(fără clickbite!) Activitatea de editare a ziarelor a fost, paradoxal, aria economică cea mai afectată de consolidarea societății comunicaționale. Această evoluție nu este doar o poveste despre dispariția unor companii sau despre schimbări în obiceiurile… Citește mai mult »Piața presei cotidiene: peisaj post-apocaliptic
Topul filmelor românești din 2025 este dominat de producții comerciale, fiecare cu regizori, scenariști și distribuții variate, dar toate orientate spre publicul larg. Datele sunt conform Box Office Mojo și nu sunt definitive, întrucât finalul… Citește mai mult »Box-office: Top 10 filme românești în 2025
Pigmalion Reloaded: Cum roboții, arta și iubirea digitală rescriu destinul uman Pigmalion nu mai este mit, ci prototip. Galateea s-a transformat în Sophia, iar Aria promite să rescrie iubirea în cod. Arta nu mai aparține… Citește mai mult »Noii roboți. Ce înseamnă să iubești când iubirea devine programabilă?
Cu două săptămâni în urmă, colegul nostru Daniel Sur a făcut un exercițiu: a trimis tuturor candidaților relevanți la funcția de primar al Bucureștiului un set de întrebări despre viziunea lor asupra dezvoltării culturale a… Citește mai mult »Ana Ciceală – răspunsuri la ancheta revistei Cultura privind strategia culturală a candidaților la Primăria Bucureștiului
Au trecut treizeci și cinci de ani de când Internetul a fost deschis lumii ca o promisiune a libertății și a cunoașterii. La acea vreme, într-o epocă încă dominată de granițe rigide și de circulația… Citește mai mult »Internetul – Înger și Diavol, în același timp
Conferința Internațională ISF 2025 — Inteligență Artificială și Transformare Digitală în Piețele Financiare: România în pas cu noile tendințe Nu mai trăim într-o lume în care tehnologia este doar un instrument. Inteligența artificială a trecut… Citește mai mult »Revoluția AI: între speranță și temeri. Conferința ISF
Cuvintele pe care societatea le condamnă pot fi cele care spun adevărul cel mai sincer. Considerate odinioară un semn de primitivism sau de inteligență scăzută, înjurăturile au fost mult timp excluse din sfera studiilor academice.… Citește mai mult »Înjurătura ca oglindă a societății și a sinelui
De la curatoriat cultural la revoluția digitală Dacă ar fi să privim piața de carte din România ca pe o hartă vie, cea din 2004 ar fi un peisaj simplu, cu câteva puncte de reper… Citește mai mult »2004-2024 – De ce și cum s-a schimbat topul 10 al editurilor românești?
Între 2000 și 2024, piața de carte din România a trecut printr-un proces de creștere constantă, dar nu lipsit de discontinuități. De la o industrie fragilă, aflată încă în tranziție, a ajuns la o piață… Citește mai mult »Piața de carte: ce s-a schimbat în 20 de ani?
