Sub 65 de ani și peste 65 de ani. Conflictul între generații nu a fost inventat în martie 2020 și nici nu s-a documentat că ar aparține exclusiv spațiului românesc. E un fundal social permanent,… Citește mai mult »Tineri și bătrâni în pandemie. Între capcana discursului populist și proiectul de țară
E dificil de spus dacă, în media, vorbim despre un conflict între generaţii din perspectiva vârstelor biologice, respectiv a perioadei standard la care se raportează o generaţie, sau, odată cu schimbarea generaţiilor, vorbim şi despre… Citește mai mult »Generaţiile media. Nostalgia vârstei mature şi ritmul omului-orchestră
Am rămas surprins să văd cât de des și de neașteptat se schimbă la noi denumirile de străzi, de piețe, de instituții, de sate, de orașe, de unități administrative etc. În Paris, sunt străzi care… Citește mai mult »Nume vechi, nume noi …
Discuția despre aportul intelectualilor francezi poststructuraliști, postmoderni și postmarxiști din a doua jumătate a secolului XX la „culturalizarea” stângii, la diluarea marxismului și la „aerisirea” și chiar consolidarea teoretică a capitalismului neoliberal nu este una… Citește mai mult »Ascensiunea capitalismului cultural postmodern. François Cusset, „French Theory”
Felicia Simion, „Not from here”, proiect realizat în cadrul rezidenței Tremplin Jeunes Talents residency for Festival Planche(s) Contact, Deauville (2017) Pentru proiectul integral si alte lucrări: https://feliciasimionphotography.com
Radu Gologan, profesor la Universitatea Politehnica București, președinte al Societății de Științe Matematice: De multe ori, mai ales la politicieni, vedem că problema se pune în următorii termeni: dar cum o să recupereze materia? cum… Citește mai mult »„Dacă citești două romane bune care îți vor marca toată viața, este mai important”. Un interviu edupedu.ro cu Radu Gologan
Casa de licitații Artmark a realizat în această perioadă un inventar sub titlul „Care este cel mai valoros lucru produs în România?”. Pe lista scurtă a celor de la Artmark se află: 10.000 de euro… Citește mai mult »„Cel mai valoros lucru produs în România”. Casa de licitații Artmark atrage atenția asupra industriilor culturale și creative
Fiecare are, în lungul şir al mamelor din spatele generaţiilor vechi, de sute de ani, o Reghină. O femeie-mamă, care a născut mulţi copii, unii au trăit, unii au murit, o femeie care a alăptat… Citește mai mult »Aşa cum doar o fiică ar fi putut scrie. Ioana Nicolaie, „Cartea Reghinei”
Anulată, pe scenă, din cauza restricțiilor dictate de pandemie, ediția 2020 a Festivalului Internațional de Teatru Shakespeare, organizat de Naționalul craiovean, va avea totuși loc în on-line, în perioada în care s-ar fi desfășurat festivalul… Citește mai mult »Festivalul Shakespeare – home edition
În ceea ce privește acțiunea națională, cea a României în particular, aș face câteva observații legate de nevoia de reformă a politicului și a economicului. Din punct de vedere politic, românii au atitudini clar pro-europene, deci riscurile… Citește mai mult »Remus Ștefureac, pe G4Media, despre reconstrucția europeană și națională de după criză
Deși au trecut deja 16 ani de la publicarea lui, motivul pentru care romanul lui Andrei Bodiu merită readus în atenția cititorilor este caracterul de frescă socială, puternic realistă, care păstrează și o dimensiune istorică,… Citește mai mult »Universitatea, altfel. „Bulevardul Eroilor” de Andrei Bodiu
„Costul standard per elev să fie unul bine definitivat și să reflecte realitatea, iar prin acest mecanism să se insiste pe ameliorarea diferențelor din sistemul educațional. Consiliul Național al Elevilor propune coeficienți măriți pentru grupurile… Citește mai mult »De la materiale didactice la politizarea sistemului. Un punct de vedere al elevilor
