O poveste care, deși este cunoscută de toată lumea, își păstrează secretul până la final, într-o desfășurare de evenimente ce durează două ore și puțin. Chiar dacă este ceva mai mult de atât, cam așa… Citește mai mult »Mister, așteptare, tensiune. „Todos lo saben”
Ce se mai poate spune despre o carte, după ce Ludmila Ulițkaia o numește „un imn închinat iubirii și tandreței în infern”? Sau după ce Evgheni Vodolazkin afirmă că este „cea mai bună carte pe… Citește mai mult »Femeia, istoria mare și istoria mică
Există o limită a sărăciei și a nefericirii care decurge din ea? Dar a fericirii? Când putem spune că un om a atins treapta de jos a mizeriei și când putem spune că este fericit?… Citește mai mult »„Capharnaüm”. Dreptul la fericire
Propunerea echipei care a creat instalația performativă pornind de la romanul Tatianei Țîbuleac este un demers cu un grad pronunțat de noutate generată de modul în care toate instrumentele alese pentru construirea acestui act artistic… Citește mai mult »Culoarea unei singurătăți asumate. Instalația performativă de la Point
Spectacolul Teatrului Maghiar din Timișoara câștigă în primul rând datorită abilității regizorului de a evita melodrama, speculând la maximum înzestrarea muzicală și coregrafică a trupei. Nu puțini sunt creatorii de teatru care, îndrăgind un film,… Citește mai mult »Vină imposibilă. „Dansând în noapte”, după Lars von Trier, la Teatrul Maghiar de Stat
O vorbă aruncată aiurea poate fi ca un chibrit aruncat lângă o pompă cu benzină. Există toate șansele ca pompa să ia foc, să explodeze întreaga stație, să existe daune și victime colaterale, agitație, nervi… Citește mai mult »O lecție de istorie recentă: „Insulta”
„Negreșită” se afirmă ca un spectacol despre corp: despre acel corp care, odată ce se descoperă în diferența sa față de ceea ce e acceptat – la scara majorității – ca făcând parte din sfera… Citește mai mult »Corpul ne(pre)văzut. „Negreșită”, un spectacol de echipă la Macaz
De ceva vreme, atât teatrul, cât și cinematografia elenă sunt acaparate de absurd, făcându-te să te întrebi ce se întâmplă sub cerul senin al Greciei, încotro a apucat-o zeița Athena și ce l-a stârnit pe… Citește mai mult »Acesta nu este un film istoric. „The Favourite”
O nouă generație în teatru – este concluzia care se impune cel mai limpede după „Medea’s Boys”, cu fragmente din Euripide și dramaturgie de Ionuț Sociu, în regia lui Andrei Măjeri, la Apollo 111. Ritm alert,… Citește mai mult »Medeea suntem toți. „Medea’s Boys”, regia Andrei Măjeri, Teatrul Apollo 111
„Stabat Mater”, în această versiune regizorală, este un discurs despre răstignirea cotidiană – și dintotdeauna – a pașilor tuturor, pe drumul în buclă al omului către ceea ce deține deja. Identitățile concrete ale personajelor religioase… Citește mai mult »Răstigniri cotidiene. „Stabat Mater” în versiunea Giovanni Battista Pergolesi la Linotip
În lumea perfectă a primei tinereți și a unui București magic, cu case vechi îngropate în vegetație, cu camere calde și intime, în care nu se aude niciun zgomot grație covoarelor scumpe și draperiilor grele,… Citește mai mult »„Casting pentru ursitoare”. Sofisticate naiade bucureștene
„Green Book” este, de fapt, un eufemist pentru un „Black Book”, care nu este altceva decât o hartă a rasismului într-o Americă sclavă a prejudecăților. O adeverește și titlul complet: „The Negro Motorist Green Book”.… Citește mai mult »Un verde atât de închis, încât e negru. „The Negro Motorist Green Book”
Tace. Se uită în față. Își umezește buzele. Apoi, își dă cu mâna prin păr. Nu face nimic special. Nimic în plus față de alte actrițe. Și, totuși, corpul său, aproape nemișcat, pare incandescent. Combustia… Citește mai mult »Omletă, păsări și regrete. „Before Breakfast”, regia Andrei și Andreea Grosu
Piesa „Oxygen” a dramaturgului Ivan Vîrîpaev (44 de ani) este considerată un manifest al tinerei generații din Rusia. Subiectul este, în aparență, unul simplu și recognoscibil într-o multitudine de alte texte ale literaturii universale: cuplul… Citește mai mult »Teatrelli. ”Oxygen” fără mască
Gurile feministe spun că, în spatele fiecărui bărbat puternic, se ascunde o femeie. Nu știm exact undă stă ascunsă, dar istoria, care e preponderent masculină, arată că așa stau lucrurile – asta în cazul relațiilor… Citește mai mult »„The Wife”. And the Nobel goes to…
Se învârte ca un leu în cușcă, apasă pe telecomandă ca muzica să-i spargă urechile și să-i amuțească gândurile, după care o oprește și, așezat comod în scaunele ca de avion, se uită la un… Citește mai mult »Teatrul Odeon. Hamlet, leul din cușcă
BASMa Curată este o producție coregrafică marcată de coerența dintre toate elementele spectacolului, realizată cu inspirație și umor și interpretată cu multă energie de toți artiștii implicați în acest proiect de contemporaneizare a unor rezerve… Citește mai mult »Linotip. Arhetipuri în mișcare
Pajiştea verde te induce în eroare. Este numai introducerea într-o lume coşmardescă, a lui Stalin şi Lenin, Marx şi Todor Jijkov în n ipostaze şi n mărimi. Giganticul este la el acasă. Omul este zdrobit… Citește mai mult »Muzeul din Sofia. Când comunistul din tine nu poate muri
Filmul lui Samuel Maoz e tandru, nu are nici un exces, se construiește din imagini, din cadre bine decupate, iar eleganța lui e dată de economia vizuală. Nimic care să fie de prisos, dezolarea sufletească… Citește mai mult »„Foxtrot”. Durerea ca dans
Printre ultimele premiere ale Companiei „Liviu Rebreanu” se numără și Albina din capul meu de Roland Schimmelpfennig, în traducerea Elisei Wilk și regia lui Theodor-Cristian Popescu. Textul este mai degrabă unul pentru copii, având în… Citește mai mult »Basmul la level 3D