Sub tema generoasă și provocatoare „WILL matters”, Craiova s-a transformat timp de unsprezece zile într-o capitală mondială a imaginației shakespeariene, într-un teritoriu al dialogului dintre culturi, generații, estetici și discipline artistice, într-un oraș care a respirat în ritmul teatrului și care a demonstrat că opera lui William Shakespeare continuă să reprezinte una dintre cele mai fertile surse de reflecție asupra prezentului.
Nucleul festivalului
Festivalul internațional de teatru Shakespeare – Craiova, 2026, a reunit peste patru sute cincizeci de spectacole și evenimente în peste șaizeci de spații, transformând întreaga geografie urbană într-o vastă scenă culturală și oferind una dintre cele mai prolifice ediții din istoria festivalului. În centrul acestei construcții s-a aflat secțiunea Shakespeare Core, adevăratul nucleu artistic al festivalului și locul în care unele dintre cele mai importante companii contemporane au fost invitate să își confrunte propriile viziuni cu universul dramaturgului englez.
Ceea ce impresionează în primul rând este extraordinara diversitate a lecturilor scenice propuse. Shakespeare a apărut simultan tragic și comic, monumental și intim, politic și poetic, muzical și coregrafic, experimental și profund atașat tradiției. În această vastă panoramă internațională s-au întâlnit Japonia, Franța, Belgia, Italia, Canada, Hong Kong, Georgia, Israel, Germania, Africa de Sud, Republica Moldova, Statele Unite și România, fiecare cultură aducând propriul său mod de a înțelege marile întrebări despre putere, iubire, memorie, violență și identitate. Tragediile lui Hamlet, Lear, Macbeth, Othello și Richard al III-lea au revenit în zeci de formule scenice diferite, demonstrând că textele shakespeariene continuă să genereze interpretări noi și să ofere răspunsuri surprinzătoare la neliniștile prezentului. Deschiderea prin „Titus Andronicus: Reborn” a afirmat încă de la început dimensiunea ritualică și corporală a teatrului contemporan, iar închiderea prin spectacolele dedicate lui Hamlet și Richard al III-lea a confirmat interesul constant al ediției pentru marile figuri ale conștiinței și ale puterii.
Dincolo de scenă
Dacă Shakespeare Core a reprezentat centrul estetic al festivalului, secțiunea Shakespeare Visual a demonstrat că opera dramaturgului poate depăși cu mult limitele scenei și poate genera forme de expresie aflate la granița dintre arte vizuale, tehnologie și instalație contemporană. Expozițiile și proiectele curatoriale au construit un dialog fertil între patrimoniu și inovație, între memorie și viitor, între materialitatea tradițională a artei și noile medii digitale. Proiecte precum „TO BE, OR NOT TO BE”, „TO MINT, OR NOT TO MINT”, „Shakespeare’s Residents” sau ampla expoziție colectivă „WILL MATTERS / Will Gives Rise to Matter” au explorat identitatea, memoria, corpul, libertatea și raportul dintre om și tehnologie, demonstrând că William Shakespeare continuă să inspire artiștii contemporani tocmai pentru că întrebările sale fundamentale rămân deschise. În aceste spații expoziționale, dramaturgul nu a fost doar citit sau reprezentat, ci reinterpretat prin lumină, fotografie, sculptură, instalație interactivă și experiență imersivă.
Lifestyle elisabetan în Romanescu
Unul dintre cele mai spectaculoase succese ale ediției a fost Shakespeare Village, proiect care a extins experiența festivalului dincolo de sălile de teatru și a transformat Parcul Romanescu într-o adevărată comunitate culturală temporară. Construit sub forma unui sat elisabetan imaginar, Village-ul a devenit locul întâlnirii dintre teatru, muzică, gastronomie, joc și participare colectivă. Aici, Shakespeare a coborât din zona solemnă a patrimoniului și a redevenit parte a vieții cotidiene.