În era streamingului și a viralității instantanee, succesul unei piese muzicale nu mai depinde doar de talentul artistului sau de instinctul producătorului. Industria muzicală se confruntă cu paradoxul abundanței: milioane de melodii sunt lansate zilnic,… Citește mai mult »Algoritmi și hiturile: cum inteligența artificială poate să prezică succesul în muzică
Puține cuvinte au traversat istoria umanității cu o încărcătură atât de complexă precum diploma. Înțeleasă astăzi mai degrabă ca un simplu document de absolvire, ea poartă în sine memoria a peste două milenii de autoritate,… Citește mai mult »Diploma ca indicator al sănătății și securității unei națiuni
Eric Poppe, reprezentant al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) pentru Europa Centrală și de Est, a susținut o conferință în cadrul seriei „Jeudi de la Francophonie”, organizată de Biroul Național al Agenției Universitare a Francofoniei… Citește mai mult »Șase mituri despre franceză și Francofonie
Sunt principalele idei din intervențiile participanților la lansarea rezultatelor studiului „România între magie și ezoterie” realizat de Inscop Research și prezentat luni 20 octombrie la Muzeul Național al Țăranului Român. vezi: Superstițiile de rit vechi… Citește mai mult »În dezbatere: Obscurantismul și instrumentalizarea sa în războiul hibrid
În epoca algoritmică, muzica și medicina nu mai sunt universuri separate. Dialogul dintre știință și artă devine o necesitate epistemică, transformând vibrația sonoră într-un vector de sănătate și cunoaștere. România își conturează o genealogie proprie… Citește mai mult »Sonologia Vindecării: Muzică și medicină în Era Convergenței
Când vorbim despre putere în secolul XXI, ne gândim întâi de toate la armate, la PIB sau la influență diplomatică. Dar sub suprafața acestor percepții care vin dintr-o lungă tradiție se află un conflict mai… Citește mai mult »Geopolitica cercetării: UE pierde teren în fața SUA și a Chinei
Implicarea statului român în activitatea de cercetare este, comparativ cu alte state europene, nesemnificativă. Totuși, privită în ansamblu, cercetarea românească este pe un trend ascendent, prin implicarea tot mai mare a capitalurilor private, pe de… Citește mai mult »Cercetarea românească: stăm rău, dar mai bine
Geopolitica Inteligenței Artificiale Generative: cine conduce în cursa globală în 2025? Inteligența artificială (AI) a depășit de mult stadiul de simplă inovație tehnologică, devenind un element central în strategia de dezvoltare a companiilor moderne și… Citește mai mult »Geopolitica AI: dominația SUA, ascensiunea Chinei și fragilitatea Europei
Ediția din acest an a Festivalului George Enescu a fost un real succes, reușind să reunească 4.000 de artiști din 28 de țări și să ofere publicului peste 100 de concerte între 24 august și… Citește mai mult »Scăderea notorietății lui Enescu: un diagnostic al întregii societăți
Sergiu Mișcoiu este profesor de Științe Politice la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Deține funcțiile de Director al Centrului pentru Cooperare Internațională și al Centrului pentru Studii Africane (CESTAF). Sergiu Mișcoiu… Citește mai mult »Despre cercetarea aplicativă, cea fundamentală și gândirea pe termen lung
Începutul fiecărui an școlar readuce în atenția publică provocările sistemului educațional românesc, iar un sondaj recent realizat de INSCOP Research, la comanda Informat.ro, oferă o perspectivă asupra percepțiilor românilor, evidențiind discrepanțe semnificative pe diversele paliere… Citește mai mult »Școala și dificultățile ei (sondaj)
Pledoarie pentru o abordare bazată pe data versus propagandă identitară Într-un laborator de chimie din București, dacă doi cercetători aplică aceeași metodă pentru a testa aciditatea unei soluții, vor obține același rezultat ca și colegii… Citește mai mult »Istoria încă nu e o știință, punct
Cercetarea, asociată adesea cu dezvoltarea, cu inovarea, este centrul acelor contribuții originale pe care le teoretiza Eco la sfârșitul secolului XX. De la o colectare de informații, la analize fenomenologice, cercetarea poate produce, cantitativ, cunoaștere… Citește mai mult »Despre cercetare, finanțare și pseudoștiință
Open AI și Google își dispută intens primul loc în topul utilizatorilor de AI. Însă, deși poziția lor pe piață este una extrem de solidă, companiile mai noi Deepseek și X-AI (Grok) au reu;it creșteri… Citește mai mult »Cele mai populare modele AI în 2025
Bogdan Drugă este un microbiolog acvatic specializat în ecologia fitoplanctonului și cianobacteriilor. Interesele sale includ modul în care schimbările climatice – în special creșterea temperaturii și a concentrației de CO₂ – afectează comunitățile acvatice, atât… Citește mai mult »„România nu are o componentă privată care să investească în cercetare la modul serios”