Europa, dacă vrea să fie un competitor și nu o victimă a acestei competiții, trebuie să accelereze integrarea europeană.

| Interviu realizat de Andreea Mîță |

În ansamblu, care este situația tehnologiei 5G implementată prin investiții chineze?

În legătură cu tehnologiile 5G și sistemele Huawei, lucrurile trebuie înțelese diferit. Există câteva aspecte pe care nu numai americanii, ci și o serie de corpuri academice sau de consultanță economică internaționale le pun în discuție – faptul că noi trebuie să înțelegem ce înseamnă din punctul de vedere al Chinei tehnologiile 5G și care este locul Huawei într-o arhitectură mai amplă, care se folosește de 5G ca de un element strategic. Un element strategic în politica internațională a președintelui Xi Jinping este și faimosul Road and Belt, care a început prin a fi definit într-un mod care a evocat o viziune oarecum romantică a Drumului Mătăsii, legându-se de istoria culturală comună pe continentul eurasiatic. Acesta a luat însă o turnură importantă, pentru că în 2017 , la forumul Road and Belt, președintele Xi Jinping a spus foarte clar că Road and Belt devine mai degrabă un drum cibernetic.
De fapt, această nouă etapă din Road and Belt este globală și integrează și America Latină și Africa de Sud. Prin urmare, suntem în fața unei viziuni de strategie internațională și va trebui să ne întrebăm dacă aceasta este strict comercială sau are și alte dimensiuni. Pe de altă parte, tehnologia 5G se află deja în centrul noii politici interne chineze, care este subsumată unor concepte precum cel de Chinese Dream, formulată de președintele Xi Jinping într-o împrejurare foarte semnificativă – în timp ce vizita Muzeul Național de Istorie a Chinei. Visul acesta chinezesc include idei legate de accesul la tehnologie, dar și de stabilitatea socială. Pe 5G se bazează o serie de tehnologii pe care partidul le numește „tehnologii de stabilitate socială”, pe care le exportă. Avem cazuri în lume de țări care și-au modificat sistemele de supraveghere polițienească, pe baza acestor tehnologii. Ecuadorul este primul experiment care s-a petrecut înainte de 2016 și este ilustrativ pentru un întreg modus operandi. Pe de o parte, China exportă o tehnologie, care în cazul de față constă și în aparatură. Sunt peste 4300 de camere video și în aplicații: recunoașere facială și date antropometrice. De asemenea, exportă și specialiști, pentru că tot acest sistem, în Ecuador, este parțial operat cu tehnicieni chinezi. În plus, oferă sprijin financiar, prin împrumuturi de stat, astfel încât statul respectiv să împrumute bani din China pentru a plăti servicii chineze. Președintele Xi Jinping spunea clar că dorește să exporte acest sistem și în Orientul Apropiat.
Este dovedit că aceste tehnologii includ și „back-doors”, redirecționare și confiscare de date. În 2018, Le Monde a raportat că din sediul Uniunii Africane de la Addis Abbeba, construit și dotat de chinezi, au fost extrase date, expediate apoi spre Shanghai.

Care este scopul acestor extrageri?

Astfel de date au foarte multe utilizări. 5G-ul este esențial într-o strategie de afirmare mondială a puterii chineze, cu niște aspecte care includ tehno-autoritarism. În China, 5G-ul este folosit pentru un sistem de supraveghere a populației. Se dau chiar bonusuri pentru comportamente sociale, cazul cel mai interesant este cel al aplicației oficiale dezvoltate de Departamentul de Propagandă a Partidului Comunist Chinez, numit „Studiind Marea Națiune”. A fost lansat în 2019 și este o aplicație în sistem 5G, prin care un corpus de idei aparținând în principal președintelui Xi Jinping sunt distribuite către utilizatori (aproximativ 100 de milioane). Este obligatoriu de utilizat pentru membrii de partid și salariații sistemului birocratic chinez, care trebuie să citească, să fie activi în aplicație și să comenteze pozitiv, arătând un comportament favorabil ideilor discutate. Drept compensație, se primesc bonusuri precum bilete de avion sau chiar avansarea în carieră și burse pentru copii.

Care sunt dezvoltările posibile?

Anul trecut, președintele Xi Jinping a spus că Republica Populară Chineză trebuie să se orienteze spre computer clouding și smart cities, ambele sunt posibile datorită tehnologiei 5G. Acestea intră în viața cotidiană și pe de o parte susțin tehno-autoritarismul, pe de altă parte includ tot soiul de back-doors și high-jacks care sunt foarte periculoase. În plus, în interiorul Chinei, 5G-ul este o tehnologie care se află chiar în inima noului concept chinez de tehno-naționalism. Dincolo de reacțiile care uneori pot crea confuzie, există niște motive deosebit de serioase de îngrijorare. În Olanda de exemplu, a avut loc o competiție pentru avansarea sistemelor de tehnologie 5G, la care Huawei s-a prezentat cu un preț de dumping extraordinar. A oferit cu 60% prețuri mai mici decât orice companie non-chineză. Olandezii au preferat totuși să selecteze numai câteva elemente de tehnologie de la Huawei, cele care erau mai puțin capabile să permită aceste forme de comportament suspect. Restul elementelor tehnologice le-au selecționat mai scump, din partea altor companii. Una dintre acestea este Ericsson, companie suedeză talonată la tot pasul de Huawei, de unde și decizia suedeză de a respinge utilizarea tehnologiilor acestei companii.
Dincolo de competiția comercială, avem o competiție de influență globală care include foarte multe mize de securitate. Cred că 5G-ul este esențial să fie dezvoltat, dar prin tehnologii care să nu aibă astfel de sensibilități. Într-o alianță militară, în mod cert, nu pot unii membri să asume o tehnologie care îi vulnerabilizează strategic și alții să fie într-un sistem invulnerabil. Partenerii europeni ar trebui să nu privilegieze atât de mult prețul. Sunt aspecte mult mai importante.