Spectacolele în aer liber, concertele, atelierele, jocurile și experiențele interactive au atras mii de participanți și au demonstrat că opera marelui dramaturg poate funcționa ca punct de întâlnire între generații și comunități. În același spațiu s-au întâlnit comediile shakespeariene interpretate de companii britanice și internaționale, reinterpretările africane ale lui Romeo și Julieta, experimentele teatrale italiene și energia concertelor contemporane, construind o atmosferă de sărbătoare culturală rar întâlnită în peisajul european.
Shakespeare în piață
Orașul însuși a devenit parte a spectacolului prin impresionanta secțiune Shakespeare Squares, poate cea mai vizibilă expresie a relației dintre festival și comunitate. Piețe, bulevarde, grădini și promenade au fost transformate în spații performative deschise, unde teatrul, dansul, circul contemporan, muzica și intervențiile participative au ajuns la un public care poate nu ar fi intrat niciodată într-o sală de spectacol. Aproape o sută de evenimente gratuite au făcut ca Shakespeare să devină parte a vieții orașului, iar Craiova să se transforme într-o scenă continuă pe care imaginația artistică a circulat liber. Copiii, familiile, turiștii și trecătorii au devenit spectatori și participanți la o vastă experiență colectivă care a reafirmat caracterul comunitar al teatrului și funcția sa de liant social.
Poate că cea mai emoționantă lecție de umanitate a fost oferită de secțiunea Shakespeare Seniors, una dintre cele mai discrete și mai profunde componente ale festivalului. În loc să aștepte publicul să vină spre Shakespeare, festivalul a dus Shakespeare către cei care au acces mai dificil la marile evenimente culturale.
Recitalurile de sonete organizate în centre pentru persoane vârstnice au transformat poezia într-un act de întâlnire și de recunoaștere reciprocă. În aceste spații, versurile despre timp, memorie, iubire și fragilitate au căpătat o forță aparte, iar Shakespeare a devenit un interlocutor al experienței umane. Programul a demonstrat că accesibilitatea culturală este o formă de respect față de comunitate și față de demnitatea fiecărui spectator.
Shakespeare + Erasmus+ și alte proiecte pentru tineri
La fel de importantă a fost dimensiunea educațională și formativă a festivalului. Shakespeare Kids, Shakespeare University, Shakespeare Erasmus și Academics & More au construit împreună o vastă platformă dedicată viitorului culturii. Copiii au descoperit universul dramaturgului prin joc și imaginație. Studenții și tinerii artiști au explorat noi forme de expresie și noi modele de colaborare internațională. Cercetătorii, criticii și profesorii au participat la congrese, conferințe și programe academice. Congresul Mondial al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, proiectele European Shakespeare Research Association, lansările editoriale din Foaierul Teatrului Național din Craiova „Marin Sorescu”, podcasturile și numeroasele conferințe au demonstrat că Festivalul Shakespeare de la Craiova este și un important centru de producere și circulație a cunoașterii, nu doar un spațiu al reprezentării scenice.
Purcărete, Donnellan și tradiția teatrului craiovean
Prestigiul unei ediții a Festivalului Internațional Shakespeare nu se măsoară exclusiv prin numărul spectacolelor sau prin amploarea programului, ci și prin capacitatea sa de a reuni în același spațiu unele dintre cele mai importante nume ale teatrului, dansului, cercetării și culturii contemporane. În centrul acestei constelații s-a aflat regizorul român Silviu Purcărete (prin zoom), una dintre figurile majore ale teatrului european contemporan, prezent în festival prin monumentalul său King Lear, spectacol care a reprezentat unul dintre reperele artistice ale ediției și care a reafirmat relația profundă dintre marele regizor și Craiova, orașul unde s-au născut unele dintre cele mai importante creații ale sale.
Alături de el s-a aflat Declan Donnellan, una dintre cele mai influente personalități ale teatrului european, fondator al companiei Cheek by Jowl și creatorul spectacolului Los dos hidalgos de Verona, artist care de peste patru decenii redefinește raportul dintre textul clasic și sensibilitatea contemporană.
