| „Pădurea asumaților” sau cum vidul existențial alimentează extremismul ROXANA DUMITRACHE„Spectacol este necesar și inteligent, subtil dar fără să te pună să chestionezi până și adevărurile limpezi. Și, mai ales, îngrijorător de actual”. |
| „Cioburi”. La fericita aniversare de 45 de ani CRISTINA RUSIECKISpectacolul „Cioburi” este o dramă despre aparența de fericire-liniște-stabilitate fake și despre mimarea unei fericiri glamour. |
| Biblioteca Lidia Vianu. Un articol de Magda Teodorescu |
| NAC – o rețea unică de artiști și oameni de știință. Andreea Sandu în dialog cu Corina Taraș-Lungu |
| Premiile teatrale, eternul punct nevralgic UN ARTICOL DE ALEXANDRA ARES regizor și dramaturg |
| Cât mai cântărește un premiu literar? UN ARTICOL DE VICTOR COBUZ |
| DE CE CREȘTE EXTREMISMUL? (Nu totul e despre bani) |
| „Tinerii sunt, în egală măsură, ușor adaptabili și inflexibili” Interviu cu psihologul Georgeta Pânișoară despre gândirea critică, educația copiilor în mediul familiar și despre tinerii vulnerabili la extremism și manipulare. |
| „Mulți din diaspora trăiesc un etern provizorat” Despre vot și mentalități în diaspora cu jurnalistul Elena Stancu, realizator al proiectului Teleleu |
| Educație, libertate, cultură: Ghid de supraviețuire în lumea digitală Eseu de Adrian-Leonard Mociulschi |
| Primele fotografii din Balcani, o sută de ani mai târziu Simplu spus, proiectul Dincolo de ieri/Beyond Yesterday este o recuperare a imaginilor realizate de frații Manakia, primii videografi și fotografi din Balcani. Imaginile realizate de ei au fost în parte recreate de antropologul Cătălin D. Constantin, păstrând aceleași încadrări și perspective, o sută plus de ani mai târziu. |
| Regenerarea spațiilor industriale ca muzee și galerii de artă ÎN LUME ȘI ÎN ROMÂNIAAceste conversii nu servesc doar scopului prezervării patrimoniului industrial, ci au și efecte pozitive asupra revitalizării zonelor urbane, atrăgând turiști și stimulând economia locală. Ele creează noi centre culturale în zone anterior neglijate sau abandonate. Impactul unor asemenea reconversii este profund. |
 |
| O cartografiere afectivă (și artistică) a relațiilor din cuplu și familie RELATOPIA, un proiect VAR CULTURALDinamica vieții de cuplu și a familiei vizează atât lumea privată, cât și ritualurile publice, marcate de coduri culturale complexe. |
| „Viitorul ca un spațiu al opțiunilor, nu doar al fricilor” INTERVIUDiana Stafie studiază viitorul – la propriu. Este specialistă în Strategic Foresight, o profesie emergentă prin care analizează tendințele care pot schimba lumea – fie că vorbim despre tehnologie, societate sau politică. |
| Lumea văzută din interiorul escrocheriei perfecteReview la „Moneda diavolului” de Jennifer MacAdam și Douglas Thompson |
| Formația/interpretul de muzică românească preferat SONDAJ INSCOP RESEARCHGusturile muzicale ale românilor au rămas captive în deceniile trecute. |
| Tendințe: cinematografele și viitorul lor INFOGRAFICRemarcabilă este evoluția producției cinematografice românești, care a crescut de la 10-15 filme anual în perioada 2005-2010 la peste 30 în 2023. Deși încă reprezintă sub 10% din piața locală, această creștere demonstrează vitalitatea industriei locale și receptivitatea crescândă a publicului față de conținutul autohton. |
| EDITORIALPredictibil – Despre cultură și taxeCodul Fiscal a fost modificat de 140 de ori de la adoptare, în 2015, până azi. Afacerile, ONG-urile și personalul din „sectorul cultural” sunt afectate în mod special de aceste schimbări, din cauza unor condiții specifice și a unor deficiențe structurale. |
| AGENDAFrederick Kempe, președinte și CEO al Atlantic Council, Doctor Honoris Causa al SNSPAFrederick Kempe a contribuit decisiv la transformarea organizației într-un actor global în domeniul relațiilor internaționale și al securității. Sub conducerea sa, Atlantic Council a înregistrat o creștere istorică, în dimensiune, expertiză și influență, extinzându-și activitatea prin centre regionale pe întreg globul. |
 |
| De-a Arhitectura TALKS VALOAREA ARHITECTURII ÎN EDUCAȚIE |
 |