Simbolismul animalelor în credintele românesti (III)
Nu stiu câti dintre noi mai cred în prevestirile care vin prin intermediul unor animale, pasari, obiecte. Spatiul urban contemporan a respins demult superstitiile vietii rurale. Totusi (nu va mirati!), mai sunt case pe la periferia Bucurestiului în care oamenii asteapta primavara puii de la clocitoarea electrica sau care îsi cresc un purcel, fara sa ia în seama strâmbaturile vecinilor cu nasurile fine. Iar câinii si pisicile, principalii agenti ai prevestirilor, sunt peste tot. Ancheta mea mi-a demonstrat ca nici orasenii nu ignora semnele, de oriunde ar veni ele.
Potrivit credintelor populare, comportamentul neobisnuit al unui animal devine semn vestitor.
Episoadele precedente:
CALUL
Situat într-o pozitie ambigua, „considerat când binecuvântat, când blestemat, când curat, când spurcat, când util, când pagubos, când binevoitor si benefic, când rauvoitor si malefic“1 , calul face parte dintre animalele care pot prevesti fie binele, fie raul.
Exista multe credinte despre cal. Ancheta efectuata a relevat diversitatea acestor credinte, deseori contradictorii. Asa ne apar înfatisate defectele si calitatile calului2 .
Calul – prevestitor al mortii
Pornind de la defectul sau major – lacomia – , credintele populare au ajuns sa-l situeze printre animalele „neprietene“ omului: „Calul e al dracului, el pe om l-ar omorî, dar i se pare omul tare mare si se teme de el; altfel, umbla totdeauna cu gândul sa-l omoare“3 (referitor la rautate, trebuie adaugat ca exista porecla „calul dracului“4 , ce se atribuie unei femei batrâne si rautacioase).
Toate aceste credinte intra în contradictie cu legatura deosebita ce se stabileste între om si animalul care-l slujeste cu devotament. Dorinta animalului de a se pune în slujba omului e formulata în credinta ca „la început Dumnezeu îl facuse pe om cu aripi, ca sa poata zbura. Calul l-a rugat pe Dumnezeu sa-i ia aripile, zicând ca-l va duce în spinare ca vântul“5 .
Aceasta legatura afectiva cu omul, ca si în cazul celorlalte animale de lânga casa, este generatoare a credintelor în care calul reprezinta un vestitor al mortii: „Se crede ca voind cineva sa plece în calatorie si nevoind caii sa plece din loc, este semn rau, si omul va muri în curând“6 . Animalul care l-a purtat pe om oriunde acesta a poruncit, nu mai vrea sa-l însoteasca într-o noua calatorie, simtind ca omul îsi va începe calatoria cea din urma. Mai mult, se crede ca acest animal îsi presimte singur sfârsitul: „Calul când îsi va privi trupul va muri“7 .
Puterea de predictie a calului nu se opreste aici, „în multe privinte îl întrece pe om. Are presimtiri despre primejdii, nenorociri, moarte, pe când omul nu le are“8 .
Calul –
prevestitor al spiritelor raului
Iata de ce omul are nevoie de cal: el este animalul care simte si da de stire când o întrupare a maleficului se apropie: „Calul presimte nenorocirile si apropierea duhurilor necurate“9 ; „Când calul trage într-un loc si începe sa bata cu copita, sa stii ca dedesubt nu-i curat“10 .
Datorita simtului sau deosebit, calul este folosit în ritualul de destrigoizare; el poate indica mormântul în care se ascunde un strigoi11 . Se ia un armasar (alb sau negru) si se trece peste mormintele (sau doar peste mormântul celui banuit a fi strigoi). Mormântul în fata caruia calul devine nelinistit, nevrând sa treaca peste el, ascunde un strigoi.
Ca animal prevestitor de nenorociri (de fapt, poate fi considerat chiar simbol al nenorocirii) e înfatisat în Biblie, în capitolul Apocalipsei, unde calul alb semnifica dusmanul venit din afara, calul roib – razboiul, calul negru – foametea, iar calul vânat – ciuma.12
Atributele de animal prevestitor reies clar din credintele populare.
Alaturi de celelalte animale din curtea omului, calul prevesteste si el schimbarea vremii: „Când trag caii aer pe nari (când sforaiesc), e semn de ploaie“;
„Când caii vor sta cu dosul spre gard, tacuti si gânditori, e semn ca vremea are sa se strice“13 .