Prezențe de top
Festivalul a găzduit, de asemenea, prezența lui Greg Doran, fost director artistic al Royal Shakespeare Company, una dintre figurile centrale ale teatrului shakesperian mondial, venit la Craiova cu spectacolul Venus & Adonis, producție care a readus în atenția publicului dimensiunea poetică a operei lui Shakespeare.
O prezență de mare prestigiu intelectual a fost cea a academicianului Mircea Dumitru, a cărui conferință din cadrul secțiunii Academics & More a adus în centrul dezbaterilor relația dintre filosofie, cultură și societatea contemporană, contribuind la consolidarea dimensiunii reflexive a festivalului.
Printre personalitățile care au oferit festivalului o autentică deschidere globală s-au numărat și regizorii japonezi Rynosuke Kimura, creatorul spectacolului Titus Andronicus: Reborn, Yu Murai, autorul insolitei reinterpretări Hamlet | Toilet, și celebrul coregraf și regizor Saburo Teshigawara, ale cărui spectacole au demonstrat extraordinara vitalitate a dialogului dintre Shakespeare și estetica asiatică contemporană.
Din spațiul francofon au fost prezenți creatori precum Nicole Mossoux și Patrick Bonté, autori ai spectacolului Ophelia-s, precum și Irina Brook, una dintre cele mai importante regizoare ale generației sale și fiica legendarului regizor Peter Brook. Dimensiunea academică și de cercetare a festivalului a fost reprezentată de lideri ai unor organizații internaționale de prestigiu, între care membrii și coordonatorii European Shakespeare Research Association, ai International Association of Theatre Critics și ai unor importante rețele teatrale europene și mondiale, reuniți la Craiova pentru congrese, conferințe și întâlniri profesionale.
La toate acestea s-au adăugat sute de artiști, profesori universitari, directori de teatre, cercetători și manageri culturali veniți din peste cincizeci de țări, transformând orașul într-un spațiu de întâlnire fără precedent între tradiții teatrale, școli de gândire și practici artistice diferite. Prezența lor a confirmat faptul că Festivalul Internațional Shakespeare Craiova este una dintre marile platforme de dialog cultural ale Europei contemporane.
Momente de referință
Unul dintre momentele de maxim prestigiu intelectual ale Festivalului Internațional Shakespeare Craiova 2026 a fost ceremonia decernării Premiului Thalia, organizată în Aula „Regele Mihai I” a Universității din Craiova, în prezența participanților la Congresul Mondial al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (AICT). Departe de logica premiilor care recompensează producții scenice sau performanțe actoricești, Premiul Thalia ocupă un loc aparte în lumea teatrală internațională deoarece este dedicat criticii, cercetării și reflecției asupra fenomenului teatral, recunoscând contribuțiile excepționale ale celor care au influențat modul în care teatrul este înțeles, analizat și interpretat la nivel global.
Ediția din 2026 a adus această distincție prestigioasă profesoarei Maria Shevtsova, una dintre cele mai importante personalități ale studiilor teatrale contemporane, profesor emerit, cercetător de referință și autoare a unor lucrări fundamentale dedicate teatrului european și, în mod special, teatrului rus. Prin activitatea sa academică desfășurată de-a lungul mai multor decenii, prin contribuțiile sale la dezvoltarea sociologiei teatrului și prin abordările interdisciplinare care au influențat generații întregi de cercetători, Maria Shevtsova a modificat profund felul în care comunitatea internațională înțelege relația dintre teatru, societate, cultură și istorie.
