Moreanu Andrei, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București O stafie bântuie România, stafia industriei jocurilor de noroc! De la o simplă activitate de nișă la omniprezența cotidiană din zilele noastre, expansiunea agresivă… Citește mai mult »Cazino pentru toți. Cum a acaparat industria jocurilor de noroc peisajul urban și digital din România?[i]
În vederea împlinirii intereselor naționale, resursele de putere fără o strategie sunt la fel de lipsite de sens precum strategia fără resurse. Întrebarea relevantă nu este dacă România are nevoie de o Mare Strategie. Este… Citește mai mult »„Decalogul Strategului de Succes” și dilema României: în căutarea unei Mari Strategii
(din Decalogul strategului de succes) Marii strategi ai istoriei nu au fost cei care au conceput cele mai bune planuri, ci aceia care au știut să acționeze atunci când planurile s-au prăbușit. Războiul – și, prin… Citește mai mult »#10. Strategia nu înseamnă nimic dacă nu este flexibilă și pragmatică!
Cuvinte-cheie: spectacol, interactiv, imersiv, experiență, estetică Muzeele ca tehnologie a prezenței Pergamonmuseum: renovare, digitalizare, panoramă Altarul din Pergam a ajuns la Berlin în bucăți, la sfârșitul secolului al XIX-lea, transportat de o expediție prusacă de… Citește mai mult »Germania reinventează muzeul. De la colecții de obiecte la interactivitate critică
„Eficiența înseamnă a face lucrurile corect; eficacitatea înseamnă a face lucrurile potrivite. Nu există nimic mai inutil decât să faci cu mare eficiență un lucru care nu ar trebui deloc făcut”. — Peter F. Drucker,… Citește mai mult » #9. În strategie, eficiența se subordonează întotdeauna eficacității.
Românii nu sunt foarte încrezători nici în propria capacitate de a detecta știrile false (doar jumătate cred că o pot face). Dar au convingerea că ceilalți sunt într-o și mai mare măsură victime ale dezinformării.… Citește mai mult »Două treimi dintre români cred că ceilalți sunt victime ale dezinformării
(articol din seria Decalogul strategului de succes) Mă tem mai mult de greşelile noastre decât de planurile duşmanilor. (Pericle) Deși complementare, strategia și managementul crizelor nu sunt echivalente. Strategia aparține unei discipline a riscului calculat, în… Citește mai mult »#8. Strategia construiește; managementul crizelor repară
Ultima întâlnire din această primă etapă a seriei Memoria povestită a adus în discuție una dintre cele mai sensibile teme ale prezentului: memoria în era digitală. Dacă, altădată, memoria se sprijinea pe albume de familie, scrisori, sertare… Citește mai mult »Memoria digitală sau ce mai rămâne din noi
Interviu cu Dompro, co-fondator Bucharest AI Film Festival Pe 28-29 mai are loc Primul festival din România dedicat filmelor realizate cu AI. Revista CULTURA este partener media al evenimentului. Cu o săptămână înaintea deschiderii, am încercat… Citește mai mult »„La un film AI trebuie să ne uităm ca la un film normal, dar cu o doză suplimentară de atenție”
Jurnalismul ca practică unificatoare a sensului: între cultură și mainstream, cu rol civic esențial de vigilență democratică și educație tehnoculturală.
