Sari la conținut
Prima pagină » Articole recente » Alina Tudor: „România ocupă un loc de frunte în clasamentul european în ceea ce privește analfabetismul funcțional”

Alina Tudor: „România ocupă un loc de frunte în clasamentul european în ceea ce privește analfabetismul funcțional”

Mediul ar putea ajuta și completa misiunea școlii,
la fel cum școala corectează și întregește bagajul
pe care fiecare dintre noi îl are de acasă.

Interviu realizat de Diana Tudor

Programul „Atelierele cu Povești” accesează problema analfabetismului funcțional. Care este contextul? Și care sunt metodele de intervenție?

Așa cum ne arată studiile, România ocupă un loc de frunte în clasamentul european în ceea ce privește analfabetismul funcțional. Există o serie de factori care influențează acest fenomen și tendința actuală este să ne îndreptăm atenția către sistemul de educație pe care îl învinuim la modul general, considerându-l direct responsabil pentru această problemă. În opinia mea, este bine să analizăm situația în ansamblu și să încercăm să înțelegem procesul de învățare sub toate formele sale: mecanic, logic, creativ, prin receptare, prin descoperire sau senzoriomotor. Pentru că, de cele mai multe ori, învățarea este privită dintr-o singură perspectivă, formându-ne o imagine greșită despre ceea ce se cunoaște, efectiv. Am observat o tendință de a privi analfabetismul ca o consecință a sistemului nostru de învățământ și mai puțin ca efect al vieții de dincolo de școală. Dar aceste două aspecte trebuie legate și înțelese ca un întreg, deoarece, în felul acesta, mediul ar putea ajuta și completa misiunea școlii, la fel cum școala corectează și întregește bagajul pe care fiecare dintre noi îl are de acasă.
Așa cum știm, lectura se regăsește ocazional în rutina copiilor din cauza faptului că sunt tot mai bombardați de noile medii și de pachetul de stimuli pe care îl oferă acestea, dar și pentru că adulții din jurul lor citesc mai puțin și, deci, nu le oferă un model acestora. În acest sens, am conceput și organizat ateliere de lectură cu juniorii de diferite vârste încercând să le asociez elemente noi, atractive, pentru a privi lectura dintr-o altă perspectivă, deschizându-le apetitul pentru citit.
Proiectul „Atelierele cu Povești” a fost gândit ca activități nonformale în cadrul cărora participanții să înțeleagă cum se construiește o carte, care este relația dintre text și ilustrație și, nu în ultimul rând, să cunoască conținuturi și să le exploreze. Fiecare atelier are ca subiect o nouă carte și este găzduit de „părinții” acesteia: autorul și ilustratorul. Autorul le prezintă copiilor cartea, fie că o citește, fie că o povestește, iar ilustratorul îi provoacă printr-o activitate creativă menită să fixeze mesajul cărții pe de o parte, dar și să deschidă ferestre noi de cunoaștere și înțelegere a textului, pe de altă parte. Experiențe anterioare demonstraseră că există mult interes și fascinație pentru cei care dau naștere cărților, de multe ori copiii imaginând că aceștia sunt mai mult personaje decât oameni. Că sunt de nevăzut și neatins. Și pentru că o carte pentru copii transmite mesajul atât prin text, cât și prin imagine (la cei mici, care nu știu să citească, vorbesc ilustrațiile întâi și după aceea cuvintele), am ales să îi aduc împreună în fața lor, pentru o imagine completă a cărții respective.
Beneficiarii sunt în primul rând copiii. Datorită faptului că am ales titluri pe grupe diferite de vârstă, mă bucur să spun că participanții sunt și mici, și mari, de la 4 la 13 ani. De asemenea, putem spune că beneficiari sunt și cei din familia extinsă, pentru că la finalul atelierelor, copiii primesc un exemplar cu autograf, mulțumită sprijinului obținut prin co-finanțarea din partea AFCN pentru acest proiect. Și, nu în ultimul rând, aș aminti că proiectul vizează și donația de carte către biblioteci școlare și de grădiniță, care au mare nevoie să umple rafturile cu literatură pentru copii.
Prin participarea la ateliere, copiii descoperă un alt mod de a citi și de a înțelege cărțile. Asocierea unei activități, decodificarea textului prin ilustrație, diversificarea tehnicilor de lucru și, nu în ultimul rând, exercițiul lecturii dau o nouă direcție timpului liber sau al celui petrecut dincolo de școală. Copiii participanți au citit ulterior și alte titluri ale aceluiași autor, ceea ce înseamnă că ne-am atins scopul. Copiii sunt foarte receptivi prin natura lor, primesc informațiile ușor și acolo unde asociezi joc, poveste, culoare și pasiune lucrurile curg și se întâmplă natural, fără dificultăți. Însă contextul pandemiei a schimbat mult dinamica proiectului, parte din ateliere organizându-se exclusiv online. Chiar dacă a fost dificil să ne apropiem și să ne conectăm cu juniorii prin intermediul tehnologiei – autori și ilustratori, copii, părinți și organizatori –, toți am reușit să ne „întâlnim” astfel încât atelierul să se deruleze conform obiectivelor noastre. Și pentru că perioada aceasta a fost despre acceptare și adaptare, acestea au adus proiectului și un avantaj: acela de a lărgi publicul dincolo de București. Participarea a fost din toate colțurile țării, ba chiar și de dincolo de granițele noastre, cu cititori români de pretutindeni.

