Utilizarea inteligenței artificiale (AI) în librăriile online transformă modul în care utilizatorii descoperă și cumpără cărți. În România, Libris a lansat primul librar virtual (AI) care înțelege întrebări complexe în limbaj natural și oferă recomandări personalizate de cărți. Deși are un nume, Cotor, care nu îl conturează drept cea mai sobră persoană (virtuală), această inițiativă face parte dintr-o tendință mai largă din comerțul online, unde AI este folosit pentru a îmbunătăți serviciile și experiența utilizatorilor.
Ce atribuții i s-au trasat lui Cotor
Conform unui comunicat Libris, noul chatbot a participat deja la peste 50k de interacțiuni cu cititorii. Principalul său avantaj este că, spre deosebire de filtrele de căutare tradiționale ale librăriilor online, bazate pe categorie, gen sau preț, Cotor înțelege întrebări complexe formulate în limbaj natural. De exemplu, este conceput pentru a da răspunsuri la întrebări de tipul: „Ce carte asemănătoare cu Micul Prinț aș putea cumpăra pentru un copil de 8 ani cu un buget de 50 de lei?” sau „Caut o carte despre grădinile japoneze, dar ceva accesibil pentru începători”. Capacitatea de a procesa și înțelege limbajul natural face procesul de căutare mai intuitiv și prietenos pentru utilizatori.
În al doilea rând, Cotor (dar și alți asistenți AI testați de librării online din multe țări) oferă recomandări personalizate. Un asemenea chatbot este conceput să înțeleagă din promturile primite preferințele și nevoile utilizatorilor. Poate gestiona diverse tipuri de întrebări, cum ar fi recomandări pe vârste, rezumate de cărți, cărți asemănătoare, recomandări bazate pe buget, ierarhizarea opțiunilor, întrebări despre edituri, genuri, autori și serii. Astfel, obiectivul este de a oferi utilizatorilor sugestii adaptate, care să îndeplinească cerințe specifice. Utilitatea unui asemenea agent AI devine evidentă atunci când în discuție intră volumul total al ofertei. În cazul Libris, catalogul include peste un milion de cărți. Orientarea cititorilor în acest catalog, fără asistență AI, poate fi extrem de dificilă, mai ales în cazul în care nu caută o carte sau un autor anume.
Impactul asupra vânzărilor de carte
O altă direcție de dezvoltare a unui asemenea chatbot este cea de a oferi informații comerciale: despre comenzi, taxe de livrare, disponibilitate în stoc, livrare internațională și statusul comenzilor. Ca orice altă automatizare, opțiunea este disponibilă non-stop, spre deosebire de vechile call-center-uri sau serviciul Clienți. Conform aceluiași comunicat, utilizatorii care primesc asistență AI de la Cotor finalizează achizițiile cu 47% mai rapid decât cei care nu folosesc astfel de asistență.
Introducerea lui Cotor a avut un impact semnificativ asupra vânzărilor de cărți la Libris. Prin oferirea de recomandări personalizate și precise, Cotor ajută utilizatorii să ia decizii de cumpărare informate mai rapid. Acest lucru a condus la o rată de conversie mai ridicată și la o satisfacție crescută a utilizatorilor.
Conform unui studiu e-commerce citat în comunicat (2025 AI Ecommerce Shopper Behavior Report), chatbot-uri AI cresc rata de conversie la 12,3% în cazul celor care folosesc o asemenea opțiune, comparativ cu doar 3,1% pentru cei care nu folosesc utilitarul AI, ceea ce înseamnă de aproape 4 ori mai mult. De asemenea, consumatorii care primesc asistență AI finalizează achizițiile mai rapid. (Cifrele citate se referă la orice tip de magazin online; în librării, utilizarea catboților este încă emergentă și nu există statistici specifice).
Primele concluzii
Din analiza primelor 50 de mii de interacțiuni, Libris a extras câteva concluzii care pe de o parte confirmă, iar pe de altă parte nuanțează ceea ce știm despre comportamentul cumpărătorilor de carte.
Observația principală este că de regulă decizia de cumpărare se ia în urma unei interacțiuni în șapte pași. Cumpărătorii revin și cer precizări și informații suplimentare, decizia finală fiind rezultatul unui proces destul de complex.Este ceea ce s-ar întâmpla în urma unei lungi discuții cu librarul, acolo unde librarii chiar cunosc cărțile pe care le au la vânzare.