De ce continuă partenerii europeni colaborarea, având în vedere riscurile la care se supun?

Pe de o parte, nu poți să izolezi China, nu este cel mai inteligent lucru, pentru că își va găsi până la urmă un teren de dezvoltare și ajungi într-un sistem de ostilitate deschisă. Dovada acestui fapt este tratatul comercial încheiat recent de China cu toată Asia de Sud-Est, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Australia. S-a ajuns la acest tratat de schimburi comerciale fără Statele Unite, pentru că administrația Trump a ales o confruntare directă cu Republica Populară Chineză, înlocuind în felul acesta strategia pusă la punct de administrația precedentă, care încerca să țină sub control zona Pacificului printr-un arbitraj american. Din fericire pentru noi, India nu intră în acest tratat, dar semnatarii îi țin ușa deschisă. Acum, o treime din populația și din economia lumii este parte a acestui tratat susținut de China.

De ce ar fi atât de periculoasă intrarea Indiei în Pactul Regional Economic Comprehensiv (PREC)?

Pentru că jumătate din lume ar fi într-un sistem comercial care depinde de Republica Populară Chineză. O altă strategie a Republicii Populare Chineze, care nu vine de la Xi Jinping neapărat, ci fusese instalată și de la Hu Jintao, este cea de control al normativelor globale. Ce se vede în corelație directă cu 5G este faptul că RPC încearcă să-și instaleze oameni în toate board-urile importante care-și stabilesc standarde tehnologice la nivel internațional. În acest moment, directorul general al Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații (UIT) este chinez. De asemenea, din sistemul lărgit al Națiunilor Unite, peste zece comitete care stabilesc standarde tehnologice, comerciale, de utilizare, cooperare tehnologică sunt conduse de chinezi. Tehnica este simplă: dacă-ți plasezi oamenii în comitete internaționale care stabilesc standarde, aliniezi lumea la standardele tale și ești mult mai pregătit să trimiți la export tehnologie, în loc să te străduiești să atingi standardele stabilite de alții. Cândva americanii stabileau aceste standarde.
Pe de altă parte, acestea sunt niște tehnici care vin pe fondul schimbării de filosofie politică, vizibile în noul discurs al președintelui Xi Jinping. El a modificat conceptele, inspirația lui este venită din altă zonă. Cu toate acestea, rămâne un marxist-leninist care vede în condiționarea economică principalul motor de condiționare a societății. În alte privințe, precum gândirea metodelor de control, are altă sursă de inspirație. Îl vedem citând frecvent din Confucius, are o carte în care ne învață cum să îi citim pe Confucius și alți clasici chinezi, dar din când în când îi scapă și niște citate care vin din cu totul altă parte, de la Han Feizi, din legism. În sinea lui, legismul este o doctrină a puterii absolute, care se obține prin control, prin crearea iluziei puterii și a controlului, stabilind standarde pentru alții. De asta avem o problemă legată de cât de mare este partea aceea a lumii care ajunge să fie aliniată aproape total la standarde dezvoltate în China.
În acest moment sunt în jur de 50 de proiecte de tehnologie 5G în care China este implicată, în 34 de țări. Să nu uităm că avem un sistem de guvernanță globală care încă este bazat pe o combinație hibridă între deciziile Consiliului de Securitate, care este cu acces limitat, și deciziile democratice, care înseamnă „o țară un – un vot”, în Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Așadar, contează foarte mult câte națiuni conectezi cu interesul tău național, pentru că asta dă numărul de voturi la nivel global. China a pus încă din epoca președintelui Hu Jintao la îndoială sistemul de guvernanță globală. Acesta a adus în discuție sistemul de „lume armonioasă”, bazat pe niște concepte confucianiste care de fapt nu au nicio legătură cu democrația. De altfel, „lumea armonioasă” ar fi trebuit să înlocuiască pacea democratică, esența sistemului global din ziua de azi.

Ce presupune o „lume armonioasă” în concepția chineză?

