O economie și o societate pot face față unor creșteri de taxe dacă a) există un fundament economico-social logic și solid pentru asta; b) dacă din banii colectați se finanțează creșterea eficienței administrative sau a stimulilor de dezvoltare; și, deosebit de important, c) dacă ele sunt previzibile și implementarea lor nu este intempestivă. De preferat, introducerea lor ar trebui să fie graduală. Oricum, să se refere la exerciții bugetare viitoare, nu la cel prezent.
Dacă companiile nu își pot anticipa corect cheltuielile, puține afaceri pot supraviețui unor creșteri semnificative ale taxării.
A!, și mai e un element de importanță crucială: lipsa evaziunii. O companie care își plătește taxele are costuri mai mari decât una care nu le plătește. Ea are un deficit de competitivitate. Dacă taxele sunt unele foarte mari, deficitul de competitivitate crește. La fel și diferența de profitabilitate. Evaziunea nu este doar în defavoarea statului, ci afectează în și mai mare măsură bunii platnici.
Deci taxele pot crește fără a dăuna economiei doar dacă sunt logice, justificate și previzibile, iar colectarea lor este corectă. Orice alte căi vor induce distorsiuni și crize.
Evoluția sistemului de taxe și contribuții în perioada 2015-2025
2015 – Adoptarea Codului Fiscal
Noul Cod Fiscal a fost o reformă semnificativă a sistemului de taxe și contribuții și avea rolul de a aduce stabilitate pe termen lung. De asemenea, Codul Fiscal stabilește un termen legal de minim 6 luni de la adoptarea legii până la intrarea în vigoare a modificărilor de taxe.
2016-2025 – 140 de modificări
Primele modificări la Codul Fiscal au venit în 2016. De atunci, în fiecare an forma legii a fost schimbată de 15-20 de ori. Cele mai multe modificări ale legii (23) au fost în anul 2022. În total, forma consolidată a legii cuprinde în prezent 140 de intervenții asupra textului inițial.
Jaloane
2016 – Printre cele mai importante modificări a fost reducerea taxei pe dividende de la 16% la 5%. Simultan, pentru acest tip de venituri s-a impus plata CASS, indiferent dacă beneficiarul dividendelor era deja plătitor al acestei contribuții. Modificarea a fost adoptată prin ordonanță de urgență în luna octombrie și a devenit activă la 1 ianuarie, anul următor.
2016 – TVA s-a redus de la 24% la 20%. În anii precedenți, TVA fusese de 18-19% între 1993 și 2010, cu unele scutiri și cote reduse apărute intermitent. A urcat la 24% în perioada 2010-2016. Din 2017 TVA avea să scadă la 19% și s-au introdus praguri de TVA redus la 5%, respectiv 9%.
2018 – S-a schimbat modalitatea de plată impozitului pe venit, care anterior era plătit în parte de angajator și în parte de angajat. Inițial, întreaga sarcină fiscală a fost trecută angajatului (ulterior s-au creat taxe noi pentru angajatori, cu un cuantum redus). Cota de impozitare a fost redusă la 10%, de la 16% (valoare care fusese stabilită la introducere cotei unice, în 2005). În paralel, CASS și CAS au scăzut cu aprox. 1% fiecare și au trecut integral în sarcina angajatului.
Citește și Artiștii, printre cei mai prost plătiți europeni / Cifre cu subiect și predicat
Schimbări esențiale
2022-2024 – Modificări importante ale sistemului de taxe și contribuții, în special pentru IMM-uri și pentru cei care realizează venituri independente. De asemenea, au fost introduse taxe extraordinare pentru marile companii din unele sectoare. Pentru perioade mai lungi sau mai scurte au fost aplicate facilități fiscale pentru unele sectoare economice. Puține dintre aceste reglementări au respectat termenul legal de 6 luni.
2025 – Impozitul pe dividende a crescut la 8% și se anticipează creșterea la 16% în mai puțin de un an. Au fost deja eliminate facilități și a fost redus pragul pentru microîntreprinderi. Modificări importante au fost legiferate prin OUG în decembrie 2024, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025. În mod ciudat, din punctul de vedere al tehnicii legislative, același text statua posibilitatea unei OUG de a opera derogări de la Codul Fiscal, respectiv suspenda termenul minim între adoptare și intrarea în vigoare a unor măsuri fiscale. (Oricum, este un non-sens ca un codex fundamental, cum este Codul Fiscal, să poată fi modificat prin ordonanțe de urgență).
2025, iunie. Programul noului guvern și discuțiile care au precedat instalarea acestuia anticipează schimbări importante în nivelul taxelor. Până la acest moment, informațiile sunt că arhitectura fiscală rămâne aceeași, dar modificări importante ar urma să apară în ceea ce privește nivelul pentru TVA, accize, impozit și contribuții, respectiv toate taxele directe. Urgența implementării acestor măsuri indică posibilitatea ca ele să devină operaționale fără respectarea termenului de minim 6 luni prevăzut de lege.