O direcție importantă din discuțiile cu robotul vizează relevanța unor titluri sau autori. Cu mare frecvență, cumpărătorii țin să verifice informații primite din alte surse despre impactul real al unor cărți recomandate sau notorii, demonstrând astfel suspiciuni față de cronicari și bookstagrameri depotrivă.
În ce privește confirmarea unor informații previzibile, din date reiese că bugetul este rareori principalul criteriu în decizia de cumpărare. De asemenea, că părinții utilizează cel mai intens un asemenea instrument: peste 40% din întrebările primite de Cotor sunt despre cărți pentru copii.
Tendințe internaționale: Europa
Utilizarea AI în librăriile online este o tendință globală. În Marea Britanie, librăriile folosesc AI pentru a îmbunătăți serviciile, inclusiv dezvoltarea colecțiilor și analiza datelor. Pe lângă serviciile oferite cumpărătorilor, algoritmii AI oferă generează date utile și pentru comercianții de carte (librării și edituri). Între acestea: preferințele utilizatorilor și modelele de utilizare. Prin acestea, librăriile pot înțelege mai clar trendurile, își pot dezvolta anumite colecții și au un instrument de referință care ghidează achizițiile (în cazul librăriilor) sau planul editorial (în cazul editorilor).
În Franța, AI este folosit pentru a instrui librari, bibliotecari și coordonatori de cluburi culturale din zonele rurale. Însă marile librării – Cultura, Fnac, Lireka – nu au și nu au anunțat un serviciu similar. Dimpotrivă, principala tendință în Franța este de a dezvolta selecțiile și recomandările făcute de persoane umane.
În Germania, AI este intens folosit pentru gestiunea cataloagelor de carte în librării și în biblioteci, eliminând dublurile și redundanțele. Îmbunătățirea calității datelor este considerată esențială în asigurarea funcționalității. Catalogul WorldCat cuprinde 405 milioane de cărți, 30 de milioane de teze și dizertații, 440 de milioane de articole și zeci de milioane de înregistrări sonore, hărți și alte resurse. Utilitarul AI folosit este unul invizibil, care nu intră în contact direct cu utilizatorii.
Tendințe internaționale: SUA
În Statele Unite, librăriile folosesc AI pentru a îmbunătăți gestionarea colecțiilor și serviciile pentru utilizatori. De exemplu, OverDrive folosește AI pentru a analiza datele tranzacționale de pe piață pentru a oferi informații și rapoarte asupra ciclului de viață al fiecărui titlu dintr-o colecție.
În ce privește Amazon Books, cel mai mare serviciu de carte la nivel mondial, dezvoltarea AI merge predominant pe sectorul întreprinderilor. În ce privește piața de carte, Amazon a introdus un chatbot în aplicația Kindle pentru iOS, sub numele „Ask this Book”. Acest chatbot oferă răspunsuri fără spoilere despre intrigă, personaje și teme. Deocamdată, robotul este disponibil doar în Statele Unite și doar pentru câteva mii de cărți în limba engleză. Totuși, Amazon a anunțat că în 2026 intenționează să extindă această facilitate pentru dispozitivele Kindle și aplicația Android. Nu a precizat dacă facilitatea va fi disponibilă și în alte țări sau în alte limbi.
Adoptare timpurie
Aceste tendințe internaționale evidențiază importanța crescândă a AI în sectorul pieței de carte. Prin adoptarea tehnologiilor AI, librăriile și cataloagele online pot oferi servicii mai personalizate și eficiente, îmbunătățind în final experiența utilizatorilor și promovând alfabetizarea și învățarea.
Deși tendința globală este cea de adoptare a AI, în multe țări proiectele de acest tip încă întârzie sau au obiective limitate. Proiectul celor de la Libris poate fi văzut în acest context ca unul de pionierat. Ca și în alte situații, digitalizarea intensivă găsește în România un ecou rapid, prin facilitățile oferite și avantajul cost-beneficii. Asemenea inițiative ajută la recuperarea decalajelor masive din multe domenii, inclusiv în cel al pieței de carte.
Articolul este ilustrat cu o imagine din arhiva revistei CULTURA – grafică digitală și AI de Adrian-Leonard Mociulschi