62.4% dintre români consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre ale Uniunii Europene!
Datele INSCOP Research arată un DECALAJ major între percepția colectivă și realitatea fiscală europeană: majoritatea românilor crede că impozitele sunt mai mari decât în alte state UE, deși, în fapt, România se află constant printre țările cu cele mai mici taxe pe proprietate din Uniune.
Această inversare perceptivă este fie rezultatul lipsei de informații, fie al dezinformării coordonate, fie dezvăluie mai degrabă o problemă de legitimitate și de raportare simbolică la stat.
Percepția de „impozitare excesivă” reflectă o internalizare a insecurității economice: într-un context în care o parte importantă a populației are venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții, orice taxă fixă este resimțită disproporționat de această această parte a populației, ceea ce face ca niveluri de impozitare obiectiv reduse să fie trăite subiectiv ca fiind apăsătoare. Astfel, comparația nu se face mental cu nivelul impozitării din alte state membre UE, ci cu propria fragilitate financiară.
Mai profund, datele sugerează existența unei culturi fiscale defensive, în care proprietatea este percepută ca ultim refugiu de siguranță, iar taxarea ei este interpretată ca amenințare la adresa autonomiei personale.
Corelat cu lipsa de încredere că majorarea impozitelor ar îmbunătăți serviciile locale, rezultă o criză de contract social local: cetățenii nu văd legătura între taxare și beneficii concrete, ceea ce transformă chiar și taxe mici într-un simbol al ineficienței statului. Implicația politică este că orice reformă fiscală rațională, aliniată la UE, riscă să fie percepută ca abuzivă dacă nu este însoțită de creșteri vizibile și credibile ale calității serviciilor publice.
Percepția privind taxele pe proprietate
datele Barometrului Inscop Research
Datele reale privind taxele pe proprietate în țările europene
Informații din Mediafax, Tax Foundation și din studiul Puterea statelor de Cristian-Ioan Popa (în Revista de Științe Politice și Relații Internaționale, nr. 4/2024). Datele sunt orientative, anul raportării fiind diferit pentru unele state (perioada 2022-2026).
| Țară | Impozite pe proprietate ca % din PIB | Impozite pe proprietate ca % din veniturile fiscale | Nivel mediu anual plătit de proprietari |
|---|---|---|---|
| România | 0,55% (până în 2026) ~1% (din 2026) | 2,1% | (≈ 93–100 € în 2026) |
| Media UE | 2,09% | 4,7% | ≈ 300–400 € |
| Franța | 3,5% | 8,4% | ≈ 700–800 € |
| Italia | 2,4% | >4,7% | |
| Spania | 2,8% | >4,7% | |
| Polonia | 1,4% | 4,1% | ≈ 200–300 € |
| Ungaria | 0,8% | — | ≈ 120–180 € |
| Grecia | ~2–3% | ~7% | ≈ 500–700 € |
| Estonia | 0,3% | — | ≈ 50–80 € (taxe pe teren, nu pe clădiri) |
| Regatul Unit | ~3–4% | — | ≈ 1.000 €+ (council tax ridicat) |
| Liechtenstein, Malta, Luxemburg | 0% (proprietatea nu este taxată) | 0% | 0 € |
Cel mai mare nivel de taxare este în Marea Britanie, urmată de Franța și Grecia.
După modificările intrate în vigoare din 2026, România nu mai are cel mai redus nivel de impozitare, dar încă este la jumătatea mediei europene.
De asemenea, valoarea declarată a proprietăților din România (și chiar valoarea cadastrală) fiind mai mică decât în alte state din regiune (Polonia, Cehia, Ungaria), cuantumul de plată pentru proprietari este mai mic în România, chiar și când cota aplicată este aceeași.
(tabel realizat de Revista CULTURA)