Cel puțin în momentul de față, chiar și cele mai noi modele generative de video au diferite probleme cu fidelitatea imaginii. Texturile pot ieși prea plastifiate ca să pară realiste, legile fizicii încă nu sunt respectate natural, iar anumite animații mai dinamice pur și simplu deformează imaginea. Pe asta își concentrează resursele de cercetare toate laboratoarele care antrenează și fac disponibile aceste modele generative video și de aceea vedem cum sunt lansate noi versiuni mereu. În timpul acesta, creatorii de AI video trebuie să înțeleagă aceste deficiențe ale tool-urilor existente la momentul respectiv și cum să le depășească, cum să controleze calitatea output-ului.
Pe când poveștile vin de la oameni, care le fac bine de mii de ani.
Să ne gândim puțin cum e realizat un film AI. Se pornește de la un scenariu împărțit în scene și cadre, ca la orice film. Iar cum modelele de generare video pot crea clipuri scurte, de 5-10 secunde, pornind de la un prompt care descrie scena sau de la un prompt și o imagine de început care trebuie animată, se observă cum se așează fix pe această structură convențională de cadre. Așadar, cel sau cei care lucrează la un film AI pornesc de la script și încearcă sa îl urmeze, creând scenă cu scenă, pe baza unor prompturi și imagini create tot de ei. Poate părea surprinzător, dar chiar și pentru un film, majoritatea efortului constă în rafinarea imaginilor de început pentru fiecare cadru și prompturile text care descriu dinamica ce animează imaginile. Chiar și prompturile pot fi generate cu AI generativ (prin modele de limbaj, precum ChatGPT, Claude), precum și imaginile (Flux, Nano Banana), precum și sunetul sau muzica, similar, cu modele AI specializate. Iată cum AI-ul generativ ne furnizează o mulțime de soluții pentru a materializa o poveste la nivel de scenariu, imagine și sunet. Și trebuie să credem că atunci când ideile ajung mai repede transpuse în arta, avem cu toții de câștigat.
Care este miza festivalului? Din ce a reieșit că este publicul din România pregătit pentru el? Și, apropos, care ar fi profilul acestui public?
Miza principală a festivalului este de a oferi un spațiu în care să se poarte un dialog despre AI generativ, cu aplicare în film, artă video și domenii conexe, la care să participe atât profesioniștii din industriile creative, precum și societatea civilă.
Totodată, componenta de competiție internațională ne pune pe harta globală a festivalurilor de film AI, permițându-ne să descoperim și să promovăm realizări artistice deosebite, atât internaționale cât și de pe scena locală.
În Romania există o cultura solidă a festivalurilor de film și o tradiție cinematografică puternică. Avem regizori precum Radu Jude care au explorat deja capabilitățile și estetica AI-ului generativ cu vârf și îndesat. L-am invitat ca panelist la BAIFF pe Dan Chișu care ne va povesti despre ultimul său film, cu și despre AI. Însă există și o tradiție mai puțin discutată public, dar la fel de importantă: cea a artei video și a new media. Geta Brătescu trata studioul ca spațiu de gândire și lucra cu automatismul din anii ’70, în timp ce Ion Grigorescu experimenta cu film Super-8 tras pe o cameră handheld pentru a se transpune în situații imposibile. În Timișoara, grupul Sigma a explorat legătura dintre artă și știință, cibernetică și arhitectură. Grupul subREAL, în anii ‘90, lucra cu arhiva fotografica a revistei Arta ca material artistic, recombinând, recontextualizând, tratând o arhivă ca substanță. Iar în ultimii ani, o nouă generație de artiști români au început să exploreze tehnologiile generative, fie procedurale sau AI, în videomapping sau instalații interactive, iar mai recent în film AI. Sunt opinii care consideră că filmul AI încă e mai aproape de arta video decât de cinema-ul clasic și e util sa știm că România are proprii predecesori pe ambele ramuri.
Programul festivalului include și sesiuni de dezbatere. Vor ajunge ele la concluzia că folosirea AI-ului duce la democratizarea artei filmului? Pe scurt: vom afla că e totul bine și că putem face cu toții film? Acum, după fotografie și poezie.
Nu știm la ce concluzii vor ajunge sesiunile de dezbatere, dar am avut grijă să invităm atât practicanți în AI generativ, cât și voci sceptice, cu opinii puternice împotriva abuzului de tehnologie, având în vedere riscurile sociale, economice și etice pe care le ridică acest fenomen.
Prima zi de festival poate fi considerată un fel de „industry day” și are patru paneluri, din care două despre film, unul despre jurnalism etic și altul despre advertising. În schimb, a doua zi va fi destinată unor discuții ce exced sfera industriei, cu un panel despre modul în care AI-ul generativ a evoluat și a influențat cultura populară, precum și un panel despre etică și educație în era inteligenței artificiale. Încercăm ceva nou pentru formatul unor paneluri, în care discuțiile se vor purta și în jurul unor materiale video sau imagini cu sau despre AI care vor fi comentate alături de public.
Cine sunt, de fapt, creatorii care vin spre festival? Programatori care au descoperit poezia imaginii sau regizori clasici care s-au plictisit de logistica unui platou de filmare?
Cred ca vom fi surprinși de proliferarea acestor tehnologii în industria cinematografică și de advertising. Acolo, deja folosesc video generat AI, la diferite stagii din pipeline-ul de producție, și încep să devină foarte buni la asta, pe lângă celelalte tool-uri digitale de VFX și creație pe care le foloseau deja. Și, de asemenea, cred ca vom fi surprinși și de faptul că această nouă tehnologie a permis unor newcomeri talentați, veniți din domenii artistice precum grafică digitală, modelare 3D sau motion design, să își transpună ideile în creații care rivalizează cu producțiile de la studiouri consacrate.
Pe ce vibe mizează evenimentul? Una de comic-con sau una sobră de festival de film de autor?
Va fi ca la alte festivaluri de film de București care se petrec în cinematografe independente. Vom alterna proiecția calupului de filme din competiție cu paneluri de discuții tematice, intercalate de scurte pauze de socializare și hidratare. Figuri mai mult sau mai puțin familiare, din mica bulă de cultură bucureșteană, congregând în jurul unui domeniu despre care avem multe de vorbit. Cam asta va fi focusul festivalului și nu activările obositoare de brand, standurile, tarabele și cei care vor să îți vândă ceva.
Peste 5 ani, BAIFF va fi tot un festival de nișă, al filmului realizat cu AI, sau va fi pur și simplu… un festival de film, pentru că AI-ul va fi peste tot?
Marile festivaluri de film au început deja să organizeze secțiuni pentru filme realizate cu AI, deci nu va mai dura mult până vor primi astfel de creații în programul principal. Noi ne-am propus să creștem acest festival cu fiecare ediție, să atragem mai multe filme AI în concurs și speakeri remarcabili, dar suntem conștienți că în 5 ani nișa poate nu va mai fi nișă. Până atunci, vă așteptăm pe 29-30 Mai la Apollo111 Cinema să vedem împreuna cum arăta viitorul.
- „La un film AI trebuie să ne uităm ca la un film normal, dar cu o doză suplimentară de atenție” - 23 mai 2026
- Ada Hausvater, final de mandat la Timișoara, înainte de startul la București - 4 aprilie 2026
- Cum a reușit Ministerul Culturii să declanșeze o alertă europeană de încălcare a libertății presei și cum escaladează sistematic un conflict cu spațiul public românesc - 9 martie 2026