Cultura – în mod particular vulnerabilă
Sectorul cultural a fost în mod special afectat de numeroasele schimbări din domeniul fiscal. Viabilitatea economică a afacerilor și personalului este redusă din cauza unor deficiențe structurale. (Între acestea, slaba capitalizare, importurile masive de produse artistice și de divertisment, pirateria, concurența cu divertismentul din categoria junk, unde declararea veniturilor și plata taxelor nici nu este luată în calcul). Modificările succesive și intempestive subminează în mod direct sustenabilitatea întregului sector care operează legit.
Frecvența microîntreprinderilor este semnificativ mai ridicată decât în alte domenii economice. Numeroasele schimbări care au vizat segmentul micilor afaceri au creat pentru acestea un mediu fluid, în care planificarea multianuală este practic imposibilă. O altă categorie importantă de operatori economici activi în acest sector este reprezentată de ONG-uri. Ele sunt afectate nu doar de schimbările care le vizează direct, ci și de cele care schimbă atragerea de sponsorizări, nivelul acestora și normele de aplicare pentru legislația din domeniu.
O vulnerabilitate specială a întregului domeniu vine din faptul că este o industrie în care copyright-ul are un rol esențial. În ceea ce privește calculul, pragurile, statutul plătitorilor de impozite și contribuții pe drepturile de autor, peisajul fiscal a fost profund instabil în toți acești ani. Pentru personalul din domeniu, instabilitatea se traduce prin lipsă de atractivitate. În aceste condiții, planificarea și realizarea unor strategii multianuale, de creștere, este imposibilă. În schimb, entitățile economice și personalul din domeniu sunt permanent sub semnul precariatului. Fluctuația taxării nu face decât să accentueze această situație.
Stresul conformării
Pe lângă nivelul taxelor și clasificarea în categorii de plătitori, intră în discuție și stresul conformării. Pentru microîntreprinderi, dar și pentru cei care realizează venituri independente (inclusiv din drepturi de autor), frecventele schimbări sunt foarte dificil de gestionat. Niciun exercițiu financiar nu seamănă cu cel precedent. Schimbările sunt permanente și necesită o atenție permanentă din partea artiștilor și a antreprenorilor din domeniul cultural.
Consilierea oferită de ANAF este strict teoretică. Răspunsurile vin cu mare întârziere (până la câteva luni), și constau aproape exclusiv din citarea unor texte de lege, fără o individualizare care să indice modalitatea concretă în care ele pot fi aplicate într-o situație reală. Digitalizarea activității ANAF și schimbările în declarația unică introduse în acest an pot reduce o mare parte din stresul conformării pentru cei care realizează venituri independente.
Totuși, pentru antreprenoriatul din domeniu stresul se menține ridicat. O situație destul de frecventă este cea a entităților care desfășoară operațiuni centrate pe proiecte. Specificul acestora este reprezentat de marjele foarte reduse atât în ce privește veniturile, cât și cheltuielile. Ele sunt afectate de modificarea taxării, atât în ce le privește direct, cât și în amonte și în aval. De ex. schimbarea cotei de TVA pentru produse tipografice afectează în mod substanțial proiectele editoriale; la fel, creșterea TVA pentru cărți și reviste. Sau schimbările de taxe pentru drepturile de autor și veniturile independente. Dacă asemenea schimbări intervin pe durata implementării unui proiect, ele pot afecta extrem de grav calitatea proiectului sau chiar capacitatea de a finaliza un asemenea proiect, mai ales dacă se suprapun pe o inflație ridicată și pe modificarea unor indicatori structurali, cum este salariul minim.
Concluzii
Previzibilitatea taxelor are un rol esențial într-o dezvoltare economică sustenabilă. În schimb, volatilitatea taxelor are un efect nociv.
Nivelul general de taxare din România este mai mic decât în alte state europene sau în curs de dezvoltare, după cum relevă mai multe studii academice, dar și rapoarte ale OECD. El poate crește fără a afecta reziliența, sustenabilitatea sau capacitatea de dezvoltare a unor segmente economice. Însă pentru aceasta este strict necesar să fie respectate cele 3+1 criterii: fundamentare, justificare și previzibilitate. Plus colectarea corectă, care să nu favorizeze evazioniștii în defavoarea celor care își asumă și plătesc obligațiile fiscale.
Dintre toate acestea, previzibilitatea este cea mai… vizibilă pentru că este cea mai ușor de controlat și cea care are cele mai rapide efecte. Dar și pentru că s-a degradat până la niveluri la care adoptarea unor noi măsuri a ajuns să se facă prin încălcări evidente ale legii și ale fundamentelor tehnicii legislative. Cât privește viabilitatea economiei românești (în care segmentul cultură are o poziție și mai vulnerabilă), 80% din companii sunt IMM-uri. O treime din start-up-uri dau faliment în primul an. 150.000 de companii au o capitalizare sub o mie de euro. 120.000 de companii au un risc financiar între 90% și 100%. Oricare dintre aceste cifre este un indicator al modului cum entitățile economice pot rezista la șocuri financiare induse de stat: simplu, nu pot.
Citește Elasticitatea capitalului – punctul nevralgic al politicilor românești
- Predictibil – Despre cultură și taxe - 25 iunie 2025
- Lumea văzută din interiorul escrocheriei perfecte - 7 iunie 2025
- De ce crește extremismul în diaspora românească? (Nu totul e despre bani) - 1 iunie 2025