Sunt trei sate Siliștea în Teleorman. Dintre ele (dar și printre alte sute de sate destul de asemănătoare), doar Siliștea Gumești se bucură de faimă națională. Poate că și în celelalte vor fi existat Moromeți… Citește mai mult »Imagini: Siliștea Gumești, înainte și după Marin Preda
Elemente de patrimoniu imaterial din romanul lui Camil Petrescu În „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Camil Petrescu folosește detaliile culinare nu doar ca element de ambianță, ci și ca instrument de satiră… Citește mai mult »„Ultima noapte de dragoste…” – ce mânca și ce bea „lumea bună” în perioada antebelică
Marii scriitori ai epocii clasice românești nu i-au iubit prea mult pe preoți – nici măcar autorii care au fost etichetați ca „tradiționaliști”. Este și cazul lui Duiliu Zamfirescu, a cărui operă este dedicată nobilimii… Citește mai mult »Rugăciuni pentru ploaie în „Viața la țară” – și astăzi
Echipa noastră filmează la Lipova, Baia Mare și Bistrița primul tronson de interviuri din cadrul proiectului „Locuri de poveste”. Proiectul este realizat de Fundația Culturală Augustin Buzura și co-finanțat de AFCN. Lipova este un loc… Citește mai mult »Filmări la Lipova – „Locuri de poveste”. Backgroundul istoric al romanului „Mara”
Există în istoria artei un tip aparte de poveste, mai rar decât s-ar crede: aceea a unui tablou care și-a pierdut, treptat, identitatea, trecând din colecție în colecție până când memoria originii sale s-a stins.… Citește mai mult »Un Velázquez dispărut de patru secole a fost redescoperit într-o colecție privată din Spania
Municipiul Miercurea Ciuc a găzduit la începutul lui iulie o nouă ediție a Festivalului de Muzică Veche, un eveniment de referință care reunește sute de interpreți, muzicologi și profesori de specialitate din România, Ungaria, Cehia,… Citește mai mult »Angela Ferencz: Muzica veche definește mai bine Miercurea Ciuc decât hocheiul
50 de kilometri mai la est sau mai la vest, povestea din „Ion” ar fi fost cu totul alta. Sau 50 de ani mai devreme sau mai târziu. Sau chiar recepția romanului ar fi fost… Citește mai mult »Descifrându-l pe „Ion”: toponimia și cronologia folosite de Rebreanu
Unele opere de artă au biografii mai spectaculoase decât ale oamenilor care le-au privit. „Cupid Complaining to Venus” („Cupidon se plânge lui Venus”) — un mic panou pictat în ulei pe lemn, realizat la Wittenberg… Citește mai mult »Destinul unui tablou: de la atelierul lui Cranach la însușirea de către Hitler și apoi mai departe
Clisura Dunării a câștigat recent un punct de atracție remarcabil prin finalizarea procesului de restaurare a Cetății Ladislau, cunoscută local și sub numele de Donjonul de la Coronini. Deși zidurile sale au vegheat cursul fluviului… Citește mai mult »Imagini: Cetatea Ladislau de la Coronini a (re)intrat în circuitul turistic
Omagiu Lianei Alexandra, simbol al excelenței feminine între 1 și 8 Martie Între 1 Martie — simbol al reînnoirii, delicateții și începutului luminos — și 8 Martie, zi dedicată forței, inteligenței și creativității feminine, numele… Citește mai mult »Liana Alexandra: Un Mărțișor pentru strălucirea muzicii românești
În toate expozițiile există un punct în jurul căruia se învârtește întregul demers curatorial, care îi imprimă armonie și sens prin trăirea estetică provocată. Sub pretextul că urmărim un simbol schimbând registrul de la popular… Citește mai mult »Raport către Matisse – scurtă incursiune în canonul artei românești
Clădirea care poluează cel mai puțin este cea existentă. Toate materialele de construcție, inclusiv cele construite cu materiale ultramoderne, au un puternic impact negativ asupra mediului, consumând resurse sensibile sau producând noxe și cantități uriașe… Citește mai mult »Retrofit: reciclarea clădirilor existente este noul trend din arhitectură
Muzeele din centrul țării sunt cele mai atractive pentru vizitatori, deși patrimoniul lor este infim în comparație cu Bucureștiul. Regiunea Centru include ca principale atracții Sibiul, Sighișoara, Alba Iulia, Branul și Brașovul, dar și cetăți… Citește mai mult »Statisticile patrimoniului muzeal și ale vizitatorilor din muzee
„Mă trezesc dimineaţa la patru, îmi fac o cafea şi, până vine ora de așezat cu animalele, fac dantelă.” O știu dintotdeauna. Făcea parte din copilăria mea, aşa cum fac parte casa noastră, şcoala, biblioteca,… Citește mai mult »Artistul popular Livia Șovre: „Niciodată nu fac două lucruri la fel și ăsta e și farmecul lucrului de mână.”
Ce a fost mai întâi: pâinea sau berea? Câțiva istorici moraliști care au studiat domesticirea cerealelor susțin că pâinea. Dar ei sunt în inferioritate. Nu trebuie să fii istoric pentru a-ți da seama că fermentarea… Citește mai mult »O istorie culturală a berii
| Un material de Rodica Mone | Şi mi-a spus pâinea: „Eu nu sunt hrană pentru cei flămânzi, nici ofrandă pentru iertarea păcatelor, nu sunt nimic din toate acestea! Eu sunt limba vie a Vechilor… Citește mai mult »Stucturi mentale și comportamentale în proverbele și zicătorile românilor. O abordare hermeneutică
| Un material de Adelina Sîrbu | Sărbătoarea Junilor fundamentează vizibil, până în contemporaneitate, tendința omului de a se plasa dincolo de general, într-un particular care îi oferă inerent un statut nou, o poziție izolată… Citește mai mult »Junii Brașovului. O tranziție ritualică în actualitate
| Un material de Sonia-Ștefana Corbu| Teoretizările privind relaţia muzeelor cu publicul relevă faptul că în prezent muzeul devine tot mai mult o zonă de contact şi comunicare reciprocă. Actuala perioadă, caracterizată printr-o ofertă de… Citește mai mult »Comunicarea on-line ca parte a relației cu publicul. Studiu de caz pentru muzee din România