Extinderea relațiilor cu operatorii independenți ar aduce un plus de expertiză, competențele și abilitățile lor depășindu-le cu mult pe cele ale unor funcționari din minister. În acord cu un profil al statului asistențial, schema artistului… Citește mai mult »Între „noi vă dăm” și abordarea „smart”. Sau de ce Ministerul Culturii nu e nici AFCN, nici MEEMA
Un buget de 184 de milioane de euro, cât este cel de anul acesta pentru Ministerul Culturii, se cheltuie lăsând în societate prea puține urme vizibile. Cultura are o finanțare multianuală de circa 0,6% din… Citește mai mult »Cultura, domeniul cel mai puțin atins de valul europenizării
E anormal să ai sute de asociații, fundații care fac proiecte de succes din proprie inițiativă, cu fonduri din propriile buzunare, și să nu le creezi mai multe instrumente de finanțare. Ești antreprenor cultural de… Citește mai mult »Adriana Moca: „Într-o țară cu cea mai mare rată a sărăciei relative persistente, nu poți să privatizezi arta, cultura și educația”
În zonele dezavantajate, marginalizate, suntem deschizători de drumuri. În afară de micile granturi pe care le accesăm, ne descurcăm destul de greu, dar noi încercăm să le spunem oamenilor că nu putem face totul singuri,… Citește mai mult »Silvia Vrînceanu-Nichita: „În țara noastră este nevoie de un Minister al Alfabetizării”
Când istoria ta ca națiune parcurge dictaturi succesive, desigur că viața este distorsionată în domeniul cultural de funcția propagandistică care a distrus țesutul moral al unei întregi societăți… Ești manager cultural și formator cultural. Cum… Citește mai mult »Andreea Raluca Grecu: „Orice model am adopta, el este deformat de obiceiurile și ritualurile de putere de la noi”
Este un moment oportun ca artiștii și organizațiile să aibă o voce comună care ar avea o valoare socială cu impact atât la nivel creativ, cât și societal, ca factor de presiune asupra sistemului care… Citește mai mult »Vero Nica: „Câțiva prieteni care au firme au decis să doneze câteva procente din profit”
Mediul ar putea ajuta și completa misiunea școlii, la fel cum școala corectează și întregește bagajul pe care fiecare dintre noi îl are de acasă. Interviu realizat de Diana Tudor Programul „Atelierele cu Povești” accesează… Citește mai mult »Alina Tudor: „România ocupă un loc de frunte în clasamentul european în ceea ce privește analfabetismul funcțional”
Interlocutorul meu, pianistul româno-american, prof. dr. Cătălin Dima, este o personalitate poate mai puțin cunoscută, dar reprezentativă pentru un val mai discret al diasporei academice. Sunt profesioniști care aparțin generației „milenialilor”, ajunși cu burse în… Citește mai mult »Un pianist de filarmonică în jazzul multiculturalității americane
Ca să nu mai rămânem repetenți și anul acesta, vorba lui Caragiale, la materia „cultură independentă”, ce este și ce face ea, apelăm la definițiile din DEX: CULTÚRĂ, culturi, s. f. Totalitatea valorilor materiale și… Citește mai mult »Cultura independentă, (re)sursă de bine comun
„Cele mai importante probleme pe care le are teatrul românesc sunt supraviețuirea tinerilor artiști și susținerea sectorului independent.” Interviu cu managerul cultural Cristiana Gavrilă, coordonatorul Programului 9G Ești unul dintre cei mai talentați oameni care… Citește mai mult »„Teatrele din România nu mizează pe experiențe de tip laborator”
Au apărut la Iași memoriile lui Claude Karnoouh (1), amintirile călătorului francez despre lumea satelor și orașelor românești. După un preambul și o prefață, cele 11 capitole plus partea de încheiere („Un posibil final”) prind… Citește mai mult »Idei și societate. Memoria ca mijloc de cunoaștere
Reintegrarea în societate a unei victime este dificilă în contextul societății românești. Mentalitățile de masă sunt marcate de o lipsă de conștientizare a realității alături de prejudecăți și de stereotipuri referitoare la victimă. Lucrurile tragice… Citește mai mult »Statutul de victimă: singur împotriva tuturor