Un sistem patriarhal, în care ai un tutore care protejează și o sumă de pretendenți care sunt datori cu obediența, în schimbul protecției. Prin urmare, suntem într-o etapă în care chiar și sistemul de guvernanță este pus în discuție, iar când acest lucru vine din partea unei țări cu o populație uriașă din punct de vedere numeric, cu avantaje tehnologice, financiare, economice, dar care în același timp este orientată spre tehno-naționalism și tehno-autoritarism, evident că te îngrijorezi.
Reabilitatea socială, în concepție chineză, este controlarea și reprimarea opoziției.

Care este poziția Uniunii Europene cu privire la acest sistem?

În Uniunea Europeană acest sistem nu a fost propus oficial, dar să nu uităm că, atunci când avem dificultăți și suntem într-o stare de instabilitate din punct de vedere al securității, când avem atacuri teroriste, probleme legate de emigrarea legală sau ilegală, se pune problema utilizării tehnologiilor pentru a limita astfel de pericole pentru societate. Unde se oprește limitarea activităților nocive și de unde începe controlul populației? Sunt două întrebări fundamentale, iar ținând cont de tehnologia chineză cele două aspecte nu pot fi delimitate neapărat. Pericolul căruia îi cad pradă foarte des europenii este legat de prețuri. O companie chineză obișnuită primește de la statul chinez în jur de 22% din fondurile necesare pentru dezvoltare tehnologică. Huawei, care are niște conexiuni speciale cu partidul, cu siguranță primește mai mult.
Companiile chineze au o capacitate de dezvoltare mult mai amplă decât cele occidentale. Anul trecut, în iulie, guvernul chinez a eliberat trei licențe pentru sistemele de telecomunicații 5G. Scopul era ca, până în 2020, ele să demareze funcționarea acelor sisteme. Au fost gata în noiembrie 2019.

Cum au putut să demareze atât de repede funcționarea acelor sisteme?

Dincolo de ceea ce primesc de la stat, în termeni de subvenție pentru cercetare și dezvoltare tehnologică, cheltuielile pentru obținerea licențelor sunt aproape gratuite. În același timp, o companie occidentală plătește undeva între două miliarde și jumătate și trei miliarde de dolari pentru a obține o frecvență. Din start, este o competiție care defavorizează companiile occidentale. Din fericire, patentele pentru tehnologia 5G sunt americane, iar statul se străduiește să le țină în acest fel.
Nu este un lucru sănătos ca un jucător atât de puternic, precum China, să aibă toate cărțile în mână. Un adevărat echilibru internațional se realizează atunci când fiecare jucător are niște atuuri și se pot face asocieri și schimburi reciproc avantajoase.

Revenind la zona europeană, ar fi dispusă UE să riște a se lăsa pradă spionajului chinez, pentru a stopa eventuale atacuri sau imigrări ilegale?

Orice tehnologie 5G instalată de companii chineze s-a dovedit că include astfel de uși secrete care permit descărcarea ilicită de date. Orice sistem de supraveghere are riscurile sale, un potențial de abuz există întotdeauna. De aceea ai o putere democratică civilă, care îl controlează. Într-un sistem autoritar politic nu există așa ceva.
Statele europene nu sunt prea dispuse să și-l asume, altele au acceptat parțial. Să nu uităm că unele state europene sunt destul de vulnerabile în fața organismelor de spionaj. Francezii sunt în ultimii ani frecvent în centrul atenției, au tot fost prinși niște specialiști din sistemele de informații de la nivel înalt, ca lucrând pentru ruși sau pentru chinezi.

În ciuda avertismentelor venite din partea serviciilor de securitate, precum CIA sau BND, state europene importante, precum Germania și Franța, au decis să nu interzică rețelele 5G produse de Huawei. Cum se explică acest lucru?

Sunt metode și metode. Poți să nu fii foarte vocal și să nu proclami anumite politici legate de o companie sau alta, dar să-ți asumi că limitezi riscurile prin decizii punctuale. În felul acesta nu menții o atmosferă de ostilitate, dar încerci să controlezi situația. Dacă va funcționa sau nu, rămâne de văzut.

Cum poate fi afectată relația dintre SUA și UE din cauza acestor diferente?

Statele europene riscă foarte mult prin faptul că nu accelerează procesul de integrare europeană. După încheierea Razboiului Rece a existat pentru un moment ideea că, într-o lume pluripolarizată, am intra într-un sistem kantian al relațiilor armonioase în care națiunile cooperează. Nu e așa, suntem într-un sistem competitiv. Europa, dacă vrea să fie un competitor și nu o victimă a acestei competiții, trebuie să accelereze integrarea europeană. După părerea mea, trebuie să devină o federație.
Europenii au nevoie de o relație foarte echilibrată cu SUA și Canada. Dezavantajul Chinei este incapacitatea de a înțelege un sistem occidental, pentru ca un geniu tehnic să evolueze are nevoie și de libertate, nu doar de resurse materiale.

Dr. Daniela Zaharia este lector universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București. Susține cursuri din sfera istoriei antice a Asiei și Orientului, precum „Istoria antică a Orientului și Asiei: Stat, ideologia puterii, relații interstatale”, „Ideologia puterii în societățile antice” și „Război și gândire strategică la originile Chinei imperiale”.

 

Lasă un răspuns