„De mai multe ori am arătat și cum s-ar putea implementa, dar am vorbit în vânt. Și totuși, poate acum, această criză ne va ajuta să facem pasul înainte. Altfel vom pierde iar oportunitatea unei… Citește mai mult »De la criză la reconstrucția învățământului în România. Mircea Micle despre „școala de mâine” pe platforma Edupedu.ro
Ignorând prejudecățile asupra șanselor de reușită ale ecranizărilor, sugestiile și sfaturile diverșilor pasageri prin cultură, regizorii au apelat frecvent la literatura clasică și contemporană, astfel că, în momentul de față, nimeni nu mai poate nega… Citește mai mult »„Dincolo de regizor, text, peliculă…” – Augustin Buzura, 8 aprilie 1983, text pentru „Scînteia”
Nu mi-a fost dată vocația criticului, deci mă apropii de acest volum pe un palier strict subiectiv. Pentru stadiul incert în care se află în momentul de față fenomenul cultural în țară (și în lume),… Citește mai mult »Note de cititor: „Conștiință și cuvânt, eseuri despre romanele lui Augustin Buzura” de Angela Martin
Acest interviu, cu una dintre cele mai influente personalități din cercurile filantropice ale diasporei româno-americane, obligă la revizuirea unor concepte care ne pot fi extrem de utile în înfruntarea problemelor declanșate de această pandemie. Mediul… Citește mai mult »O pandemie de altruism. Interviu cu Stefania Magidson, fondatoarea organizației caritabile Blue Heron
| Un material coordonat de Carmen Corbu | Jumătate din populația globului se află în izolare acasă. Pentru o mare parte a acestei populații, spațiul domestic a devenit și spațiu de lucru. Mai mult, gospodării… Citește mai mult »„Casă” sau „Acasă”? Evoluții ale spațiului domestic
Ileana Marin şi Otilia Baraboi, ambele profesoare afiliate la Universitatea Washington din Seattle, cofondatoare ale Societății Culturale Americano-Române (ARCS) din Seattle, una dintre cele mai bine consolidate instituții reprezentative ale diasporei române din America, au… Citește mai mult »Profilul unui tutore în reziliență identitară
| Intervenție în dezbaterea „Casă sau Acasă? Evoluții ale spațiului domestic” | Deși România este o țară cu o proporție foarte mare a persoanelor care dețin locuințe în proprietate, peste 96% din total (1), totuși,… Citește mai mult »Mâna invizibilă nu rezolvă totul. Mici crâmpeie despre locuire și locuințe în epoca post-1989
| Intervenție în dezbaterea „Casă sau Acasă? Evoluții ale spațiului domestic” | | … nu ar trebui să ne mire că românii nu sunt pregătiți să fie nici chiriași, nici proprietari. Relațiile bilateral disfuncționale sunt… Citește mai mult »Cultura locuirii
| Intervenție în dezbaterea „Casă sau Acasă? Evoluții ale spațiului domestic”, un interviu cu Arpad Zachi realizat de Carmen Corbu | Problema aici e la ce te raportezi. Noi nu trebuie să uităm că suntem… Citește mai mult »Casele generației tinere, o narațiune construită în jurul unui laptop
| Intervenție în dezbaterea „Casă sau Acasă? Evoluții ale spațiului domestic”, un interviu cu Ștefan Ghenciulescu realizat de Aurelian Giugăl | Visul acesta individual înmulțit de sute de mii de ori a dat un coșmar… Citește mai mult »Bucureștiul postcomunist, o non-urbanitate totală cu toate ingredientele urbanității
Pandemia COVID-19 se extinde pe toate continentele. Așa cum, după pandemia din 1918, am fost obligați să trăim în simbioză cu gripa, vom fi obligați să trăim în simbioză cu virusul COVID-19. Boala are trei… Citește mai mult »De la pandemie la homestazie
| Un material de Ana-Carmen Rebedea | Corpul se află la intersecția dintre experiența individuală, intimă a individului și spațiul său cultural. Experiența corporală este cea mai materială, poate cea mai intensă dintre experiențele culturale,… Citește mai mult »Anorexia nervoasă ca luare în posesie a corpului în romanele lui Amélie Nothomb