Dacă ar exista o educație timpurie pe niște lucruri absolut elementare, lucrurile s-ar schimba. Copiilor le e teamă să spună ceva, le e rușine, ceea ce e îngrozitor. Interviu realizat de Corina Taraș-Lungu O presiune… Citește mai mult »Diana Oncioiu: „Societatea așa percepe lucrurile: victimă egal rușine sau chiar vină”
Dacă astăzi avem nivelul de criminalitate pe care îl avem și care în ultimii ani a avut o creștere fulminantă, acest lucru s-a întâmplat cu complicitatea noastră, a tuturor. Material realizat de Corina Taraș-Lungu Ce… Citește mai mult »Oana Bîzgan: „Cumva, în liniște, ne-a cuprins normalitatea acestor fenomene”
Noi tot întrebăm: dacă am avea o putere magică ce-ai vrea să ți se întâmple și aș putea eu să fac pentru tine? În ultimul timp răspunsul la această întrebare e din ce în ce… Citește mai mult »Mihaela Nabăr: „Nu știm să recunoaștem formele de abuz, nu știm să le raportăm”
Cele mai vulnerabile comunități ar fi comunitățile unde există o lipsă de educație, nu neapărat cele subdezvoltate. Interviu realizat de Cosmina Gherghe Care este percepția societății asupra victimelor traficului de persoane? Se poate discuta despre… Citește mai mult »Cristina Doboș: „Ruralul rămâne un mediu defavorizat”
Abuzul reprezintă un măr al discordiei în spațiul românesc. Totul pare blocat între practica juridică defectuoasă, pedepsele necalibrate, prea puținele inițiative guvernamentale și o complicitate de fundal a multor segmente societale. Peste tot și toate… Citește mai mult »Abuzurile – o temă lipsă pe agenda publică
De la aderarea la Uniunea Europeană și până în prezent, statisticile Eurostat pun România pe primul sau primele locuri în tot ceea ce înseamnă practici inumane: numărul de victime ale traficului de persoane, numărul de… Citește mai mult »Limite sub care nu poate fi vorba nici de societate, nici de cultură, nici de stat
Interviul de față face parte din seria profilelor publice ale membrilor diasporei româno-americane și este tributar contextului politic – polarizant într-un an electoral, atât în Statele Unite ale Americii, cât și în Romania. Deși puțin… Citește mai mult »Identitate culturală și apartenență într-o societate polarizată. Interviu cu avocatul Emil Hirsch
La fel ca în domeniul teoriei literare, există cercetători ai mass-media care susțin că presa trebuie văzută ca o mare narațiune, ca un mod de organizare și explicare a lumii. Ea – presa – ar… Citește mai mult »Gheorghe Pomuţ sau Ciudatele întâmplări ale vieții
„Sorin Stoica ar fi devenit, dacă destinul i-ar fi permis, unul dintre cei mai puternici prozatori, de o frapantă unicitate…” De un incontestabil talent narativ, cu o puternică forță creatoare şi de o frapantă originalitate,… Citește mai mult »Literatura ca arhivă vie a lumii
„Cenaclul Flacăra se refuză, prin chiar complexitatea sa factuală, unei etichetări absolute, indiferent dacă este una elogioasă ori defăimătoare.” Interviu cu istoricul Alexandru Mamina, autorul studiului „Cenaclul Flacăra. Istorie, cultură, politică” Din ce motiv cercetarea… Citește mai mult »Știu că etichetările pot să fie ispititoare, deoarece satisfac nevoia unei cunoașteri fără fisuri
„Pandemia este, cum spun sociologii, un fenomen social total, la fel cum sunt războaiele sau cutremurele: schimbă toate componentele vieții sociale.” Interviu cu Dan Dungaciu… Citește mai mult »Dan Dungaciu: „Geopolitica pandemiei a revelat o cu totul și cu totul altă scenă pe care se desfășoară jocul.”
„Atât drepturile, cât și libertățile au limite. Drepturile și libertatea unei persoane nu se pot extinde dincolo de punctul în care afectează drepturile și libertatea altora.” … Citește mai mult »Georgeta Condur: „Eu aș fi preferat ca măsurile să fie mai drastice și menținute o perioadă mai lungă de timp.”