În ceea ce priveste aparitia lui în planul oniric, calul are o simbolistica foarte bogata. Astfel, el poate prevesti o serie larga de evenimente:
„Cal de viseaza fata, e ursitori, cum va fi culoarea calului, asa va fi s-acela ce o va lua.
Cal de viseaza fata, înhamat la caruta, îi e ursitoriul însurat si o va lua vaduvoi.
Pe un cal slab de te visezi, suparare mare, boala, moarte.
Cal negru de visezi, e suparare.
Cal înhamat la caruta, e huit (cearta).
Cai umblând, e vânt. Cal alb e vânt“14 .
Desi în cadrul anchetei cei mai multi oameni au sustinut ca, în vise, calul e înger15 , au existat si relatari în care prevestirea bolii s-a facut prin aparitia unui cal (negru).
Cai negri a visat Mioara Balaceanu (46 ani, sat Radu Voda, ancheta), înainte de a se îmbolnavi de pneumonie: „Visam ca stateam lânga zidul spitalului Coltea, ma si miram ce cautam în Bucuresti sea este din Giurgiut, când a venit o trasura cu doi cai negri, frumosi, foarte mari, aproape ziceai ca nu-s adevarati. Cu ei era si-un general cu trese galbene pe umar, care foarte tantos s-a urcat în trasura. Când trasura a trecut pe lânga mine, nu stiu cum s-a întâmplat, m-a agatat si m-am trezit sub picioarele cailor, iar unul m-a calcat cu copita, dar nu a calcat cu toata puterea, cu toata copita, doar m-a zgâriat pe spate. M-am chinuit eu sa-mi dau seama ce-o însemna, dar de-abia la câteva zile am aflat: mi s-a facut rau de m-am internat în spital. Facusem pneumonie“.
Tot cai, dar de data aceasta albi, a visat Viorica Gaulea (47 ani, sat Radu Voda, ancheta), în timp ce adormise la capatâiul sotului ei în salonul spitalului, dupa ce acesta fusese operat a doua oara în urma unei plagi prin înjunghiere: „Am visat ca trecea o caruta pe drum la noi, trasa de patru cai albi, niste cai grasi, frumosi. Dupa caruta se tinea un al cincilea cal, slab mort, amarât, ca vai de mama lui, încerca si el sa se tina dupa caruta, sa nu ramâna în urma. Dar nu ramânea. Asa amarât cum era, mergea si el dupa caruta. Atunci mi-am zis ca asta e Florian al meu si-o sa scape si el. Cum se tinea calul dupa caruta, asa se tinea si barbatul meu dupa viata“.
Aparitia cailor în vise nu este întâmplatoare, daca ne gândim la credinta ca ei sunt îngeri. Poate de aceea ei ne anunta când ceva are sa se întâmple. Cu atât mai mult, culoarea lor, alba sau neagra, ne arata daca se va întâmpla ceva rau sau ceva bun.
PORCUL
Desi nu intra cu omul într-o relatie de afectivitate, asa cum se întâmpla cu câinele sau cu pisica, care au un grad mai ridicat de libertate în jurul casei, putându-se misca în voie, luând „pulsul“ vietii neîngraditi de nimic, simtind tot ce se petrece în casa si în jurul ei, porcul, claustrat într-un spatiu redus, si-a câstigat si el statutul de animal prevestitor.
Animal curat, pentru ca noi ne hranim cu carnea lui, dar si necurat, în acelasi timp, imaginea porcului fiind asociata mizeriei în care-i place sa se balaceasca, el este blestemat de Dumnezeu sa stea vesnic cu capul în jos si sa grohaie nemultumit16 , scormonind cu râtul pamântul, motiv pentru care taranii îi gauresc frecvent râtul cu sârma, în speranta ca-l va opri o vreme sa sape gauri, uneori adevarate transee, punând în pericol cocinile. Porcul este considerat necurat si pentru ca se numara printre animalele carora dracul sau duhurile malefice (strigoii) le pot lua chipul.17
Religia crestina, care a valorizat negativ porcul, el fiind un animal dispretuit (diavolii sunt izgoniti într-o turma de porci18 ), nu a lasat urme foarte adânci în credintele populare românesti. Ne-o dovedeste credinta în legatura porcului cu lumina în practicile funerare:
„Porc de dai de pomana, pe ceea lume ai lumina; el îti aduce lumânari, caci fiecare perisor de-al lui e o lumânarica“19 .
