Despre iubire: între memorie, cod și viitor. Într-o epocă în care algoritmii ne recomandă cărți, ne sugerează răspunsuri și ne modelează chiar și gesturile de tandrețe digitală, iubirea nu pare amenințată de tehnologie, ci provocată… Citește mai mult »Lectură critică și simbolică a iubirii în era digitală
review la „Moneda diavolului” de Jennifer MacAdam și Douglas Thompson Să intri în lumea digitală înarmat doar cu o cunoaștere foarte vagă, din auzite, înseamnă să te expui la tot felul de pericole. Și riști… Citește mai mult »Lumea văzută din interiorul escrocheriei perfecte
Simplu spus, proiectul Dincolo de ieri/Beyond Yesterday este o recuperare a imaginilor realizate de frații Manakia, primii videografi și fotografi din Balcani. Imaginile realizate de ei au fost în parte recreate de antropologul Cătălin D.… Citește mai mult »Primele fotografii din Balcani, o sută de ani mai târziu
O recenzie la „Pământul transformat. O istorie nespusă” de Peter Frankopan Studiul istoriei a reconfigurat permanent istoria însăși. Iar fiecare epocă a avut modul său specific de a privi, judeca și instrumentaliza istoria. Din Egipt… Citește mai mult »Clima – agentul secret al istoriei
Volumul „Superpolitik. Superpolitica: triumf și eșec strategic. Conducători, mari ambiții de putere și logica legitimității în ordinea statelor și în relațiile internaționale” al dr. George Cristian Maior se poate citi ca un compendiu istoric, ca… Citește mai mult »Un compendiu de politică sau un roman polițist al istoriei lumii
Apariție editorială: „Marea Strategie – arta de a crea putere. Dezbateri curente privind Marea Strategie americană” de Iulia Moise Cartea de față aduce cu sine o perspectivă particulară în spațiul autohton în ceea ce privește… Citește mai mult »Despre viitorul supremației americane
Recenzie la volumul Umbreș, Radu (2024). Neîncrederea. Cum funcționează România profund – o cercetare antropologică. Traducere din engleză de Iulian Comănescu. București: Humanitas. Living with Distrust: Morality and Cooperation in a Romanian village, teza de… Citește mai mult »Sursele neîncrederii într-un sat moldav sau lumea rurală sub lupa antropologului
Critica culturală se folosește de film, romane, și piese de teatru într-un mod care pentru apărătorii specificității limbajelor estetice ar părea uniformizant, însă intenția este de a le folosi pentru analize culturale mari și nu… Citește mai mult »Lucian Țion și micul său îndreptar de culturologie estică și cinema. Foarte multe lucruri bune și câteva riscuri.
Prezentarea volumului România rurală în noul capitalism: 1990-2020, Iulian STĂNESCU, Flavius MIHALACHE (coordonatori), București: Pro Universitaria, 2022 România postcomunistă a trecut prin ample transformări politice, economice și sociale. E un truism, dar, da, după… Citește mai mult »„Cronica unei morți anunțate” sau satul românesc față cu modernitatea
Discuția despre aportul intelectualilor francezi poststructuraliști, postmoderni și postmarxiști din a doua jumătate a secolului XX la „culturalizarea” stângii, la diluarea marxismului și la „aerisirea” și chiar consolidarea teoretică a capitalismului neoliberal nu este una… Citește mai mult »Ascensiunea capitalismului cultural postmodern. François Cusset, „French Theory”
În vremea lui Hruşciov, puterea sovietică a declanşat o campanie pentru a scăpa societatea de “sloniki” – banalele seturi de bibelouri cu elefanţi. Până şi revista Novîi Mir, care în aceeaşi perioadă publica “O zi… Citește mai mult »O istorie a eşecurilor comunismului. David Priestland, “Steagul Roşu”
Theodor Mommsen s-a oprit din a scrie o istorie a Imperiului Roman deoarece, după cum recunoştea chiar el, „dacă i-ai putea întreba care a fost cea mai bună perioadă din vremea împăraţilor, anticii romani ţi-ar… Citește mai mult »Preţul de sânge al epocilor de aur. Orlando Figes, „Vorbind în şoaptă”