Un alt moment de referință al ediției 2026 a fost conferirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București lui Sir Gregory Doran, una dintre cele mai prestigioase personalități ale teatrului mondial contemporan și una dintre figurile care au influențat decisiv evoluția teatrului shakespearian în ultimele decenii. Ceremonia, desfășurată la Teatrul pentru Copii și Tineret Colibri din Craiova în contextul Festivalului Internațional Shakespeare, a reprezentat întâlnirea simbolică dintre una dintre cele mai importante instituții de învățământ teatral din Europa de Est și unul dintre marii ambasadori ai operei lui Shakespeare la nivel mondial. Director artistic al Royal Shakespeare Company între 2012 și 2022, iar ulterior numit cavaler al Coroanei Britanice pentru contribuțiile sale excepționale aduse culturii și teatrului, Sir Gregory Doran a construit de-a lungul carierei sale un model de excelență artistică, managerială și pedagogică. Montările sale, studiile dedicate operei shakespeariene și activitatea desfășurată în cadrul Royal Shakespeare Company au contribuit la redefinirea raportului dintre tradiție și contemporaneitate și au influențat generații întregi de regizori, actori și cercetători.
Tradiția sonetelor închipuite
Un moment special l-a reprezentat prezența lui Sergiu Cioiu, artist care a adus la Craiova spectacolul Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare, prezentat în Sala Atelier a Teatrului Național „Marin Sorescu”. Construit ca un dialog între sonet, muzică, memorie și rostire, recitalul a fost ca una dintre cele mai sensibile întâlniri dintre poezie și experiența umană din întregul festival.
Prezența lui Sergiu Cioiu a depășit însă importanța unui simplu eveniment artistic: la peste opt decenii de viață, artistul a devenit simbolic seniorul și decanul de vârstă al ediției 2026, o prezență care a oferit festivalului o dimensiune profund umană care a reamintit publicului că esența teatrului și a poeziei rămâne întâlnirea directă dintre voce și ascultător, dintre memorie și cuvânt, dintre experiența unei vieți și emoția transmisă prin artă.
Sergiu Cioiu reprezintă legătura vie dintre generațiile care au construit cultura română în a doua jumătate a secolului XX și generațiile care descoperă astăzi Shakespeare prin noile limbaje artistice ale secolului XXI. Într-un festival preocupat permanent de relația dintre tradiție și inovație, dintre patrimoniu și viitor, această întâlnire dintre vârste, experiențe și sensibilități diferite a avut o puternică valoare simbolică.
Teatru și teatrologie
Printre cele mai importante prezențe la Festival s-a aflat teatrologul și criticul de teatru Marina Constantinescu, una dintre vocile esențiale ale culturii române contemporane. Participarea sa la festival a avut multiple dimensiuni: critic, moderator de dialoguri culturale, realizator al unor întâlniri publice și autor prezent în cadrul secțiunii editoriale.
Lansarea volumului În căutarea timpului trăit. Teatru și cronici. Volumul I (1993–1997) a reprezentat unul dintre evenimentele importante ale programului Academics & More și a adus în prim-plan reflecția asupra memoriei, experienței teatrale și destinului cultural al ultimelor decenii. În același timp, prezența sa a reamintit rolul fundamental pe care critica și jurnalismul cultural îl au în construirea memoriei teatrului românesc.
La fel de importantă a fost prezența profesorului Octavian Saiu, una dintre cele mai influente personalități ale studiilor teatrale internaționale, cercetător, conferențiar și moderator al unor dialoguri culturale devenite deja repere ale marilor festivaluri europene. De peste două decenii, Octavian Saiu reprezintă una dintre figurile centrale ale reflecției contemporane asupra teatrului, fiind prezent la Craiova prin conferințe, dialoguri și programe academice care au consolidat dimensiunea intelectuală a festivalului. Activitatea sa internațională, desfășurată în colaborare cu mari instituții culturale și universitare ale lumii, a contribuit decisiv la consolidarea prestigiului academic al festivalului și la conectarea Craiovei la marile rețele globale ale cercetării teatrale.
Idee și viziune
Puține festivaluri europene pot revendica o asemenea combinație între memorie culturală, viziune managerială și implicare comunitară. În centrul acestei continuități se află figura lui Emil Boroghină, personalitate fundamentală a culturii române contemporane, inițiatorul festivalului și omul fără de care existența acestui fenomen cultural ar fi fost imposibilă. Prezența sa constantă la evenimente, la conferințe, la lansări editoriale, la întâlnirile academice și la numeroasele momente simbolice ale ediției a reprezentat expresia vie a memoriei festivalului.