Cu toate acestea, porcul este susceptibil de a produce grave dezechilibre. Sufletele celor omorâti de aceste animale nu pot ajunge în lumea de dincolo, ele sunt pierdute pentru totdeauna:
„Toate sufletele celor ce se prapadesc se afla pe ceea lume, numai a celor mâncati de lupi si porci sunt pierdute. Dara si pentru acelea este rugaciune în sâmbata cea de pe urma înaintea lui Sf. Dumitru“20 .
În ceea ce priveste aparitia porcului în vise, el poate fi si de bun augur, dar si de rau augur. Astfel, el poate sa prevesteasca bogatia, fericirea21, dar si boala si, uneori, chiar moartea, potrivit rezultatelor anchetei din Radu-Voda si Sapînta:
„Porci grasi, multi de visezi, e noroc“; „Slanina de visezi, capeti dar“22 ;
„Si porcul si pestele, în vis, e boala“23 .
Potrivit primei credinte mentionate, porci multi la un loc, grasi, înseamna noroc. Însa, pentru o femeie din Sapînta, un vis asemanator a prevestit moartea unei rude. Ea interpreteaza de atunci aparitia mai multor porci în vise ca un semn de moarte:
„Când o murit barbatu’ a sora-mea am visat porci. Am visat ca copiii lui îi aduna spre mine. O ramas copiii mici. A doua zi, în padure, s-o dus tractoru’ în râpa cu el, cu tot cu lemne, ca el cara lemne. N-a murit numai el, au murit mai multi atunci“24 .
Visul da informatii nu numai despre un anumit membru al familiei, ci si despre comunitate. Mai multi porci într-un loc par deci sa indice o anumita relatie cu comunitatea, si sa prevesteasca nenorocire în interiorul acestei comunitati. Din pacate, acest vis este singular, o relatare asemanatoare nemaifiind înregistrata în cadrul anchetei, de aceea nu putem extinde consideratiile mai mult.
Simpla aparitie onirica a porcului este considerata, uneori, semn al farmecelor: „Când visezi porci, ti-a facut cineva“25 . Aceasta credinta întareste aura malefica a porcului, deoarece vrajitoarele apeleaza, de cele mai multe ori, la necurat, pentru a face vraji. Devenind mesagerul oniric al vrajilor, porcul „împrumuta“ si el aceste atribute negative.
Cât despre porc, ca animal care prevesteste schimbarea vremii, aici nu exisa contradictii între credintele populare, care s-au pus de acord. Porcul prevesteste frigul :
„Când cara porcii paie în gura, va fi ger si vreme rea“26 ;
„Când porcii se joaca sau se încura cu fân în gura, se strica vremea“27 .
Trebuie sa recunoastem ca latura sa de animal prevestitor nu este la fel de accentuata ca în cazul celorlalte animale de lânga casa omului, evenimentele prevestite de porc înscriindu-se într-o arie mai redusa.
NOTE:
1. Mihai Coman, Bestiarul mitologic românesc, Bucuresti, Ed. Fundatiei Culturale Române, 1996, p. 47.
2. Legendele spun ca defectele si calitatile sale se datoreaza unei alegeri sau unui „târg“ facut în trecut, între cal si bou. Calul, fudul, a ales sa alerge repede, sa manânce ovaz si sa fie mâncati de câini (sau de corbi), pe când boul a ales sa munceasca din greu, sa manânce iarba verde si sa fie mâncat de oameni ( E. N. Voronca, Datinile si credintele poporului român, vol. II, Ed. Polirom, Iasi, 1998, p. 154 ). În alta legenda, boul si calul au facut „un târg“: calul, care avea coarne, le-a cedat boului, care i-a daruit, în schimb, dintii sai mari, satisfacându-i foamea fara sat: „de-atunci n-au caii coarne, dar nici boii dintii de sus“ ( Tony Brill, „Legende populare românesti“, Bucuresti, Ed. Minerva, 1986, p. 486 ).