Alina Tudor este managerul proiectului Atelierele cu Povești,
dezvoltat de Asociația Academia de Creativitate

Materialul face parte din dezbaterea „Șansele culturii independente. Relevanța, coerența și mecanismul finanțărilor”

Carmen Corbu – Între „noi vă dăm” și abordarea „smart”. Sau de ce Ministerul Culturii nu e nici AFCN, nici MEEMA

Nicu Ilie – Cultura, domeniul cel mai puțin atins de valul europenizării

Adriana Moca: „Într-o țară cu cea mai mare rată a sărăciei relative persistente, nu poți să privatizezi arta, cultura și educația” – interviu realizat de redacția revistei Cultura

Silvia Vrînceanu-Nichita: „În țara noastră este nevoie de un Minister al Alfabetizării” – interviu realizat de redacția revistei Cultura

Vero Nica: „Câțiva prieteni care au firme au decis să doneze câteva procente din profit” – interviu realizat de redacția revistei Cultura

Andreea Raluca Grecu: „Orice model am adopta, el este deformat de obiceiurile și ritualurile de putere de la noi” – interviu realizat de redacția revistei Cultura

Alina Tudor: „România ocupă un loc de frunte în clasamentul european în ceea ce privește analfabetismul funcțional” – interviu realizat de Diana Tudor

Nicu Ilie – Cultura, domeniul cel mai puțin atins de valul europenizării

Adriana Moca: „Într-o țară cu cea mai mare rată a sărăciei relative persistente, nu poți să privatizezi arta, cultura și educația” – interviu realizat de redacția revistei Cultura

Silvia Vrînceanu-Nichita: „În țara noastră este nevoie de un Minister al Alfabetizării” – interviu realizat de redacția revistei Cultura

Vero Nica: „Câțiva prieteni care au firme au decis să doneze câteva procente din profit” – interviu realizat de redacția revistei Cultura

Andreea Raluca Grecu: „Orice model am adopta, el este deformat de obiceiurile și ritualurile de putere de la noi” – interviu realizat de redacția revistei Cultura

Un comentariu la „Alina Tudor: „România ocupă un loc de frunte în clasamentul european în ceea ce privește analfabetismul funcțional””

  1. Pingback: Cultura, domeniul cel mai puțin atins de valul europenizării – News Xspring

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.