Recent apărută în română, „Drumurile mătăsii” încearcă nici mai mult nici mai puţin decât să rescrie istoria lumii dintr-o nouă perspectivă. Teza lui Peter Frankopan este că placa turnantă a ultimilor 2.500 de ani a… Citește mai mult »Asia, motorul sau victima istoriei? Peter Frankopan „Drumurile mătăsii”
Aurelian Giugăl Daniel Markovits, profesor de drept la Yale, sapă la rădăcina conceptului de meritocrație. Gândirea comună asociază meritocrația cu un premiu, recompensele sociale și economice urmărind mai degrabă realizările individuale și mai puțin reproducerea… Citește mai mult »Despre merit și meritocrație. Daniel Markovits, „The Meritocracy Trap…”
Ce relație ai cu banii? Cât cheltuiești? Din ce conturi și din ce portofele? Ai un buget? Ești mai degrabă zgârcit sau mână largă? Surprinzător, răspunsul la aceste întrebări nu vine din educația cuiva cu… Citește mai mult »Emoțiile și banii. Dan Ariely, Dolari și rațiune
Atunci când faci recomandarea unei cărți de non-ficțiune, criteriile de valoare nu mai sunt subiectivitatea, ce „mi-a plăcut mie” sau „trebuia altfel”. O carte de non-ficțiune, fie ea și de popularizare a unui domeniu științific,… Citește mai mult »Când copacii vorbesc. Peter Wohlleben, Viața secretă a copacilor
„Nu ai voință deloc? De ce nu te poți abține?” Sunt convinsă că măcar odată în viață, fiecare dintre noi a auzit o întrebare de acest tip. Fie că vorbim despre pasiunea nevinovată pentru ciocolată… Citește mai mult »Tacticile de autocontrol. Kelly McGonigal, „Puterea voinței”
Încercând să decripteze mecanismele prin intermediul cărora anumite națiuni devin/ajung/sunt prospere, iar altele își perpetuează sărăcia și mizeria, Acemoglu și Robinson lucrează 15 ani la un volum și se cantonează confortabil în zona instituționalismului. La… Citește mai mult »Despre instituționalism și decalajele dintre națiuni
Scott Galloway este profesor de marketing la NY Univeristy Stern School of Business, jurnalist și antreprenor cu experiență. Are o firmă de consultanță în marketing cu ramuri pe patru continente, a construit unul din cele… Citește mai mult »Cei Patru Călăreți ai Apocalipsei tehnologice
Hayek a ținut un discurs la scurt timp după ce a ajuns la Cambridge și a fost întrebat de R. F. Kahn: Dacă mâine mă duc să îmi cumpăr un palton nou, asta ar spori… Citește mai mult »Despre capitalismul bine temperat. Mark Blyth, „Austeritatea. Istoria unei idei periculoase”
Cartea ar trebui să fie o Biblie a celor care lucrează în Resurse Umane, dar și a managerilor, în general. De ce spun asta? Pentru că ea adună înțelepciune autentică, decantată din anii de experiență… Citește mai mult »Laszlo Bock, „Work Rules”. Și cine nu vrea să lucreze pentru Google?!
Sistemul educațional de care se ocupă Sebastian Țoc în „Clasă și educație. Inegalitate și reproducere socială în învățământul românesc”, putea fi mijlocul prin intermediul căruia copiilor României să li se ofere șansa mobilității sociale. Potrivit… Citește mai mult »Inegalitățile de clasă influențează inegalitățile din învățământ. Note pornind de la volumul lui Sebastian Țoc „Clasă și educație…”
Faptul că putem amâna satisfacerea unei nevoi pe o perioadă foarte, foarte lungă e tipic omenesc, afirmă Sapolsky cu aplomb. Iar el nu prea are aplomb în nimic, pentru că biologia e un domeniu al… Citește mai mult »Comportamentul uman, între sublim, abject și context. „Biologia ființelor umane” de Robert Sapolsky
Ce vrea Norbert Petrovici (NP)? După cum el însuși ne spune: i) se pune în discuție „imperialismul teoretic exercitat de o serie de concepte provincializatoare, cu precădere în antropologie, sociologie și în analizele teoretice ale… Citește mai mult »Norbert Petrovici, „Zona urbană”. Socialismul un soi de capitalism de stat?