3. E. N. Voronca, op. cit., vol. II, p. 154. Mai exista credinta ca „dracul se poate preface în câne, pisica, capra, ied, tap, cal (mânz), porc, scroafa neagra, dar nu se poate preface în oaie, miel..“ (I.Muslea, Ov. Bârlea, „Tipologia folclorului. Din raspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu“, Ed. Minerva, 1970, p. 163).
4. v. I. A. Candrea, „Iarba Fiarelor“ (cap. Poreclele la români), Bucuresti, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, , 2001, p. 157.
5. I. Nicolau, C. Huluta, Credinte si superstitii ale poporului român dupa Artur Gorovei si Gh. F. Ciausanu, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2000, p. 46.
6. I. Nicolau, C. Huluta, op. cit., p. 167
7. A. Gorovei, Credinti si superstitii ale poporului român, Bucuresti, Ed. Grai si suflet – Cultura nationala, 1995, p. 34.
8. M. Coman, op. cit., p. 50, apud, M.L.R, I, 126 si 378.
9. Gh. F. Ciausanu, Superstitiile poporului român, Bucuresti, Librariile Socec, 1914, p. 341.
10. A. Gorovei, op. cit., p. 34.
10. v. T. Pamfile, Mitologie populara româneasca, Bucuresti, Ed. Grai si suflet – Cultura nationala, 2000, p. 144, p. 152 si E. Bernea, Moartea si înmormântarea în Gorjul de Nord, Bucuresti, Ed. Cartea Româneasca, 1998
11. v. Jean-Paul Clébert, Bestiar Fabulos. Dictionar de simboluri animaliere, Ed. Artemis/ Cavallioti, Bucuresti, 1995, p. 50.
12. A. Gorovei, op. cit., p. 34.
13. E. N. Voronca, op. cit., vol. II, p. 158.
14. Anca Floarea, 75 ani, Ciulacu Petra, 45 ani, Tatu Valentina, 32 ani, Gaulea Viorica, 47 ani, toate din Radu Voda (ancheta).
15. Starea actuala a porcului se datoreaza unei greseli pe care a facut-o mai demult: nemultumit de destinul harazit de Dumnezeu, îsi atrage blestemul acestuia (T. Brill, Legendele Românilor, Bucuresti, Ed. Grai si suflet – Cultura nationala, 1994, vol. III, p. 78).
16. „Dracul se poate preface în câine, pisica, capra, ied, tap, cal, porc, scroafa neagra /…/“(I. Muslea, Ov. Bârlea, Tipologia folclorului. Din raspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, Bucuresti, Ed. Minerva, 1995, p. 163);
„Ei pot sstrigoiit, sa se transforme în câini, pisici, lupi, cai, porci, broaste si alte dihanii“(M. Eliade, Istoria credintelor si ideilor religioase, Bucuresti, Univers Enciclopedic / Ed. ?tiintifica, 1999, p. 613).
17. Noul Testament, Evanghelia dupa Luca, 8, 32.
18. E. N. Voronca, Datinile si credintele poporului român, Iasi, Ed. Polirom, 1998, vol. II, p. 495.
19. Ibidem, p. 265.
20. „/…/ întâlnirea cu el sporcult, în realitate sau în vis, e prevestitoare de bogatie si fericire.“(I. Evseev, Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale, Timisoara, Ed. Amarcord, 2001, p. 158).
21. E. N. Voronca, op. cit., vol. II, p. 496.
22. Inf. Tatu Valentina, 32 ani, sat Radu-Voda si Anca Floarea, 75 ani, sat Radu-Voda (ancheta, august, 2002): „Porcu-nseamna boala. Se zice ca daca visezi, se-mbolnaveste cineva“.
23. Inf. Codrea Ileana, 70 ani, com. Sapînta (ancheta, iulie, 2002).
24. A. Gorovei, Credinte si superstitii ale poporului român, Bucuresti, Ed. Grai si suflet – Cultura nationala, 1995, p. 200.
25. E. N. Voronca, op. cit., vol. II, p. 295.
26 A. Gorovei, op. cit., p. 200.
Mai departe:
Recomandări:
De mine are grija matusa si am visat un porc …iar matusa mia zis ca inseamna boala …si in acel vis porcul statea langa mine dar la un moment dat ea la dat la o parte….Asta insemnand ca ea o sa ma ajute?
Comentariile sunt închise.