Te sărbătoresc, vorbindu-ți sau, mai corect, scriindu-ți. Îmi spuneai, când trăiai, că eroii tăi trăiesc prin tine sau că tu trăiești prin ei, că tu-i descrii, sau că ei pe tine, că bucuria, înjosirea, victoria,… Citește mai mult »De ziua ta, Augustine, 22 septembrie 2020
Prin ”Plastic. Memorie afectivă și risipă”, un proiect-manifest de activare participativă prin artă, Asociația Macaia propune un dialog public și chestionează practici, reprezentări și utilizări individuale și din sfera socială ale plasticului. Pe fondul acutizării… Citește mai mult »Cât plastic folosești în intimitate? Cât plastic folosim în spațiile împărtășite?
Suntem din ce în ce mai dezbinați. Ne luptăm între noi mai mult decât colaborăm. Ne reproșăm lucruri în mod constant – și poate că, uneori, în mod justificat –, dar uităm să apreciem sau… Citește mai mult »Ce ne unește? Ce ne desparte? Ce avem de corectat?
Ioan Bolborea, machete ale Monumentului Marii Uniri, complex statuar câștigător, în 2018, al concursului național pentru amplasarea în Piața Alba Iulia din București, proiect neexecutat. Fotografii de Nicu Ilie
Conturând o atmosferă socială sumbră și cuprinzând referințe la evenimente politice inconvenabile regimului comunist, romanele lui Augustin Buzura au fost supuse permanent diferitelor forme ale cenzurii. În cazul romanului „Refugii”, ceea ce ridica cele mai… Citește mai mult »Scrisoare adresată în 1984 lui George Bălăiță, directorul Editurii Cartea Românească
Devenit scriitor, Augustin Buzura, analizează tristețea și bucuria de a trăi, devenind din tămăduitor al unui singur bolnav, tămăduitor de neam. În romanele sale analizează structura omului în singurătate și suferință, realizând o operă de… Citește mai mult »La 3 ani de la trecerea în nemurire a lui Augustin Buzura
PREMIILE DE EXCELENȚĂ Ramona Mitrică – „Interviu cu un prieten străin” Vreau ca acest interviu să spună o poveste despre tine, Mike Phillips. Cine ești? Cum s-a născut interesul tău pentru România? Cum se leagă… Citește mai mult »Despre locul pe care îl ocupă creativitatea românească în imaginația lumii artistice (II)
În timp ce asistăm la o relaxare tot mai generalizată numai în virtutea unei resemnări care rimează cu paralizia, galeriile de artă au început să-și redeschidă porțile offline, iar Cătălina Nistor și Dan Beudean au… Citește mai mult »Arte vizuale. Mai mult postuman
O prezență semnificativ mai vizibilă a regizoarelor în prim-plan în perioada actuală ne poate determina să folosim sintagma „cinematograf feminin” pentru această etapă a industriei de profil autohtone. La actuala ediție a Premiilor Gopo, de… Citește mai mult »Film. Călătoria fantastică a regizoarelor
Seria de profile cu membrii marcanți ai diasporei româno-americane ar fi incompletă fără includerea unuia dintre cei mai influenți lideri în domeniul antreprenorial și al investițiilor, care se constituie ca o punte în domeniul informaticii… Citește mai mult »George Roth. Identitatea de româno-american și articulațiile ei multiculturale
Înainte de a trece prin noile apariții editoriale (unele dintre ele ar putea chiar să întârzie în librării), nu pot să omit evenimentul reprezentat de instalația (permanentă?) Piațeta Poeților Dispăruți de lângă Biserica Anglicană din… Citește mai mult »Poezie și Muzică. O lume fragilă
Romanul „Numărul 11 sau Mărturii despre nebunie” a fost publicat pentru prima dată în limba engleză, în anul 2015, iar traducerea în limba română a apărut în 2019, la Polirom, sub semnătura lui Radu Paraschivescu.… Citește mai mult »Despre bani și sentimente. Jonathan Coe, „Numărul 11 sau Mărturii despre nebunie”
