Reportaj – seria documentară „Locuri de poveste – Geografia romanelor românești” În cimitirul din Focșani, sub căldura care ne însoțise încă de la București, ne-am oprit lângă crucea simplă a lui Duiliu Zamfirescu. La mică… Citește mai mult »„Locuri de poveste – Geografia romanelor românești”: drumul de la Odobești la Medeleni, prin trei romane
Elemente de patrimoniu imaterial din romanul lui Camil Petrescu În „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Camil Petrescu folosește detaliile culinare nu doar ca element de ambianță, ci și ca instrument de satiră… Citește mai mult »„Ultima noapte de dragoste…” – ce mânca și ce bea „lumea bună” în perioada antebelică
„Pacea și stabilitatea egalitară se sprijină pe sabotarea autorității. E cel mai contraintuitiv lucru din politică” Varanasi Mă întorceam de la Manikarnika, unde se ard morții, cu o familie de Dom — tatăl și doi… Citește mai mult »Ierarhia inversată
Echipa noastră filmează la Lipova, Baia Mare și Bistrița primul tronson de interviuri din cadrul proiectului „Locuri de poveste”. Proiectul este realizat de Fundația Culturală Augustin Buzura și co-finanțat de AFCN. Lipova este un loc… Citește mai mult »Filmări la Lipova – „Locuri de poveste”. Backgroundul istoric al romanului „Mara”
Odiseea, superproducția de aproape 3 ore a lui Christopher Nolan, este un succes uriaș în cinematografele din toată lumea. După ce ani de zile blockbuster-ele planificate au mizat predominant pe super-eroi și benzi desenate, revenirea… Citește mai mult »Elena din Troia, oul și „religia sălbatică”. Despre „Odiseea” lui Nolan
50 de kilometri mai la est sau mai la vest, povestea din „Ion” ar fi fost cu totul alta. Sau 50 de ani mai devreme sau mai târziu. Sau chiar recepția romanului ar fi fost… Citește mai mult »Descifrându-l pe „Ion”: toponimia și cronologia folosite de Rebreanu
Ultima întâlnire din această primă etapă a seriei Memoria povestită a adus în discuție una dintre cele mai sensibile teme ale prezentului: memoria în era digitală. Dacă, altădată, memoria se sprijinea pe albume de familie, scrisori, sertare… Citește mai mult »Memoria digitală sau ce mai rămâne din noi
La anumite intervale de timp, întrebarea sau exclamația către ce lume ne îndreptăm, devine exploratorie. Un posibil răspuns cu privire la mutațiile care au loc în zona multi-media, cu accent pe status-quo-ul cinematografului, îl reprezintă… Citește mai mult »Quo vadis cinema?
Despre poligamie se scrie, în modernitate, aproape exclusiv la marginea discursului legitim: fie ca exotism antropologic, fie ca problemă juridică, fie ca simptom al unei alterități incomode. Rareori ea este tratată ca ceea ce a… Citește mai mult »Iubire, lege și supraviețuire: o istorie incomodă a poligamiei
Interviu cu Florin-Daniel Demian, președinte al organizației Pronumismatica Florin-Daniel Demian este una dintre vocile active ale numismaticii contemporane din România. Activitatea sa îmbină cercetarea, educația și inițiativele culturale, contribuind la o mai bună vizibilitate a… Citește mai mult »„Colecționarul nu adună obiecte, ci fragmente de memorie colectivă”
Atunci când vorbim într-o cronică plastică despre „lumea” sau „universul” unui artist, de regulă referința este metaforică. În cazul Dimitrei Stasinopoulou însă este cum nu se poate mai concretă. Albume de fotografie, extrem de dense,… Citește mai mult »Lumea cromatică a Dimitrei Stasinopoulou
„Trecutul devine cel mai viu exact în clipa în care îl privești din același loc, după o sută de ani” un articol de Daniel Sur Expoziția itinerantă „Dincolo de ieri. Călătorie antropologică în Balcani pe… Citește mai mult »„Proiectul nu este despre frații Manakia. Este despre timp”
Fotografiile străbunicilor mei au stat ani la rând într-o ramă, ca parte dintr-un colaj, alături de alte fotografii, sau în cutii și în pungi. Au fost mutate dintr-o parte în alta, odată cu trecerea valurilor… Citește mai mult »Arhiva intimă: ce facem cu poveștile care nu mai au martori?
Unde se duc visele după ce ne trezim? Unele nu așteaptă să le rememorăm sau să le notăm. Dispar în clipa în care deschidem ochii. Uneori rămân doar fragmente: un chip cunoscut, un loc necunoscut,… Citește mai mult »DreamBank – arhiva viselor și harta inconștientului colectiv
Doomsday Clock, creat în 1947 de Bulletin of the Atomic Scientists, este un indicator simbolic al riscului global, nu un ceas real. El exprimă, prin poziția acelor, cât de aproape este omenirea de o catastrofă existențială… Citește mai mult »În timp ce numărăm secundele spre Anul Nou, Doomsday Clock ne amintește că nu toate începuturile sunt garantate
Între memorie și arhitecturi formale Atunci când codul dictează ritmul și zgomotul devine fundal, în lumea noastră grăbită, muzica clasică nu supraviețuiește prin nostalgie, ci prin capacitatea de a genera sens. Ea nu este vestigiu,… Citește mai mult »Muzica clasică în era algoritmilor
Probabil că, în mentalul colectiv, ne gândim la țărani ca la acei oameni care trăiesc conectați cu natura și a căror viață depinde de muncile agricole. În fapt, din ce în ce mai puțini cresc… Citește mai mult »Țăranul european este un construct cultural vechi de un secol și jumătate
Foto: Răzvan Neagoe, „Artă de unul singur – Artă la Țară” – Expoziție din mai 2022, Centrul de Interes – Sursa: propagarta.ro (https://propagarta.ro/imagini-video/expozitia-lui-razvan-neagoe-de-la-centrul-de-interes/) Un artist poate lucra uneori cu propria persoană. O poate face din diverse… Citește mai mult »Autoportret și autoreprezentare. Un mini-doc Revista Cultura
În „Elogio del politeismo. Quello che possiamo imparare ogii dalle religione antiche” („Elogiul politeismului. Ce putem învăța azi din religiile antice”) Maurizio Bettini sugerează că: Problemele religioase cu care ne confruntăm într-o lume globalizată și… Citește mai mult »Politeism și toleranță într-o lume multicultural-globală. Pornind de la volumul lui Maurizio Bettini
Bazele și muchiile generațiilor Generație e un termen-umbrelă introdus, relativ recent, de vârsta postmodernistă a științelor sociale. Chiar dacă obiectivul, la bun început, nu a fost acela de a descrie conflictul, ci relațiile intergeneraționale, viziunea… Citește mai mult »Teoriile și retorica generațiilor
Înscrisă în viața culturală a Europei, expoziția antropologului Cătălin D. Constantin, „Piețele din Europa și istoriile lor”, a fost punctul de plecare al unei dezbateri pe marginea rolului și semnificației spațiului din centrul orașelor. Unde… Citește mai mult »Piețe din Europa cu istorii și controverse
Expoziția „Piețe din Europa și istoriile lor” – parte a unui proiect mai amplu semnat de antropologul Cătălin D. Constantin – a ajuns în cea de-a opta țară europeană: Georgia. Din prezentarea făcută proiectului de… Citește mai mult »Piața ca loc viu al orașului european. O perspectivă arhitecturală și antropologică