Începând cu anul 1994, atunci când ideea unui festival internațional dedicat exclusiv lui Shakespeare părea aproape utopică într-un spațiu cultural aflat încă în tranziția postcomunistă, Emil Boroghină a construit cu răbdare, inteligență și perseverență una dintre cele mai importante instituții culturale ale Europei. Faptul că, după mai bine de trei decenii, Craiova găzduiește cel mai amplu festival dedicat dramaturgului englez din lume reprezintă una dintre marile reușite culturale ale României contemporane și una dintre cele mai puternice moșteniri lăsate de Emil Boroghină teatrului românesc și european.
În același timp, ediția 2026 a confirmat maturitatea unei noi generații manageriale prin activitatea directorului festivalului, Vlad Drăgulescu, a cărui viziune a contribuit decisiv la extinderea și diversificarea programului.
Sub coordonarea sa, festivalul a depășit modelul clasic al unui eveniment centrat exclusiv pe spectacole și s-a transformat într-un vast ecosistem cultural care a integrat expoziții, instalații multimedia, proiecte educaționale, programe academice, cercetare internațională, intervenții urbane, proiecte comunitare și inițiative dedicate noilor tehnologii.
Una dintre marile realizări ale actualei direcții manageriale constă în capacitatea de a păstra identitatea istorică a festivalului și, simultan, de a deschide noi direcții de dezvoltare. Shakespeare Village, Shakespeare Dimensions, Shakespeare Erasmus, Shakespeare Teen, Shakespeare Innovations, programele academice și extinderea festivalului în comunități locale și spații neconvenționale demonstrează o înțelegere contemporană a rolului pe care cultura îl poate avea într-o societate aflată într-o continuă transformare.
Participare masivă a voluntarilor
Fiecare spectacol, fiecare conferință, fiecare expoziție, fiecare atelier și eveniment a fost posibil prin munca discretă și adesea invizibilă a sutelor de voluntari implicați în organizare. Studenți, liceeni, tineri artiști și membri ai comunității locale au devenit ambasadorii cei mai vizibili ai festivalului. Ei au întâmpinat publicul, au oferit informații, au ghidat invitații internaționali, au coordonat accesul spectatorilor, au sprijinit echipele tehnice și au contribuit la funcționarea impecabilă a unei structuri culturale de o complexitate impresionantă.
Mai mult decât atât, voluntariatul în cadrul Festivalului Shakespeare reprezintă de mulți ani una dintre cele mai importante școli informale de formare culturală din România.
Pentru numeroși tineri, contactul direct cu artiști, regizori, cercetători și manageri culturali din întreaga lume reprezintă o experiență care influențează decisiv parcursul profesional și intelectual ulterior. În acest sens, Festivalul Internațional Shakespeare Craiova 2026 apare ca rezultatul unei remarcabile colaborări între generații: generația fondatoare reprezentată de Emil Boroghină, generația managerială care dezvoltă și reinventează proiectul prin Vlad Drăgulescu și generația tânără a voluntarilor care îi asigură continuitatea și viitorul.
Această alianță dintre memorie, viziune și comunitate reprezintă probabil unul dintre cele mai importante secrete ale longevității și prestigiului internațional de care festivalul se bucură astăzi.
Dincolo de cifre, oamenii
În spatele imaginii spectaculoase a Festivalului Internațional Shakespeare Craiova 2026, în spatele marilor producții internaționale, al conferințelor, al concertelor, al instalațiilor multimedia și al sutelor de evenimente care au transformat orașul într-o scenă culturală deschisă, s-a aflat o vastă structură profesională fără de care o asemenea desfășurare de forțe nu ar fi fost posibilă.
Festivalul a reprezentat nu doar o întâlnire a artiștilor și a publicului, ci și una dintre cele mai importante concentrări de jurnaliști culturali, fotografi, operatori video, realizatori de televiziune, critici de teatru și corespondenți culturali din România și din străinătate.