Edward Luttwak nu mai are nevoie de nicio introducere. Doar enumerarea punctelor de referință ale carierei sale, de peste jumătate de veac, dedicată deopotrivă cercetării și practicii în domeniile analizei strategice, al managementului strategic și… Citește mai mult »Logica paradoxală a strategiei. Cuvânt înainte la „Strategia: logica războiului și a păcii” de Edward Luttwak
În prudența pe care o cer condițiile de acum, teatrele au început să facă pași timizi, ieșind în fața publicului cu spectacole în aer liber. Puține sunt totuși montările care se pretează la spații deschise,… Citește mai mult »Teatru. ’89, istoria subiectivă
Puțini sunt autorii care pot scrie, cu note autobiografice, proză în trei acte. Actul 3 ține, nu atât de hotărâre, cât de norocul de a fi longeviv. Dar, întâi de toate, întregul demers e condiționat… Citește mai mult »Proza. Trei tempouri
Spațiul publicistic românesc își are propria-i mecanică. Fără prea mult zgomot, în levantinismu-i specific, viața intelectual-culturală își urmează cursul. Se scrie și se publică cu o anumită ritmicitate și în afara lumilor virtual-facebookiste. A ieșit… Citește mai mult »Științe sociale. Istorii trecute sau mai recente
Interviu cu Tudor-Alexandru Panait, Romanian Children’s Board Cum arată generația ta? Care sunt cele mai mari provocări ale ei? Ca niște păsări ale căror aripi le sunt tăiate. Mare parte dintre colegii mei au capacități… Citește mai mult »„Starea de fapt de acum reprezintă cumulul multor ani în care nu s-a făcut nimic”
„În ultima vreme a apărut acuta senzație a proximității lumii distopice.” Interviu cu Andrei Simuț, critic literar și de film Cuvântul „distopie” se regăsește într-un procent însemnat de prezentări de romane sau de film. Multe… Citește mai mult »Despre distopie și escapism
Interviu cu Anca Muraru, freelancer Termenul de nomad digital a apărut în 1997, în cartea lui Makimoto și Manners, iar în România el a început să fie vehiculat de curând. Cine sunt aceșți nomazi digitali?… Citește mai mult »„Avem acum multiple job-uri, multiple business-uri sau un mix între ele”
… Nu avem un discurs serios și nu avem o definiție. Cea mai mare problemă a romilor din România, din punctul meu de vedere, este că nu avem o definiție a rasismului antirom… … Citește mai mult »Ciprian Necula: „Abordările mono-culturale nu duc nicăieri”
| Material de Vali Rupa | Șase sute de ani. Atât a durat, cu aproximație, sclavia romilor pe teritoriul cunoscut în istoriografie drept Țările Române. Nu de mult timp vorbim public despre asta și nu… Citește mai mult »Un narativ al libertății
| Material realizat de Andreea Mîță | Romii sunt a doua cea mai mare comunitate etnică din România, chiar dacă, în statistici, se află pe locul al doilea după maghiari. Majoritatea localităților găzduiesc comunități rome.… Citește mai mult »Situația romilor din învățământul românesc
Într-o comună din Galați, Toflea, locuită majoritar de romi, fundația cu același nume a obținut rezultate remarcabile, pregătind, cu resurse proprii, mai multe generații de elevi romi pentru o viață normală în societate. … Citește mai mult »Mădălina Dicu (Fundația Toflea): „Se spune că este nevoie de un sat ca să crești un copil”
Câte discuții despre rasism și identitate poartă oamenii în familiile lor? Referindu-ne totuși la familiile middle class, nu la cele dezavantajate. În școală, câte abordări sunt pe aceste teme? … Citește mai mult »Gelu Duminică: „Schimbările sociale nu se fac de azi pe mâine”