(articol din seria Decalogul strategului de succes) „Oricine are un plan, până încasează primul pumn în gură”. (Mike Tyson) În strategie, ca și în război, totul este aparent simplu, dar tocmai această simplitate aparentă ascunde dificultatea… Citește mai mult »#7. Practica strategiei diferă de teoria strategică
Oamenii nu pot să fie prezenți, creativi și implicați atunci când sunt preocupați de supraviețuire. Din această perspectivă, companiile care oferă salarii competitive nu fac doar o concesie în fața presiunii pieței — ele… Citește mai mult »Cultura organizațională în România: între aspirație și realitate
Artiștii de hip-hop încep să cultive forme practicate anterior de către cântăreții de manele, din dorința de extindere și legitimare „a câmpului cultural” propriu. Acest fenomen evidențiază, de fapt, statutul central și, implicit, „capitalul simbolic”… Citește mai mult »Maneaua – discurs central în mainstreamul românesc
Globalizarea a redefinit granițele politicii. Ceea ce părea altădată o chestiune strict internă — cine conduce o țară, ce valori promovează, ce alianțe cultivă — a devenit un subiect de interes, de simpatie sau de… Citește mai mult »Politica fără frontiere. Cum se raportează românii la liderii pe care nu îi pot vota
În ultimii doi ani, inteligența artificială a trecut rapid de la statutul de curiozitate și prototip la cel de actor controversat al industriilor creative. Dacă în muzică discuția s-a purtat în jurul vocilor sintetice, iar… Citește mai mult »Un nou actor pe scena industriilor creative: filmul creat cu Inteligența Artificială
Despre trecerea de la imagine ca dovadă la imagine ca experiență Flavian Savescu. Artist vizual, Reșița. Master în Arte Vizuale, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Autor al volumului De la real la augmentat. Artistul… Citește mai mult »Când imaginea nu mai confirmă lumea
(articol din seria Decalogul strategului de succes) Unul dintre cele mai provocatoare și fertile câmpuri de reflecție în teoria strategică contemporană vizează tensiunea dintre logica raționalității individuale și problema acțiunii colective. Dacă strategia presupune, în esența… Citește mai mult »#6. Strategia nu este întotdeauna un demers pe deplin rațional
Ritualuri fără fond. Despre autoritate, performance și sfârșitul rarității culturale În cultura românească, reflexele de retragere și conformare nu pot fi citite ca simple opțiuni temperamentale, ci ca efecte structurale ale unei istorii lungi de… Citește mai mult »Cultura de masă nu refuză tradiția: refuză validarea centralizată și instituționalizată
După Ministrul Culturii, Primarul General al Capitalei este principalul antreprenor din domeniul cultural-artistic. Dat fiindcă niciuna dintre instituțiile private nu a ajuns la o consistență a business-ului care să o concureze pe cea a instituțiilor… Citește mai mult »Cine finanțează cultura Bucureștiului (subvenții și bugete)
Criterii de relevanță culturală într‑un context de finanțare publică În 2026, continuăm încă să operăm cu imaginarul „sălilor pline” și cu validări de breaslă, într‑un context în care cultura funcționează deja prin circulație, acces și… Citește mai mult »Cultura fără public. De ce „sala plină” a devenit o ficțiune instituțională
(articol din seria Decalogul strategului de succes) Aparent trivială, această constatare condensează nucleul epistemologic și operațional al strategiei, mecanismul prin care aceasta dobândește substanță și se traduce în acțiune. Strategia nu se reduce la planificare sau… Citește mai mult »#5. Orice strategie presupune o decizie, iar orice decizie implică o alegere
Despre un anumit tip de discurs asociat culturii vizuale contemporane În spațiul culturii vizuale contemporane se poate observa consolidarea unui tip de discurs critic care pare să se fi impus progresiv ca normă tacită a… Citește mai mult »Critica de întâmpinare: un gest de politețe culturală, nu un act hermeneutic
„Trecutul devine cel mai viu exact în clipa în care îl privești din același loc, după o sută de ani” un articol de Daniel Sur Expoziția itinerantă „Dincolo de ieri. Călătorie antropologică în Balcani pe… Citește mai mult »„Proiectul nu este despre frații Manakia. Este despre timp”
Gustul ca algoritm. Atenția capturată și dorința administrată Flavian Savescu, artist vizual | Reșița, România | De la real la augmentat. Artistul vizual în epoca post-fotografică (2026) | ORCID: 0009-0008-4524-7740 Există o întrebare pe care… Citește mai mult »Despre sărăcirea treptată a structurii dorințelor culturale