Dimensiunea internațională a ediției, care a reunit sute de artiști și companii din numeroase țări și peste patru sute cincizeci de evenimente desfășurate în mai mult de șaizeci de spații, a presupus o activitate mediatică de o amploare rar întâlnită în peisajul cultural românesc.
Fotografii festivalului au avut un rol esențial în construirea memoriei vizuale a ediției. În fiecare sală de spectacol, în piețele orașului, în Shakespeare Village, în spațiile expoziționale, în conferințe și în întâlnirile academice, aceștia au documentat evenimentele propriu-zise, atmosfera unui oraș aflat într-o stare de efervescență culturală continuă. Imaginile realizate în timpul festivalului vor rămâne probabil una dintre cele mai importante arhive vizuale ale acestei ediții și una dintre formele prin care experiența Craiovei va continua să circule în spațiul internațional.
Craiova lui Shakespeare: pe harta turismului mondial
La fel de importantă a fost activitatea presei culturale și a instituțiilor media care au urmărit festivalul. Publicații culturale, reviste de teatru, platforme digitale, posturi de radio și televiziune, jurnaliști independenți și critici invitați la Congresul Mondial al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru au contribuit la transformarea festivalului într-un eveniment cu vizibilitate internațională și într-un subiect major al dezbaterii culturale europene.
Prezența criticilor, cercetătorilor și jurnaliștilor din numeroase țări a consolidat statutul Craiovei ca unul dintre marile centre ale teatrului mondial.
O componentă fundamentală a succesului organizatoric a fost și infrastructura de ospitalitate construită în jurul festivalului. Hotelurile orașului, spațiile de cazare, restaurantele, serviciile de transport și întreaga rețea de parteneri locali au devenit parte integrantă a mecanismului care a permis găzduirea unui număr impresionant de invitați internaționali.
Regizori, actori, cercetători, directori de teatre, profesori universitari, manageri culturali, critici și reprezentanți ai instituțiilor partenere au locuit timp de aproape două săptămâni în Craiova, transformând orașul într-un veritabil centru internațional al culturii contemporane. Numeroase relatări dedicate festivalului au subliniat chiar dificultatea găsirii cazării în perioada evenimentului, semn al impactului major pe care festivalul îl are asupra vieții economice și turistice a orașului.
Această infrastructură discretă, formată din echipe tehnice, coordonatori logistici, personal hotelier, traducători, ghizi, fotografi, operatori media și voluntari, reprezintă una dintre marile forțe invizibile ale Festivalului Internațional Shakespeare.
Dacă spectacolele sunt partea cea mai vizibilă a fenomenului cultural, adevărata performanță constă adesea în capacitatea unei comunități întregi de a susține și organiza un eveniment de asemenea dimensiuni.
O „republică a imaginației”
Din tot acest creuzet de evenimente complexe, în paralel, rezultă o concluzie evidentă: Festivalul Internațional Shakespeare – Craiova, 2026 a oferit imaginea unei culturi care refuză izolarea disciplinară și care înțelege că patrimoniul artistic poate supraviețui numai prin reinterpretare continuă.
Marele Will a fost prezent în săli de teatru și în piețe, în galerii și în spații digitale, în universități și în centre pentru persoane vârstnice, în concerte, instalații, expoziții, ateliere și conferințe. El a fost simultan dramaturg, poet, personaj cultural, simbol al memoriei și instrument de explorare a prezentului.
La finalul celor unsprezece zile, ceea rămân amintirea unor spectacole excepționale și imaginea unui oraș care a devenit o republică a imaginației și o demonstrație convingătoare a faptului că marile opere supraviețuiesc prin capacitatea lor de a genera permanent noi forme de viață culturală. Festivalul internațional de teatru Shakespeare – Craiova, 2026, a arătat astfel că William Shakespeare contează pentru că reușește să ofere limbajul prin care prezentul își poate înțelege propriile contradicții, propriile speranțe și propriul viitor.
Imagini: Florin Chirea, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova